Psiholog Dr. Lupuleac Claudia - Cabinet individual de psihologie

26/04/2026

🔷 Cum se dezvoltă abilitățile sociale în autism?

Nu apar dintr-o dată — se construiesc pas cu pas.

De la reglare și atenție ➡️ la interacțiuni simple ➡️ comunicare ➡️ relații complexe.
Fiecare etapă este fundația următoarei.

💡 Nu grăbiți procesul. Consolidați baza — progresul vine natural.

📎 Vedeți piramida și identificați nivelul la care se află copilul.

🧠 *Psiholog Dr. Lupuleac Claudia

25/04/2026

Mă bucur să fiu astăzi alături de specialiștii care participă la Congresul Național de Logopedie „Logopedia modernă: repere, inovații și perspective”- Cluj Napoca. Ca specialist în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților consider că tulburările de vorbire trebuie privite nu doar ca dificultăți de articulare, ci ca factori care influențează profund dezvoltarea emoțională și socială a copilului.

23/04/2026

🌈Într-o lume care încă învață să înțeleagă diversitatea, este esențial să ne amintim că fiecare minte funcționează într-un mod unic. Autismul, ADHD-ul, dislexia sau discalculia nu sunt limite, sunt alte moduri de a percepe, de a simți și de a gândi.

💛 Diferențele nu trebuie corectate, ci înțelese.
💙 Etichetele nu ajută, dar empatia schimbă vieți.
💚 Respectul și acceptarea creează un mediu în care fiecare persoană poate străluci.

Te invit să fii parte din schimbare:
📢 Distribuie această imagine pentru a transmite mai departe un mesaj simplu, dar puternic – neurodiversitatea este o resursă, nu un defect.

🫶🏻Împreună putem construi o comunitate în care fiecare persoană este văzută, auzită și respectată. 🤝

19/04/2026

📺 „Dosar România: România XXL” nu e doar o emisiune. E o oglindă dureroasă.

😢 Vedem copii care cresc cu probleme de sănătate înainte să înțeleagă ce înseamnă grija pentru sine. Vedem adulți prinși într-un cerc al oboselii, al stresului și al mâncatului pe fugă. Nu e despre voință. Nu e despre „mănâncă mai puțin”, este despre un stil de viață care ne îmbolnăvește încet.

‼️ Specialiștii spun același lucru: fenomenul scapă de sub control, cel mai îngrijorător aspect este creșterea numărului de copii supraponderali. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre riscuri reale pentru sănătate: diabet, probleme cardiovasculare, scăderea stimei de sine și dificultăți emoționale.

🌱Poate e momentul să ne oprim puțin și să ne întrebăm:Ce le oferim copiilor noștri, dincolo de mâncare?

17/04/2026

De-a lungul timpului, părinții copiilor cu care am lucrat sau lucrez mi-au solicitat frecvent opinia cu privire la terapia Neurofeedback. 🌏 În perioada imediat următoare pandemiei, acest tip de intervenție a cunoscut un avânt considerabil, fiind adesea promovat ca o soluție inovatoare pentru o gamă largă de tulburări de dezvoltare. ⚠️În mod firesc, mulți părinți și-au pus speranța într-o posibilă „terapie miraculoasă”, capabilă să producă schimbări rapide și semnificative.
❓La inceput doveziile științifice erau limitate și nu permiteau formularea unor concluzii clare privind eficiența reală a acestei intervenții. Rămânea neclar dacă beneficiile raportate reflectă efecte specifice terapiei sau dacă pot fi explicate, cel puțin parțial, prin efectul placebo sau prin alți factori contextuali.

🚫 Ca om preocupat de stiinta am căutat informații acurate despre acest aspect. În prezent, literatura de specialitate oferă o perspectivă mai nuanțată. Cercetările recente indică faptul că:
📌există unele dovezi de eficiență pentru anumite dificultăți (în special în zona atenției), însă rezultatele nu sunt uniforme;
📌efectele pozitive raportate variază considerabil în funcție de protocolul utilizat și de caracteristicile individuale ale copilului;
📌o parte dintre beneficii pot fi atribuite și altor variabile (implicarea părinților, structura intervenției, așteptările pozitive etc.);
📌în prezent, nu poate fi considerată o intervenție de primă linie, în absența unor dovezi solide și consistente.t

🚫În concluzie, Neurofeedback-ul poate reprezenta o opțiune complementară în anumite situații, însă este important ca deciziile terapeutice să fie ghidate de dovezi științifice validate și adaptate nevoilor specifice ale fiecărui copil.

✅ Recomandarea mea rămâne aceea de a prioritiza intervențiile cu eficiență demonstrată și de a analiza critic orice metodă nouă, dincolo de promisiuni sau tendințe.

‼️ Voi reveni cu detalii suplimentare privind tipurile de intervenții validate științific pentru diferite tulburări de dezvoltare. Surse: 🌱https://doi.org/10.1542/peds.2024-065787 🌱https://doi.org/10.1176/appi.ajp.21100999 Westwood SJ, Aggensteiner PM, Kaiser 🌱A, Nagy P, Donno F, Merkl D, Balia C, Goujon A, Bousquet E, Capodiferro AM, Derks L, Purper-Ouakil D, Carucci S, Holtmann M, Brandeis D, Cortese S, Sonuga-Barke EJS; European ADHD Guidelines Group (EAGG). Neurofeedback for Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder: A Systematic Review and Meta-Analysis. JAMA Psychiatry. 2025 Feb 1;82(2):118-129. doi: 10.1001/jamapsychiatry.2024.3702. PMID: 39661381; PMCID: PMC11800020.

15/04/2026

📜 Ești psihoterapeut cu experiență în gestionarea cazurilor complexe?
📩 Alătură-te echipei PsyTech și participă GRATUIT la workshopul organizat de Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România: Intervenția psihoterapeutică într-o Singură Ședință (Single-Session Therapy), cu Windy Dryden! Workshopul se va desfășura în limba engleză.

✨ Windy Dryden este profesor emerit de studii psihoterapeutice la Universitatea Goldsmiths din Londra și lucrează în domeniul consilierii și psihoterapiei din anul 1975. A fost unul dintre primii psihoterapeuți formați în abordarea cognitiv-comportamentală din Marea Britanie și a acumulat peste patru decenii de experiență în cercetare și practică clinică, contribuind semnificativ la dezvoltarea intervențiilor psihologice scurte. APCCR îl aduce în fața publicului din România!
➡️ Află mai multe detalii despre eveniment aici: https://psihoterapiecbt.ro/2026-curs-interventia-psihoterapeutica-intr-o-singura-sedinta-single-session-therapy/.

🤩 Îți dorești să participi la acest eveniment deosebit și să primești cele 10 credite COPSI asociate (în curs de acreditare)? APCCR oferă un număr limitat de locuri gratuite pentru psihoterapeuți doritori să colaboreze cu Clinica PsyTech, care îndeplinesc următoarele condiții:
▫️ sunt psihoterapeuți autonomi;
▫️ sunt formați în abordarea cognitiv-comportamentală;
▫️ sunt dispuși și pregătiți să ofere 7 ședințe pro bono* unei persoane din comunitatea UBB care se prezintă cu dificultăți complexe, precum multiple comorbidități, tulburări de personalitate și/ sau risc suicidar.
*cele 7 ședințe se desfășoară conform unui protocol transdiagnostic, iar psihoterapeuții vor primi training pentru implementarea acestui protocol.

🫵 Dacă îndeplinești criteriile de mai sus și nu vrei să pierzi oportunitatea de a participa gratuit la workshopul susținut de Windy Dryden, aplică aici: https://forms.gle/QZBsonRU6DMp26S26 până la data de 21 aprilie! Te așteptăm în echipa noastră!

29/03/2026

😴 Cât de important este somnul pentru sănătatea noastră?

Știați că atât lipsa somnului, cât și excesul pot afecta serios starea ta fizică și psihică?Tabelul de mai jos arată, pe scurt, cm influențează durata somnului nivelul de energie, concentrarea și starea emoțională.

🔹 Prea puțin somn → oboseală, neatenție, risc crescut pentru sănătate
🔹 Somn echilibrat (7–8 ore) → funcționare optimă
🔹 Prea mult somn → apatie, lipsă de concentrare, posibile probleme emoționale

👉 Mesajul este simplu: echilibrul contează!

💬 Tu câte ore dormi, în medie, pe noapte?

26/03/2026

ADHD (Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) nu înseamnă lipsă de atenție, ci mai degrabă:
• atenție instabilă, dar uneori hiperfocalizată
• procesare rapidă și asociativă
• căutare de stimulare și noutate

👉 Creierul ADHD funcționează mai mult pe sistemul „interesului” decât pe cel al „obligației”.

⚡ Hiperfocalizarea – „superputerea” invizibilă

Mulți oameni cu ADHD pot intra în stări de hiperfocalizare atunci când ceva îi pasionează.

Asta înseamnă:
• concentrare intensă ore întregi
• productivitate foarte mare
• creativitate crescută

📌 În domenii ca:
• artă
• tehnologie
• antreprenoriat
• cercetare

…această capacitate poate produce rezultate excepționale.

💡 Gândire divergentă și creativitate

Persoanele cu ADHD:
• fac conexiuni neobișnuite
• gândesc „out of the box”
• tolerează mai bine ambiguitatea

👉 Asta e esențial în:
• inovație
• rezolvarea de probleme complexe
• leadership adaptativ

🚀 Energie, inițiativă și asumare de risc

ADHD vine adesea cu:
• nivel ridicat de energie
• impulsivitate (care poate deveni curaj)
• toleranță mai mare la risc

📌 Multe idei revoluționare apar tocmai pentru că cineva:
• nu a respectat regulile
• nu s-a temut de eșec
• a acționat rapid

🌍 Exemple reale (nu doar teorie)

Există numeroase persoane de succes despre care se consideră că au avut ADHD sau trăsături similare, cm ar fi:
• Richard Branson
• Simone Biles

Nu ADHD-ul în sine le-a adus succesul, ci modul în care au învățat să-l folosească.

⚖️ Dar NU e doar „superputere”

E foarte important să nu romantizăm:

ADHD vine și cu dificultăți reale:
• procrastinare
• dezorganizare
• impulsivitate problematică
• dificultăți academice sau profesionale

👉 Fără:
• structură
• intervenție (ex. terapie, uneori medicație)
• mediu potrivit

…poate deveni un factor de risc, nu de succes.

🔑 Concluzia realistă

„Puterea ADHD de a schimba lumea” nu e un mit pentru că:

✔️ Există trăsături reale (creativitate, energie, hiperfocalizare)
✔️ Acestea pot produce impact major
❗ DAR doar când sunt reglate, susținute și canalizate corect

👉 ADHD nu este un avantaj automat.
👉 Este un potențial brut, care poate deveni:
• fie vulnerabilitate
• fie resursă extraordinară

Sursa: Material realizat exclusiv cu AI 🍀

27/02/2026

Sindromul impostorului: ce crezi vs. ce simți

📌 Nu lipsa competenței doare, ci felul în care este interpretată reușita.

👉 Ce crede persoana:
„Am avut noroc.”
„Nu sunt suficient de bun(ă).”
„În curând își vor da seama.”

👉 Ce simte:
Anxietate.
Rușine.
Teamă de a fi „demascat(ă)”.

Succesul nu aduce bucurie, ci presiune.

💡 Emoțiile nu vin din performanță, ci din credințele despre performanță.
Când învățăm să schimbăm filtrul, se schimbă și trăirea.

21/02/2026

12/02/2026

DISFORIA LA RESPINGERE ÎN ADHD/ADD – CE TREBUIE SĂ ȘTIM!

Persoanele cu ADHD – copii sau adulți – pot trăi respingerea mult mai intens decât cei din jur.
Un refuz, o critică sau chiar o expresie neutră pot fi resimțite ca o durere emoțională puternică.
Acest fenomen poartă numele de disforie la respingere.

🔹 Nu este „dramă” sau „sensibilitate exagerată”.
🔹 Este o reacție emoțională reală, rapidă și profundă.
🔹 Poate duce la rușine, retragere, furie sau evitare.

La copii, se poate vedea prin:
– plâns intens după corecții minore
– refuzul de a mai încerca de teamă să nu greșească
– izbucniri emoționale atunci când se simt criticați

La adulți, apare frecvent ca:
– perfecționism sau teamă de evaluare
– hipersensibilitate la feedback
– evitare socială sau relațională
– autocritică dură

💡 Ce ajută?
– validarea emoțiilor („Înțeleg că te-a durut…”)
– diferențierea între persoană și comportament
– antrenarea toleranței la frustrare
– psihoterapie și, uneori, tratament medicamentos

Disforia la respingere nu definește persoana cu ADHD.
Cu sprijin potrivit, sensibilitatea emoțională poate deveni empatie, profunzime și conexiune autentică.

Lupuleac Claudia
psiholog clinician – psihoterapeut dr.

25/01/2026

Ce este AuDHD?

AuDHD este un termen folosit pentru a descrie persoanele care au atât trăsături din spectrul autist (ASD), cât și ADHD (Tulburare de Deficit de Atenție și Hiperactivitate). Nu este un diagnostic oficial separat, ci o realitate clinică frecvent întâlnită: două moduri neurodivergente de a funcționa coexistă în aceeași persoană.

Persoanele cu AuDHD trăiesc adesea o experiență „paradoxală”:
• au nevoie de structură și predictibilitate, dar tânjesc după noutate și stimulare;
• pot intra în hiperfocalizare intensă, urmată de epuizare bruscă;
• gândesc rapid, dar au nevoie de timp pentru procesare;
• sunt adesea foarte creative și analitice, dar se pot bloca când trebuie să înceapă;
• simt emoțiile mult mai intens;
• pot „masca” funcționarea în public și să se prăbușească în privat;
• sunt frecvent sensibile la zgomot, lumină, haos.

Din exterior, aceste persoane pot părea „contradictorii”:
organizate și dezorganizate, energice și epuizate, sociabile și retrase.
În realitate, nu este vorba despre inconsecvență, ci despre un sistem nervos care procesează lumea diferit.

AuDHD nu este o „problemă de voință” și nici un defect de caracter. Este o formă de neurodivergență care are nevoie de:
• înțelegere,
• adaptări reale,
• flexibilitate,
• compasiune – din partea celorlalți și, mai ales, din partea propriei persoane.

A vorbi despre AuDHD înseamnă a normaliza diversitatea modurilor în care funcționează mintea umană.
Nu toate creierele sunt construite la fel – și nici nu trebuie să fie!