Centrul Inimii

24/02/2026

Sindromul inimii frânte este cunoscut medical sub numele de miocardiopatie Takotsubo și apare atunci când o persoană trece printr-un stres emoțional sau fizic foarte mare. Acest șoc eliberează o cantitate imensă de hormoni de stres, mai ales adrenalină, ceea ce afectează inima.

Sindromul și efectele sale pot imita simptomele unui infarct: durere în piept, dificultăți de respirație, palpitații, doar că, spre deosebire de un infarct miocardic, nu există artere blocate.

Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, inima se recuperează în câteva zile.

📲 0754800200

23/02/2026

Ce este fibrilația?

Fibrilațiile (cel mai frecvent fibrilația atrială) este o tulburare de ritm cardiac (sau aritmie) caracterizată prin bătăi de inimă rapide și neregulate.
Fibrilația apare atunci când semnalele electrice de la nivelul atriilor devin dezorganizate. Astfel, apare riscul formării cheagurilor de sânge, al accidentului vascular cerebral (AVC) și al insuficienței cardiace.

Fibrilația atrială indică, de fapt, o activitate electrică anormală a inimii. Atriile (camerele superioare ale inimii) nu se contractă cu eficiență, ci "fibrilează" (tremură).
Principalele simptome sunt oboseala, palpitațiile, stările de amețeală, sau posibile dificultăți de respirație.

Fibrilația atrială poate fi paroxistică persistentă sau permanentă, iar riscul cel mai important îl reprezintă accidentul vascular cerebral.

Există și fibrilație ventriculară (FV), care reprezintă cea mai gravă tulburare de ritm cardiac, caracterizată prin contracții haotice, rapide și neregulate ale ventriculelor și reprezintă o urgență medicală.

Dacă simți bătăi neregulate ale inimii, palpitații, amețeală, lipsă de aer sau oboseală bruscă, vino la medic! Diagnosticată la timp, fibrilația atrială poate fi tratată, iar riscul complicațiilor poate fi redus semnificativ.

O săptămână excelentă, cu inimi sănătoase! ❤️
Programări: 📲0754800200.

20/02/2026

Știai că…?

O inima obisnuită are dimensiunea pumnului unui adult.
Inima bate de aproximativ 115.000 de ori pe zi.
Inima pompează aproximativ 7500 litri de sânge în fiecare zi.
Prima operație pe cord deschis a avut loc în 1893. A fost efectuată de Daniel Hale Williams, unul din primii cardiologi de culoare din Statele Unite.
Primul stimulator cardiac implantabil a fost folosit în 1958. Pacientul a trăit mai mult decât chirurgul care l-a implantat.

Avem o singură inimă, să avem mereu grijă de ea!
Un weekend relaxant, cu inimi sănătoase! ❤️

Asistent Claudia Ispas

📲 0754800200
📍Calea Plevnei 186, București

19/02/2026

Frigul reprezintă un factor de risc important pentru pacienții cu hipertensiune arterială, pentru că temperaturile scăzute determină vasoconstricție (îngustarea vaselor de sânge) pentru a conserva căldura corporală, ceea ce duce direct la creșterea tensiunii. Această reacție fiziologică forțează inima să pompeze mai puternic, și astfel crește riscul de complicații cardiovasculare.

“Reacția organismului la frig este să facă vasoconstricție, adică vasele să se strângă și evident presiunea arterială să crească. Acest lucru este un lucru fiziologic pe care îl experimentăm toți atunci când ne expunem la temperaturi scăzute. Adică nu doar la temperaturi scăzute, ci și la vânt puternic și condiții meteo deosebite.
La hipertensivi, această reacție normală a organismului este augmentată.” Dr. Silviu Dumitrescu, medic primar cardiolog.
Programări: 📲 0754800200

18/02/2026

“Astăzi vorbim despre angina pectorală instabilă.
Aceasta poate fi semnul unei urgențe medicale. Angina instabilă apare atunci când depozitele de grăsime de pe pereții arterelor se rup și se formează cheaguri, arterele se îngustează brusc iar fluxul de sânge este redus foarte mult. Acest tip de angină nu cedează la repaus și nici la tratamentul obișnuit. Dacă fluxul de sânge nu este reluat, poate apărea infarctul miocardic. De aceea, situațiile când angina durează mai mult de câteva minute și nu cedează la tratament, sunt considerate urgențe.”
Dr. Ileana Hănțulie, medic primar cardiolog, Centrul Inimii
Programări: 📲 0754800200
📍CaleaPlevnei 186, București

17/02/2026

Majoritatea efectelor secundare asociate statinelor nu au de fapt legătură directă cu tratamentul

Statinele sunt printre cele mai prescrise medicamente pentru reducerea LDL-colesterolului și prevenirea infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral (AVC). Totuși, teama de reacții adverse determină unii pacienți să evite inițierea tratamentului sau să îl întrerupă. O analiz...

16/02/2026

Care este diferența dintre infarct și preinfarct?

Un preinfarct miocardic apare atunci când sângele trece cu mare dificultate prin arterele îngustate, în timp ce un infarct miocardic se manifestă când arterele coronariene sunt blocate complet.
Termenul de “preinfarct” are un statut controversat în cardiologie, motiv pentru care este înlocuit, adesea, cu “sindrom coronarian acut” sau “angină instabilă”.
Diferența majoră dintre un preinfarct și un infarct constă în daunele produse la nivelul miocardului.
Dr. Rareș Boingiu, medic primar cardiolog.

Programări: 📲 0754800200
📍Calea Plevnei 186, București

13/02/2026

Protejați-vă în această perioadă cu număr crescut de cazuri gripale și viroze respiratorii!

Un weekend cu bine și inimi sănătoase! ❤️

❤️🧬 Gripa nu afectează doar plămânii — poate distruge și inima.

Un studiu publicat în revista Immunity la data de 9 februarie 2026 arată că:
• Peste 85% dintre pacienții decedați de gripă aveau boli cardiovasculare.
• Un tip special de celule imune transportă virusul către inimă și declanșează moartea cardiomiocitelor.
• O terapie inovatoare cu ARN mesager modificat reduce leziunile cardiace și îmbunătățește funcția inimii.

Descoperirea deschide drumul către primele tratamente capabile să prevină afectarea cardiacă post-gripală.

https://www.romedic.ro/mecanismul-prin-care-gripa-afecteaza-inima-si-o-posibila-terapie-cu-arn-mesager-modificat-0P55170

12/02/2026

Care este diferența dintre anxietate, atacuri de panica și stres?

Stresul, atacurile de panică și anxietatea reprezintă reacții psihologice/emoționale frecvente la provocările vieții, dar ele diferă semnificativ ca durată, intensitate și manifestări: în timp ce stresul este o reacție normală la varii presiuni, anxietatea implică o stare permanentă de îngrijorare, însă fără a avea un motiv clar, iar atacul de panică reprezintă un episod brusc și intens de teamă acută, însoțit de o simptomatologie fizică copleșitoare.

Din punct de vedere fizic, stresul cronic și anxietatea prelungită afectează sistemul cardiovascular (și nu numai), iar atacurile de panică pot induce reacții intense precum dificultăți de respirație, amețeli și senzația de pierdere a controlului. Pe termen lung, expunerea constantă la astfel de stări poate contribui la apariția unor boli cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, dar și către alte afecțiuni.
Dr. Ileana Hănțulie, medic primar cardiolog.

O săptămână cu spor și inimi sănătoase! ❤️

Programări: 📲 0754800200.

11/02/2026

“De foarte multe ori uităm că suntem hipertensivi”.
Dr. Silviu Ionel Dumitrescu, cu detalii despre hipertensiunea arterială, această boală care determină atât de multe complicații ulterioare.

📲 0754800200
📍 Calea Plevnei 186, București

10/02/2026

Factorii de mediu, recunoscuți ca determinanți majori ai bolilor cardiovasculare: societățile internaționale de cardiologie cer acțiune urgentă

Pentru prima dată, ESC (European Society of Cardiology), ACC (American College of Cardiology), AHA (American Heart Association) și WHF (World Heart Federation) au publicat o declarație comună, prin intermediul căreia au subliniat nevoia de intervenții de urgență împotriva factorilor de medi...

09/02/2026

Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea ca o persoană să dezvolte o boală a inimii sau a vaselor de sânge într-un interval de timp (de obicei sunt luați în calcul următorii 10 ani sau, la un moment dat, pe parcursul vieții).

Riscul cardiovascular este influențat de o serie de factori, unii modificabili, alții nemodificabili, precum diabetul, obezitatea, stresul cronic, sedentarismul, fumatul, alimentația necorespunzătoare și/sau nesănătoasă, sau factori genetici, vârsta, sexul pacientului.
Cunoașterea exactă a riscului cardiovascular duce la prevenirea infarctului miocardic și a AVC-ului, la stabilirea tratamentului potrivit fiecărui pacient, dar și la schimbări timpurii ale stilului de viață care pot preveni afecțiuni cardiovasculare grave.
Dr. Dragoș Săvoiu, medic primar cardiolog.

Programări: 📲 0754800200.