Institutul de Istoria Artei

13/01/2026

Conferința internațională
𝑶𝒓𝒊𝒛𝒐𝒏𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒂𝒍𝒆 𝒔𝒄𝒖𝒍𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒔̧𝒕𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏𝒆: 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑲𝒂𝒓𝒍 𝑺𝒕𝒐𝒓𝒄𝒌 𝒍𝒂 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏 𝑩𝒓𝒂̂𝒏𝒄𝒖𝒔̧𝒊
– 𝐚𝐩𝐞𝐥 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̧𝐢𝐢 –
Bucureşti, Aula Academiei Române; Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
28-29 mai 2026

The international conference
𝑯𝒐𝒓𝒊𝒛𝒐𝒏𝒔 𝒐𝒇 𝑴𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂𝒏𝒊𝒂𝒏 𝑺𝒄𝒖𝒍𝒑𝒕𝒖𝒓𝒆: 𝒇𝒓𝒐𝒎 𝑲𝒂𝒓𝒍 𝑺𝒕𝒐𝒓𝒄𝒌 𝒕𝒐 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒊𝒏 𝑩𝒓𝒂̂𝒏𝒄𝒖𝒔̧𝒊
– 𝐜𝐚𝐥𝐥 𝐟𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐩𝐞𝐫𝐬 –
Bucharest, Romanian Academy Auditorium; "G. Oprescu" Institute of Art History
May 28-29, 2026

14/12/2025

🏆 𝐃𝐫. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐈. 𝐂𝐢𝐨𝐛𝐚𝐧𝐮, istoric de artă și secretar științific al Institutul de Istoria Artei, este laureatul Premiului „George Oprescu” al Academiei Române pentru anul 2023.

Premiul a fost acordat pentru catalogul raisonné 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐑𝐮𝐬𝐮 𝐂𝐢𝐨𝐛𝐚𝐧𝐮 (Asociația pentru cultură și arte Arbor, București, 2023)
Autori: Constantin I. Ciobanu, Laura-Codrina Ioniță, Rodica Ursachi, Mircea Ciobanu
Editor autor: Victoria Nagy-Vajda

Catalogul inventariază toate operele cunoscute ale pictoriței Valentina Rusu Ciobanu (1920–2021), incluzând totodată eseuri critice, o cronologie, lista expozițiilor artistei și bibliografia aferentă.

𝐿𝑢𝑐𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡̦𝑖𝑎 „𝑢𝑛𝑒𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑎 𝑎𝑟𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑏𝑎𝑠𝑎𝑟𝑎𝑏𝑒𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒, 𝑎𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑒𝑠𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖𝑙 𝐺𝑟𝑒𝑐𝑢, 𝑎 𝑝𝑢𝑠 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑙𝑒 𝑠̦𝑐𝑜𝑙𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐶ℎ𝑖𝑠̦𝑖𝑛𝑎̆𝑢”, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 𝑒𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑜𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡: „𝐼̂𝑛 𝑐𝑖𝑢𝑑𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐 𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠-𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑟𝑢𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖, 𝑉𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡𝑖𝑛𝑎 𝑅𝑢𝑠𝑢 𝐶𝑖𝑜𝑏𝑎𝑛𝑢 𝑎 𝑟𝑒𝑢𝑠̦𝑖𝑡 𝑠𝑎̆-𝑠̦𝑖 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑛𝑒𝑎𝑙𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑚𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑜𝑟...” (Constantin I. Ciobanu)

„𝑃𝑖𝑐𝑡𝑒𝑧 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑠𝑖𝑚𝑡 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̦𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑣𝑒𝑠̦𝑛𝑖𝑐𝑖𝑎”. 𝐴𝑠̦𝑎 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑒𝑎 𝑝𝑖𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡̦𝑎 𝑏𝑎𝑠𝑎𝑟𝑎𝑏𝑒𝑎𝑛𝑎̆ 𝑉𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡𝑖𝑛𝑎 𝑅𝑢𝑠𝑢 𝐶𝑖𝑜𝑏𝑎𝑛𝑢, 𝑛𝑎̆𝑠𝑐𝑢𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑡𝑎̂𝑛𝑎̆𝑟𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡 𝑎𝑙 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖, 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑎𝑡𝑚𝑜𝑠𝑓𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑏𝑒𝑙𝑖𝑐𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑎𝑟𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝐵𝑎𝑠𝑎𝑟𝑎𝑏𝑖𝑒 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑎̆ 𝑟𝑒𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠𝑜𝑣𝑖𝑒𝑡𝑖𝑐𝑎̆. (Codrina-Laura Ioniță)

Felicitări autorilor și editorului pentru această lucrare de referință pentru istoriografia artei.art.room

06/12/2025

📚 Apariţie editorială: 𝐅𝐫𝐨𝐦 𝐏𝐫𝐨𝐩𝐡𝐞𝐭 𝐭𝐨 𝐌𝐢𝐫𝐚𝐜𝐥𝐞-𝐖𝐨𝐫𝐤𝐢𝐧𝐠 𝐒𝐚𝐢𝐧𝐭: 𝐃𝐲𝐧𝐚𝐦𝐢𝐜 𝐀𝐩𝐩𝐫𝐨𝐚𝐜𝐡𝐞𝐬 𝐭𝐨 𝐄𝐥𝐢𝐣𝐚𝐡 𝐢𝐧 𝐀𝐧𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐚𝐧𝐝 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐞𝐯𝐚𝐥 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐞𝐬
Editori: Vlad Bedros, Barbara Crostini, Andrei Dumitrescu, Chana Shacham-Rosby
Brill, 2025, seria Contexts of Ancient and Medieval Anthropology, vol. 12

Volumul explorează figura profetului Ilie din perspectiva transformărilor textuale, vizuale şi cultice în tradițiile iudaice, creștine și islamice, urmărind cm popularitatea şi rolul său, uneori unificator, alteori controversat, s-au construit prin reţele de interpretări artistice, teologice şi rituale, din Mesopotamia antică târzie până în Europa modernă.

Contribuţiile colegilor noştri de la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” sunt:
𝑇ℎ𝑒 𝐶𝑢𝑙𝑡 𝑜𝑓 𝑆𝑡 𝐸𝑙𝑖𝑗𝑎ℎ 𝑎𝑛𝑑 𝑡ℎ𝑒 𝐹𝑢𝑟 𝑇𝑟𝑎𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝐵𝑦𝑧𝑎𝑛𝑡𝑖𝑢𝑚: 𝑇𝑜𝑤𝑎𝑟𝑑𝑠 𝑎 𝑉𝑖𝑠𝑢𝑎𝑙 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑔𝑟𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 ‘𝐵𝑎𝑟𝑏𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛’ – Dr. Elisabeta Negrău
𝑇ℎ𝑒 𝐻𝑒𝑠𝑦𝑐ℎ𝑎𝑠𝑡 𝑆𝑖𝑑𝑒 𝑜𝑓 𝐸𝑙𝑖𝑗𝑎ℎ? 𝑇ℎ𝑒 𝐼𝑐𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑝ℎ𝑖𝑐 𝐶𝑜𝑟𝑝𝑢𝑠 𝑜𝑓 𝐸𝑙𝑖𝑗𝑎ℎ 𝑖𝑛 𝑀𝑜𝑙𝑑𝑎𝑣𝑖𝑎𝑛 𝑊𝑎𝑙𝑙 𝑃𝑎𝑖𝑛𝑡𝑖𝑛𝑔𝑠 (𝑐. 1480–1540) – Dr. Vlad Bedros

Un exemplar al volumului va putea fi consultat la biblioteca Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”.

From Prophet to Miracle-Working Saint: Dynamic Approaches to Elijah in Ancient and Medieval Cultures, eds. Vlad Bedros, Barbara Crostini, Andrei Dumitrescu, and Chana Shacham-Rosby (Brill, November 2025)

https://brill.com/display/title/71481

The versatile figure of Elijah as Jewish prophet, Christian saint and Muslim “green man” plays at once a controversial and a unifying role across cultures. This collection of essays delves into the rich Elijah traditions that connect late-antique Mesopotamia to modern Europe. It emphasizes how Elijah’s many-sided character cannot be explained by his sparse mentions in the Bible. His enormous popularity rather depends on a network of artistic and performative interpretations that developed in different traditions and were divulged through cultic practices and feasts in which Elijah was the protagonist.

CONTENTS:

Introduction. Cultural Approaches to Elijah -- Barbara Crostini

Part I. Inscribing Elijah in Faith Traditions

Political Prophet, Wonder Worker, and Trailblazer: The Figure of Elijah in Biblical Tradition -- Stephen Germany

Elijah as an Archetype for the Apostles in the Apocryphal Acts -- Carl Johan Berglund

Elijah in the Lives of the Prophets -- David Cielontko

Élie dans la Culture Islamique: L’Exemple de la Turquie -- Ismail Taşpınar

Part II. Elijah in Eastern and African Traditions

Celebrating the Wonders of Elijah in the Painting Cycle at Dura Europos: A Test-Case for the Oral-Performativity of Images -- Barbara Crostini

Helias or Helios? The Prophet Elijah as the Sun God in Christian and Jewish Literary and Iconographic Traditions -- Eleonora Serra

Syriac Verse Narratives on Elijah -- Sebastian Brock

Great Seer of God: The Prophet Elijah in Armenian Medieval Art and Culture -- Mariam Vardanyan, Zaruhi Hakobyan

Elijah, Prophet between Heaven and Earth -- Karel C. Innemée

Part III. Elijah in Byzantine Traditions

Elijah in Byzantium: A Prophet of Fire and Forgiveness for the Macedonian Dynasty (9th–10th cent.) -- Gioacchino Strano

The Prophet Elijah in the Old Testament Readings of the Cathedral Rite of Constantinople -- Sysse G. Engberg

The Cult of St Elijah and the Fur Trade in Byzantium: Towards a Visual Integration of the ‘Barbarian’ -- Elisabeta Negrău

A Specular Image of the Angelic Life: The Mural Cycle of Elijah at Morača Monastery in Montenegro -- Andrei Dumitrescu

The Hesychast Side of Elijah? The Iconographic Corpus of Elijah in Moldavian Wall Paintings (c. 1480–1540) -- Vlad Bedros

Part IV. Elijah in Western European Traditions

Le Prophète Élie dans les commentaires patristiques et médiévaux latins de l’Apocalypse -- Éliane Poirot

The Sons of the Prophets: From Witnesses to Monastic Exemplars in Late Antique and Early Medieval Word and Image -- Erika Loic

Elijah the Prophet as Envisioned by Medieval Ashkenazi Jewry -- Chana Shacham-Rosby

Claiming a Prophet: Elijah between the Franciscans and the Carmelites -- Mihnea Alexandru Mihail

05/12/2025

𝐋𝐀𝐍𝐒𝐀𝐑𝐄 𝐃𝐄 𝐂𝐀𝐑𝐓𝐄 📖📚
𝑮𝒆𝒐𝒓𝒈𝒆 𝑩𝒓𝒆𝒂𝒛𝒖𝒍 – 𝑪𝒐𝒍𝒊𝒏𝒅𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒔𝒄. 𝑰𝒏𝒄𝒖𝒓𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒍𝒂𝒃𝒐𝒓𝒂𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒕𝒏𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒂̆
Autori-editori 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐋𝐮𝐩𝐚𝐬̦𝐜𝐮 și 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞

🎺 Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România vă invită 𝐦𝐚𝐫𝐭̦𝐢, 𝟗 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏, 𝐢̂𝐧 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐨𝐮𝐥 𝐇𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐞𝐫𝐧𝐞𝐚 𝐚𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐓̦𝐚̆𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧, la lansarea volumului 𝑮𝒆𝒐𝒓𝒈𝒆 𝑩𝒓𝒆𝒂𝒛𝒖𝒍 – 𝑪𝒐𝒍𝒊𝒏𝒅𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒔𝒄. 𝑰𝒏𝒄𝒖𝒓𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒍𝒂𝒃𝒐𝒓𝒂𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒕𝒏𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒂̆ (Editura Oscar Print, 2025), o lucrare monumentală vizând repertoriul ritual al sărbătorilor de iarnă.

🔎 Cartea însumează 574 de pagini, 80 de capitole și subcapitole și peste 740 de documente inedite – transcrieri muzical-literare, fișe, scrisori, schițe de tipologii – integrate într-un amplu studiu critic introductiv și în tabele analitice.

🔔 Importanța lucrării rezidă în caracterul unic al documentelor, multe dintre piesele notate fiind astăzi dispărute din practica populară, cei care le-au cântat pierzându-și viața în lagărele comuniste. Volumul deschide, totodată, accesul în premieră la un veritabil laborator de cercetare etnologică, relevând metodologia utilizată de George Breazul. Mai presus de toate, repertoriile prezentate oferă argumente incontestabile privind identitatea și unitatea cultural-spirituală a românilor.

📌 Sistematizarea materialelor acoperă unitățile administrativ-teritoriale din România Mare, grupate alfabetic, incluzând județe dispărute sau reorganizate (Baia, Câmpulung, Cojocna, Covurlui, Făgăraș, Putna, Rădăuți, Romanați, Someș, Trei Scaune ș.a.). Multe dintre piesele prezentate în premieră absolută provin din fostele județe basarabene și bucovinene (Bălți, Cahul, Cetatea Albă, Chișinău, Cernăuți, Hotin, Ismail, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina), precum și din zona transnistreană.

📈 Documentele cuprind intervalul diacronic dintre secolele XVII–XX, cu accent pe perioada 1848–1948. Volumul este destinat nu numai muzicologilor, compozitorilor, folcloriștilor, profesorilor, ci și publicului larg. Pentru orientarea celor dornici să cunoască, să aprofundeze aspecte legate de exegeza și semnificația colindelor, să le utilizeze ca material didactic și/sau sursă de inspirație, există, pentru fiecare grup de piese, circumscris zonal, o sistematizare a datelor esențiale. Întâi sunt așezate tabele corespondente, în care este rezumată identitatea documentelor și sunt făcute observații și analize asupra componentei muzicale în simbioză cu textele, notițele complementare și referințele suplimentare. Importantă este îndeosebi abordarea comparativă analitic-structurală vizând sisteme sonore, ritmice, accente, forme arhitectonice, relații cu textele.

🌐 Cartea urmează și adaugă noi argumente probatoriului științific din dosarul de candidatură pe baza căruia, în 2013, 𝑪𝒐𝒍𝒊𝒏𝒅𝒂𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒆𝒂𝒕𝒂̆ 𝒃𝒂̆𝒓𝒃𝒂̆𝒕𝒆𝒂𝒔𝒄𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒔̦𝒊 𝑹𝒆𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒐𝒗𝒂 a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității
(https://ich.unesco.org/en/RL/men-s-group-colindat-christmas-time-ritual-00865).

Totodată, volumul este un reper pentru monitorizarea și salvgardarea repertoriilor de pe ambele maluri ale Prutului și nu numai.

27/11/2025

📚 Apariție editorială: 𝐃𝐀𝐍𝐀 𝐉𝐄𝐍𝐄𝐈, 𝐑𝐞𝐧𝐚𝐢𝐬𝐬𝐚𝐧𝐜𝐞 𝐢𝐧 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐲𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚. 𝐓𝐡𝐞 𝐏𝐚𝐢𝐧𝐭𝐢𝐧𝐠 (𝐜. 𝟏𝟓𝟎𝟎–𝟏𝟔𝟓𝟎)
Editura Oscar Print, Bucureşti, 2025, 248 pagini, 164 ilustraţii
Ediție în limba engleză cu rezumat în limba română
ISBN: 978-973-668-664-1

Volumul dezvoltă publicația proiectului bursei postdoctorale a Academiei Române, intitulată Renașterea transilvăneană – identitate culturală în context european, coordonată de Acad. Răzvan Theodorescu și apărută în 2013, o primă tentativă de sintetizare a datelor cunoscute despre pictura premodernă din principat, anterior prea puține pentru a oferi baza unei lucrări independente. Numeroase ansambluri prezentate în volum au fost descoperite în ultimele decenii pe șantierele reședințelor renascentiste transilvănene aflate în restaurare, la care am avut acces în mai multe cazuri ca istoric de artă al echipelor de cercetare științifică multidisciplinară.

This volume develops the publication of my Romanian Academy postdoctoral fellowship project, entitled Transylvanian Renaissance – Cultural Identity in a European Context, coordinated by Acad. Răzvan Theodorescu and published in 2013, a first attempt to synthesise the data on early modern painting in the Principality, previously too scarce to provide the basis for an independent work. Numerous mural ensembles presented in the volume were discovered in the last decades on the restoration sites of the Transylvanian Renaissance residences, to which I had access, in several cases, as the art historian of the multidisciplinary scientific research teams.

17/11/2025

🔸️🔹️🔸️️ Din data de 13 noiembrie 2025 s-a deschis, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei Române, expoziția 𝑴𝒐𝒛𝒂𝒊𝒄𝒖𝒍 𝑪𝒂𝒕𝒆𝒅𝒓𝒂𝒍𝒆𝒊 𝑵𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆. 𝑺𝒊𝒏𝒕𝒆𝒛𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒓𝒆𝒂𝒇𝒊𝒓𝒎𝒂𝒓𝒆, curatoriată de colega noastră, dr. 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐣𝐨𝐜𝐚𝐫𝐮, cercetător științific în cadrul Sectorului Arte vizuale și Arhitectură - Perioada Medievală și Premodernă.

📅 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐯𝐚 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, aducând în prim-plan viziunea artistică și iconografică a pictorului 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐂𝐨𝐝𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 și a echipei pe care o coordonează pentru realizarea ansamblului în mozaic al Catedralei Naționale, cel mai amplu și reprezentativ proiect de artă eclezială realizat până acum în România.

👏 Din echipa consultanților de specialitate, care au contribuit la elaborarea programului iconografic al Catedralei Naționale, a făcut parte, alături de Cristina Cojocaru, și colegul nostru, dr. 𝐕𝐥𝐚𝐝 𝐁𝐞𝐝𝐫𝐨𝐬, cercetător științific III în cadrul aceluiași departament al Institutului.

🏛 Arhitectura expoziției este semnată de arhitectul 𝐀𝐭𝐭𝐢𝐥𝐚 𝐊𝐢𝐦, iar producția și instalarea au fost realizate de 𝐌𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥 𝐈𝐜𝐨𝐧𝐢𝐜.

16/11/2025

🎨Lucrarea lui Constantin Lecca, „Portretul Marițicăi Bibescu", din patrimoniul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, va participa la expoziţia „RomânIA - reprezentarea identitară a portului popular în artā", organizată de Muzeul Național de Artă al României în perioada 21 noiembrie 2025–8 februarie 2026.

📅Evenimentul, desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este curatoriat de Erwin Kessler, alături de echipa formată din Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea şi Costina Anghel.

Una dintre lucrările importante din expoziția RomânIA-reprezentarea identitară a portului popular în artă este „Portretul Mariţicăi Bibescu, născută Văcărescu, soţia Domnitorului Gheorghe Bibescu”, realizată de Constantin LECCA.

Maria Bibescu (născută Maria Văcărescu) provenea dintr-una dintre primele familii aristocratice locale ai căror reprezentanți au devenit nume cunoscute și în lumea literară. S-a căsătorit mai întâi cu Costache Ghica, un prinț care pretindea coroana Valahiei, și care a pierdut competiția internă pentru tron, arbitrată de otomani, în favoarea lui Gheorghe Bibescu, care a domnit apoi între 1843 și 1848. Maria Bibescu a devenit soția prințului Bibescu, detronat in timpul Revoluției de la 1848. Pe lângă negocierile politice internaționale, Marițica Bibescu a ales să fie reprezentată în portretele oficiale purtând costumul popular complet.

Costumul ei popular princiar se baza pe costumul popular ceremonial al țăranilor din județul Argeș, având ca element cheie ia, completată cu o coafură și bijuterii de inspirație bizantină și o centură metalică prețioasă, de origine balcanică. Costumul popular românesc a intrat astfel cu forță în domeniul reprezentărilor ideologice, aparent preluat din pătura inferioară a țărănimii locale și propulsat în vârful propagandei oficiale.

În imagine:

Constantin LECCA (1807-1887)
„Portretul Mariţicăi Bibescu, născută Văcărescu, soţia Domnitorului Gheorghe Bibescu”
[1840-1848]
Ulei pe pânză
88 x 74 cm
©Institutul de Istoria Artei ,,George Oprescu"

11/11/2025

𝑺𝒕𝒓𝒆𝒏𝒈𝒕𝒉 𝒂𝒏𝒅 𝑽𝒊𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒚: 𝑪𝒖𝒓𝒂𝒕𝒊𝒏𝒈 𝑾𝒐𝒎𝒆𝒏 𝑨𝒓𝒕𝒊𝒔𝒕𝒔 𝒃𝒆𝒕𝒘𝒆𝒆𝒏 𝑷𝒂𝒔𝒕 𝒂𝒏𝒅 𝑷𝒓𝒆𝒔𝒆𝒏𝒕 (conferință)
📍 Muzeul de Artă Brașov
📅 Sâmbătă, 15 noiembrie 2025, ora 17:00

Dr. Olivia Nitis, cercetătoare în cadrul Departamentului Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă și contemporană al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, și dr. 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐂𝐚̆𝐩𝐢𝐭𝐚̆𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, curatoare și fondatoare a Asociației 4Culture, Explore Festival și a spațiului independent WASP Working Art Space and Production din București, vor discuta despre vizibilitate, continuitate și poziționare critică, aducând în prim-plan nevoia de a recupera și integra contribuțiile artistelor în narațiunea mai amplă a artei românești.

Evenimentul precede deschiderea expoziției 𝑻𝒐𝒘𝒆𝒓 𝒐𝒇 𝑺𝒕𝒓𝒆𝒏𝒈𝒕𝒉 (MAB, 5 decembrie 2025) și face parte din proiectul 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝒗𝒊𝒓𝒕𝒖𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒂𝒓𝒕𝒆𝒊 𝒔𝒖𝒃 𝒄𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒔𝒎. 𝑷𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒂𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒑𝒂𝒕𝒓𝒊𝒎𝒐𝒏𝒊𝒖 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒓𝒐𝒗𝒆𝒓𝒔𝒂𝒕, inițiat de Muzeul de Artă Brașov (MAB) și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) – un proiect care propune o lectură critică și actuală a patrimoniului artistic al perioadei comuniste.

Andreea Căpitănescu este producătoare culturală, curatoare independentă și directoare artistică, activă din 2005. Fondatoare a Asociației 4Culture, ea a inițiat eXplore Festival – primul festival de dans contemporan și performance din România – și a creat spațiul independent WASP – Working Art Space and Production din București. Activitatea ei se desfășoară în cadrul rețelelor și platformelor europene, prin programe care susțin creația artistică contemporană, colaborarea internațională, cercetarea artistică, educația și sprijinirea artiștilor emergenți. Deține un doctorat în arte vizuale (UNARTE, 2024), un Master în Project Management in English (SNSPA, 2022), un Master în Regia Spectacolului Contemporan (UNATC, 2005–2006) și o licență în Coregrafie (UNATC, 2004). A fost bursieră danceWEB 2006 în cadrul ImPulsTanz Viena. A curatoriat programul de arte performative al Europalia România (Bruxelles, 2019–2020) și coordonează proiecte precum Life Long Burning, Jardin d’Europe, Emerging Towards (Future) și Exploring Plurealities.

Olivia Nițiș (n. 1979) este cercetătoare la Institutul de Istoria Artei “G. Oprescu” al Academiei Române, coordonatoarea sectorului de Arte Vizuale și Arhitectură – perioada Modernă și Contemporană, curatoare independentă și istoric de artă. Este vicepreședinta Asociației Experimental Project, membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă din 2009. Este interesată de diferitele aspecte ale discursului de gen în istoriografia artei românești și în Europa de Est, cu contribuții legate de artiste și reprezentarea de gen în arta modernă și contemporană, de relația dintre artă și politică, de relația dintre artă și știință. Este autoare, editoare și co-editoare a mai multor articole și publicații de artă contemporană. Este autoarea volumului „Istorii marginale ale artei feministe”, Vellant, București, 2014 și co-editoare a unui volum dedicat artistului conceptual Decebal Scriba (Kettler, Germania 2017). A fost co-curatoare (cu Martina Munivrana) a expoziției personale a artistei croate Sandra Sterle la Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb (MSU) în 2023, iar 2024 a fost inițiatoarea și curatoarea proiectului de artă conceptulă româno-cehă A Spring of Hope a Winter of Despair (Faber, Timișoara și Pragovka, Praga).

16/09/2025

📌 Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” vă invită să participați la a XXI-a ediție a Sesiunii de comunicări ştiinţifice DATE NOI ÎN CERCETAREA ARTEI MEDIEVALE ȘI PREMODERNE DIN ROMÂNIA, care va avea loc în zilele de 25 şi 26 septembrie 2025. Evenimentul, organizat de Sectorul Arte Vizuale și Arhitectură – Perioada Medievală și Premodernă în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, se va desfășura în Sufrageria Regală, conform programului atașat.

25–26 septembrie | 10:00 | Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49–53, București

Lucrările sesiunii se vor desfăşura în format hibrid, atât la sediul muzeului, cât şi pe platforma Zoom, accesând linkul:

Https://us05web.zoom.us/j/89112068926?pwd=ZpIq3fNzwkqrel55hMcoCbtQ3dlaDR.1

ID: 891 1206 8926
Parolă: 2526092025

Vă așteptăm cu bucurie!

31/08/2025

➡️ 𝐃𝐫. 𝐄𝐝𝐮𝐚𝐫𝐝 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 și 𝐝𝐫. 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞𝐚, cercetători în cadrul departamentului Arte vizuale și arhitectură – perioada modernă și contemporană al Instituitului de Istoria Artei „G. Oprescu”, participă la Colocviul Național de Istorie, ediția a XXVII-a, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni în zilele de 3 și 4 septembrie 2025.

➡️ Miercuri, 3 septembrie, 𝐄𝐝𝐮𝐚𝐫𝐝 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 va modera al doilea panel din cadrul sesiunii 𝑃𝑜𝑟𝑡𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑎̆𝑑𝑎𝑡𝑎̆ și, de asemenea, va prezenta comunicarea DE LA BUCUREȘTI LA NEW YORK: PICTORIȚA SIRARPY TOROSSIAN.
➡️ Joi, 4 septembrie, în cadrul secțiunii 𝑃𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙, 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞𝐚 va susține prezentarea LOCUINȚA BUCUREȘTEANĂ A LUI GRIGORE CERKEZ: ASPIRAȚIILE UNUI TÂNĂR ARHITECT.

28/08/2025

𝐄𝐓𝐇𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐏𝐇𝐈𝐄𝐒 𝐎𝐅 𝐋𝐀𝐍𝐃𝐒𝐂𝐀𝐏𝐄, 𝐋𝐀𝐁𝐎𝐔𝐑 𝐀𝐍𝐃 𝐂𝐀𝐑𝐄 (masă rotundă)
📅 30 august 2025
🕑 14:00 – 15:45
📌 Uniunea Arhitectilor din Romania, Str. Jean Louis Calderon 48, București

Vă invităm la o masă rotundă despre legăturile dintre peisaj, muncă și îngrijire, explorate prin cercetare și practici artistice de natură etnografică și documentară.
Evenimentul reunește cercetători și artiști cu perspective diverse – de la arhitectură și artă, la antropologie, la studii postsocialiste și postcoloniale – pentru a discuta cm gesturile și formele de îngrijire se reflectă în spațiu, modelând relațiile noastre cu lumea socială și cu mediul înconjurător.
Masa rotundă se va desfășura în limba engleză.

𝐕𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚
Gareth Doherty, Harvard University
Adrian Câtu, antropolog vizual, Documentaria
Ketevan Gurchiani, Ilia State University
Tao DuFour, University of Cambridge
Iulia Stătică, University of Sheffield
𝐄𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐝𝐞
Olivia Nitis, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Romană

25/08/2025

Peisaje ale îngrijirii / Landscapes of Care (expoziție)
📅 29 august – 4 octombrie 2025
📌 The Institute
✨ Vernisaj: 29 august 2025, ora 19:00, Combinatul Fondului Plastic, Strada Băiculești 29, București

Dr. Olivia Nitis, cercetătoare în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” este consultant curatorial al expoziţiei 𝐏𝐄𝐈𝐒𝐀𝐉𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐈̂𝐍𝐆𝐑𝐈𝐉𝐈𝐑𝐈𝐈 / 𝐋𝐀𝐍𝐃𝐒𝐂𝐀𝐏𝐄𝐒 𝐎𝐅 𝐂𝐀𝐑𝐄, deschisă între 29 august şi 4 octombrie 2025 la The Institute.

Peisaje ale îngrijirii oferă o perspectivă asupra orașului postsocialist, aducând în prim-plan practici ale domesticității și îngrijirii care au modelat – și au fost modelate de – evoluția țesutului urban al Bucureștiului. Expoziția are în centru balcoanele și curțile urbane ca spații domestice esențiale, urmărindu-le evoluția de la grădinile pre-socialiste la blocurile socialiste și „viețile lor de după””, arătând cm locuitorii – mai ales femeile – le-au transformat prin gesturi cotidiene de îngrijire, memorie și comunitate.

Un proiect de cercetare de Iulia Stătică
Curatori: Iulia Stătică, Tao DuFour
DoP. Video and Sound Design: Adrian Câtu
Artist invitat: Ion Grigorescu
Consultant curatorial: Olivia Niţiş
Manager de proiect: Ioana Gonţea
Manager de producție: Georgia Țidorescu

Proiect produs de Cooperativa FIR și co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național)