Psiholog Cătălina Laura Nuțu

13/04/2023

https://www.facebook.com/100064712285182/posts/611152664385138/

Watch your thoughts, they become your words;
Watch your words, they become your actions;
Watch your actions, they become your habits;
Watch your habits, they become your character;
Watch your character, it becomes your destiny ..

~ Lao Tzu ~

Artist Credit : Amanita Art via Etsy

27/02/2023

❓ Știați că…
… Atunci când sistemul nervos autonom nu reușește să se regleze în urma unui șoc, aria Broca (una dintre cele două părți ale cortexului cerebral responsabile de vorbire – cealaltă este aria Wernicke) se inhibă?
Aria Broca e responsabilă, printre altele, de crearea și rostirea narațiunilor, după ce informația a fost preluată și descifrată de aria Wernicke (care înțelege narațiunile).

💔 Prin urmare, ceea ce nu putem nara (povesti), nu putem reactualiza ca amintire clară. Ne rămân emoții neînțelese (aparent fără sens) și o serie de senzații corporale (informații stocate în memoria procedurală). Memoria autobiografică (episodică - un tip de memorie explicită care se referă la evenimente din viața personală) nu are suficiente informații pentru a-și crea o imagine clară a evenimentului în absența narațiunii, ci cel mult unele fragmente ale evenimentului.

🪷 Însă această deconectare are scopul de a oferi protecție. Un fel înțelept al creierului nostru de a ne spune: „nu povesti evenimentul, uită-l ca astfel să poți evita retrăirea momentului în fața căruia vezi bine că nu poți face față, că ești în pericol!”.

🪷 Pe de altă parte, avem nevoie de amintirea a ceea ce am trăit, pentru a putea învăța și a ne putea proteja pe viitor. Apare un conflict între a uita și a memora, care se rezolvă eficient cu ajutorul amintirilor din memoria procedurală. Poveștile noastre nerostite, senzoriale, ne protejează, dar într-un mod rudimentar, primitiv, instinctual. Totuși, ele sunt o metaforă a driverului nostru interior spre progres, spre creștere, căci istoria ne-a arătat în nenumărate rânduri că progresul și adaptabilitatea continuă au menținut supraviețuirea.

🪷 Amintirile nerostite sunt, în același timp, dovada că înăuntrul nostru mai există măcar o micuță fărâmă de încredere în puterea vindecătoare a conectării în siguranță. E ceva ce nu ne poate fi luat nicicum. Poate fi cel mult amorțit, dar nu luat. Nerostirea este un indiciu al nevoii de sprijin în procesul de reglare emoțională. E ca și cm sistemul nostru nervos autonom ar pune în așteptare funcția de narare a evenimentului traumatic până în momentul în care apare un alt sistem nervos capabil să îl susțină, prin conectare în siguranță, oferind prețioasa experiență de coreglare emoțională.

🌞 Recunoaștem toate acestea în vorba simplă, dar plină de înțelepciune din popor: „am rămas fără cuvinte”.

👉 Află mai multe despre teoria polivagală și aplicațiile sale în cursurile create de dr. Stephen Porges și Deb Dana, disponibile pe site-ul www.polyvagal.ro.

10/10/2022

❓ Știați că, potrivit unui studiu realizat pe 440 de studenți, 84% dintre ei au suferit cel puțin o dată în viață un eveniment traumatic, de intensitate suficientă pentru a provoca tulburarea de stres posttraumatic? (Vrana, S., Lauterbach, D. Prevalența evenimentelor traumatice și a simptomelor psihologice post-traumatice într-un eșantion nonclinic de studenți. J Trauma Stress 7 , 289–302 (1994). https://doi.org/10.1007/BF02102949)

Da, trauma psihologică este mai prezentă în viața noastră decât ne place nouă, ca societate, să acceptăm. Prin urmare, este important să aducem conștientizare asupra acestui aspect și să renunțăm la a mai minimiza aceste aspecte deosebit de importante care ne influențează semnificativ calitatea vieții.

Sănătatea noastră mintală este responsabilitatea noastră, nu e un moft sau un alint!

Voi cm vă îngrijiți mintea și sufletul?

30/05/2022

This is parent brain 😂 hope you all are having a wonderful weekend.

05/05/2022

Your inner critic is not your conscience or the voice of God. The inner critic doesn’t know nuance - it speaks in extremes such as “I am bad” or “I always get it wrong.”
The inner mentor is the real conscience. It sees complexities and “both/and” truths and seeks opportunities for growth.
A major part of healing for me is turning down the volume on the critic voice and turning up the volume on the mentor voice

05/05/2022

As parents who want so badly to fix the problem so we can alleviate their pain but we forget that one of our most secret duties as parents is to simply hold space for the pain so children aren’t alone with their suffering.

g

03/05/2022

Thank you for this post

03/05/2022

20/04/2022

We are meant to walk our pain with others. We are meant to feel our pain and give it room to breathe -- the more room we give, the less it takes.

This requires courage and vulnerability -- something many of us are not versed in.

Find someone safe (and worthy) to walk your story with: a therapist, a friend, your spouse, a family member. Someone who won't try to fix it, but can hold space for the pain - for your story.
*
*
*
*

15/04/2022

Beautifully said.