PsiConcept

08/08/2025

Ținem stresul la colț - sau îl punem la treabă?

Suntem obișnuiți să-l tratăm ca pe un dușman, dar cercetările medicale spun altceva: stresul, în sine, nu ne îmbolnăvește. Corpul nostru e construit să caute echilibrul (homeostazia) și, pe termen scurt, o creștere a tensiunii arteriale, a pulsului și a vigilenței e exact combustibilul de care avem nevoie ca să reacționăm rapid la o provocare.

Diferența o face cm interpretăm situația:
• dacă o vedem ca pe o amenințare, cortizolul rămâne sus, inima lucrează în ture suplimentare și apare faimosul „sindrom de suprasarcină allostatică”;
• dacă o vedem ca pe o provocare și credem că avem resurse, organismul produce și DHEA (hormon de „creștere”), iar cortizolul scade mult mai repede.

Datele ELSA-EU (2019) arată că românii care percep stresul ca pe un pericol au cu 30 % mai multe internări din cauze cardiovasculare decât cei care îl consideră un stimul util, chiar la niveluri de presiune externă similare. Lipsa sprijinului social este principalul amplificator: când nu simțim că avem „plasa de siguranță”, corpul rămâne blocat în regim de alarmă.

Vestea bună? Percepția se poate antrena.
• În loc de „Nu mai pot!”, întreabă-te „Care e primul pas pe care-l pot controla?”
• Notează zilnic o situație stresantă + ce resursă internă/externă ai folosit. Creierul prinde gustul soluțiilor, nu al catastrofelor.
• Caută prezență umană reală: interacțiunile față-în-față cresc oxitocina, hormon care reduce cortizolul și susține reglarea tensiunii arteriale.

Dacă simți că pedala a rămas blocată pe „accelerat” mai multe săptămâni la rând, poate fi momentul să-ți extinzi echipa de sprijin: un psihoterapeut te ajută să cartografiezi factorii de stres, să clarifici credințele care îi împing spre roșu și să construiești un plan de recuperare (nu, nu e doar despre „relaxare”, ci despre reglarea fină între solicitare și refacere).

Detalii despre ședințe și programări: https://psiconcept.ro/psihoterapie-individuala/

Stresul nu pleacă nicăieri – dar poate deveni partenerul tău de antrenament, nu arbitrul care fluieră finalul meciului.

06/08/2025

Imaginează-ți începutul anilor 1800.

Medicina abia descoperă metode mai „științifice”.

Un cercetător belgian pe nume Adolphe Quetelet începe să măsoare aproape orice – pieptul a mii de soldați scoțieni, înălțimi, greutăți.

După ce pune toate cifrele pe grafic, observă că valorile se așază într-o curbă în formă de clopot: foarte puțini sunt extrem de înalți, foarte puțini extrem de scunzi, iar marea masă e la mijloc.

1. Curba aceea devine „distribuția normală”.

2. Punctul cel mai înalt din mijloc primește eticheta „om-mediu”.

De aici lucrurile au scăpat puțin de sub control.

Pentru că „mediu” a fost interpretat rapid și ca „ideal”. Iar cine reprezentau cifrele lui Quetelet? Bărbați, europeni, sănătoși, proveniți din armată.

Rezultatul? „Normalul” a ajuns să însemne tacit bărbat, alb, de clasă mijlocie. Nu doar un reper numeric, ci și un model moral și social căruia trebuia să ne conformăm: așa „trebuie” să arăți, așa „trebuie” să te comporți.

Ne-am agățat de ideea de „normal” ca de un certificat de siguranță, dar, paradoxal, conceptul e foarte tânăr – are nici două secole.

Totul a pornit de la niște măsurători statistice, nu de la vreo lege universală a naturii.

Dintr-un calcul rece s-a născut un standard cultural care a decis, fără să întrebe pe toată lumea, ce e „în regulă” și ce e „deviație”.

De asta merită să ne întrebăm azi dacă „normalul” la care încercăm să ne lipim chiar ni se potrivește – sau e doar un șablon vechi, croit după altcineva.

Noi, la PsiConcept, credem că din apropiere nimeni nu e normal, toți suntem unici – și că exact diferențele ne țin comunitatea vie. Dacă simți că standardul îți apasă umerii sau copilul tău pare „în afara graficului”, dă-ne un semn. Discutăm despre felul în care putem aduce sens, nu etichete.

Programează o primă ședință (online sau în cabinet) aici:
https://psiconcept.ro/psihoterapie-individuala/

Poate n-avem nevoie de un clopot ca să fim în regulă. Avem nevoie de spațiu, de înțelegere și de propria măsură.

04/08/2025

„Despre bărbatul ‘care le duce pe toate’ nu prea vorbim. Îl lăsăm acolo, cu glumele-lui-de-serviciu şi cu furia din trafic, convinşi că se descurcă.

Realitatea nu e deloc aşa eroică: în cifrele oficiale aproape 7 din 10 sinucideri din România sunt ale bărbaţilor. Şi, da, un episod depresiv netratat îl poate împinge de şase-şapte ori mai aproape de gestul extrem.

Numai că depresia la ei nu vine neapărat cu plânsete şi stat sub plapumă. Uneori arată a seri pierdute în jocuri, a bere „ca să dorm”, a izbucniri pentru motive ridicole, a concedii anulate pe ultima sută pentru că „iar e haos la birou”. Lucruri despre care lumea spune – cu indulgenţă: „Ei, aşa sunt bărbaţii…”

Ce ajută cu adevărat? Mişcare constantă – nu performanţă, ci mers în pas vioi, un teren de footbal, o bandă la sală, de două-trei ori pe săptămână. O discuţie sinceră cu cineva care ştie să asculte dincolo de „sunt bine”. Iar când simţi că iritarea, golul din stomac sau insomnia nu mai pleacă, o şedinţă de terapie poate fi primul pas, nu ultimul.

Nu-ţi cere nimeni să dezvălui totul pe internet. E suficient să deschizi, discret, un link şi să-ţi programezi o oră doar pentru tine. În spatele ferestrei de Zoom ori în cabinet – cm ţi-e mai comod.

Dacă textul ăsta ţi-a făcut un nod în gât, intră aici şi vezi cm se face primul pas:
https://psiconcept.ro/psihoterapie-individuala/

Poate nu-ţi ia nimeni povara în zece minute, dar s-ar putea să descoperi că nu eşti obligat s-o cari singur. Şi, cine ştie, anul ăsta chiar poate fi mai uşor decât îl ştii tu de atâta timp.

31/07/2025

De ce nu am or**sm – cauze fizice si psihologice! Afla factorii care influenteaza placerea sexuala si solutiile pentru a depasi aceasta provocare!

29/07/2025

Ai zile în care drumul pare infinit și gândurile îți tropăie ca la maraton? Noul meu video vorbește despre momentul în care te simți copleșit și soluția care începe cu… o respirație adâncă.

În 3 minute afli cum:
• încetinirea îți scade pulsul mental;
• „pasul următor” devine busolă când nu mai vezi capătul drumului;
• blândețea cu tine însuți transformă agitația în claritate.

Dă play și spune-mi: ce faci tu ca să revii la prezent atunci când totul pare prea greu?

22/07/2025

Ți-ai promis vreodată că „de mâine schimb tot”, iar dimineața te-ai trezit cu zero chef?
În noul meu video vorbesc despre rezistențele interne – acele obstacole subtile care ne țin ancorați în problemele pe care le cunoaștem deja pe de rost.

În (aprox.) 7 minute afli:
• de ce creierul preferă o suferință previzibilă în locul unei schimbări incerte;
• cm se ascund rezistențele sub forma amânării, a lipsei de motivație sau a oboselii „cronice”;
• ce pas mic poți face azi ca să transformi rezistența în aliat.

Dă play și spune-mi în comentarii: care e „scuza” ta preferată când știi ce ai de făcut, dar ceva te oprește?

15/07/2025

Ți-a spus cineva recent „Trebuie să rămâi pozitiv(ă)”?
Poate că ai zâmbit. Poate că în interior ai explodat. Sau poate că ți-ai închis emoțiile într-un sertar și te-ai convins că e „mai bine așa”.

În noul meu video vorbesc despre pozitivismul toxic – momentul în care optimismul devine tencuiala sub care îngropăm furia, tristețea, frustrarea, de teamă că „nu e ok” să le simțim.

🕑 3 minute și descoperi:
• cm recunoști presiunea de a fi „zen” indiferent de context;
• de ce „gândește pozitiv” poate să doară mai tare decât problema însăși;
• ce pași faci ca să-ți accepți toată paleta emoțională, nu doar pastelurile.

Dă play, lasă-mi un gând după ce-l vezi și spune-mi: ție când ți s-a părut optimismul prea "strâmt"?

08/07/2025

Conștientizarea este un termen pe care îl auzim des, mai ales în psihologie și dezvoltare personală. Dar ce înseamnă ea cu adevărat?

În acest video vorbesc despre felul în care privesc eu conștientizarea în terapie și despre rolul ei în procesul de vindecare. Vorbesc despre observare, compasiune și despre cm ne poate ajuta să avem mai multe opțiuni de reacție în fața gândurilor și emoțiilor noastre.

Tu cm vezi conștientizarea și ce rol are ea în viața ta?

Scrie-mi în comentarii. Îmi doresc să aflu cm se reflectă acest proces în experiența fiecăruia.

04/07/2025

03/07/2025

02/07/2025

Te-ai prins vreodată că felul în care vezi lucrurile nu e chiar realitatea, ci o poveste pe care ți-o tot repeți?

Distorsiunile cognitive fac exact asta: ne conving că felul în care gândim e adevărul absolut. Ne fac să trăim cu vinovăție, cu frică, cu autocritică permanentă, fără să înțelegem că mintea noastră exagerează, distorsionează, generalizează și ne limitează.

Am pregătit un video despre ce sunt, cm apar și ce poți face ca să le recunoști atunci când îți conduc viața pe pilot automat.

Dacă simți că ți-ar prinde bine mai multă claritate și mai puțină autosabotare… e pentru tine.