What are the opening hours?

Monday 09:00 - 17:00 Tuesday 09:00 - 17:00 Wednesday 09:00 - 17:00 Thursday 09:00 - 17:00 Friday 09:00 - 15:00

https://m.olx.ro/259644133/?bs=olx_pro_listing

Terapie ABA și Logopedie la domiciliu în București, Bucharest (2025)

18/03/2025

Dezechilibrele emoționale în contextul autismului implică dificultăți în identificarea, exprimarea și gestionarea răspunsurilor emoționale la situațiile de zi cu zi. Acestea se pot manifesta prin reacții emoționale intense la factori de stres aparent minori, comportamente îngrijorătoare și dificultăți în revenirea la o stare de calm. Citește mai multe despre autism și dezechilibre emoționale în noul articol de pe site: https://www.asociatia-activity.ro/autismul-si-dezechilibrele-emoionale-identificare-manifestari/

18/03/2025

Problemele de comunicare sunt foarte frecvente după un accident vascular cerebral. Aproximativ o treime dintre supraviețuitorii accidentului vascular cerebral au probleme cu vorbirea, citirea, scrisul și înțelegerea a ceea ce le spun alții.

De ce se întâmplă?

Când comunicăm, creierul nostru trebuie să îndeplinească o serie de sarcini. Diferite părți ale creierului nostru sunt responsabile pentru fiecare dintre aceste sarcini. Dacă una dintre aceste părți este deteriorată de un accident vascular cerebral, poate cauza probleme de comunicare.

Ce fel de probleme de comunicare au oamenii?

Afazia îți afectează capacitatea de a vorbi și de a înțelege ceea ce spun alții. De asemenea, vă poate afecta capacitatea de a citi și de a scrie. Se întâmplă atunci când nu mai ești capabil să înțelegi sau să folosești limbajul. Afazia este o problemă comună după accident vascular cerebral și aproximativ o treime dintre supraviețuitorii accidentului vascular cerebral o au. Va afecta oamenii în moduri diferite și nici doi oameni nu vor avea exact aceleași dificultăți.

Disartria apare atunci când nu reușiți să controlați foarte bine mușchii feței, gurii și gâtului, așa că este dificil să vorbiți clar. Aceasta poate însemna că vorbirea dvs. devine neclară sau lentă sau că vocea dvs. sună monoton.

Apraxia este atunci când nu puteți mișca mușchii feței, gurii sau gâtului în ordinea de care aveți nevoie atunci când vorbiți. Acest lucru poate face dificil pentru alte persoane să te înțeleagă.
Există tratamente care pot ajuta?
Problemele de comunicare pot fi tratate folosind terapia de vorbire și limbaj.

Un terapeut de vorbire și limbaj vă poate ajuta să vă îmbunătățiți cât mai mult vorbirea, citirea și scrierea.

De asemenea, vă pot ajuta să învățați și alte moduri de a comunica. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de strategii de compensare sau de coping. Acestea includ orice, de la gesturi la dispozitive electronice - orice vă poate ajuta să înțelegeți ceea ce doriți să spuneți.

Dacă aveți probleme de comunicare, ar trebui să fiți îndrumat către un terapeut de vorbire și limbaj pentru o evaluare cât timp vă aflați în spital. Folosind rezultatele evaluării, terapeutul va stabili ședințe regulate pentru a lucra cu dvs. Acest lucru poate începe în spital sau poate fi aranjat când vă întoarceți acasă.

Terapia de vorbire și limbaj nu se referă doar la timpul pe care îl petreci cu terapeutul tău. Comunicarea ta se va îmbunătăți doar cu practica, așa că munca pe care o depui în afara sesiunilor de terapie este la fel de importantă.
Majoritatea problemelor de comunicare se îmbunătățesc, dar este dificil de prezis cât de mult se vor îmbunătăți sau cât timp va dura, deoarece este diferit pentru fiecare. Problemele tind să se agraveze în primele săptămâni și se vor îmbunătăți destul de repede în primele trei până la șase luni. Cu toate acestea, oamenii continuă să-și revină luni și chiar ani după aceasta.

Pentru majoritatea oamenilor, a se îmbunătăți înseamnă a reveni la felul în care erau înainte de accidentul vascular cerebral. A fi capabil să vorbească din nou este deosebit de important pentru mulți oameni.

Dar chiar dacă nu vă recuperați complet, există multe moduri de a comunica care nu se bazează pe vorbire. Mulți supraviețuitori ai accidentului vascular cerebral continuă să trăiască o viață plină și fericită, deși au încă probleme cu comunicarea.

0736773989 de luni pana vineri (de preferat după orele 17 pentru a fi siguri ca am terminat programul și putem sa discutam pe îndelete).

05/08/2024

Logopedia și autismul

Un copil cu autism ar putea găsi greu de înțeles atât comunicarea verbală, cât și non-verbală. Lucrul cu un expert în patologie a vorbirii și limbajului poate ajuta la evaluarea a ceea ce înțelege copilul curent, care ar trebui să fie următorul set de obiective pe care să se concentreze și cm să-l ajute cel mai eficient pe acel copil să învețe pe baza punctelor sale forte.

Întregul scop al logopediei este de a ajuta copilul să-și îmbunătățească comunicarea. Pentru copiii cu autism, acest lucru este deosebit de important deoarece comunicarea este o componentă cheie în capacitatea lor de a forma relații și de a funcționa în lumea lor.

Terapia logopedică nu se referă doar la cuvinte. Poate ajuta copiii cu autism să-i învețe cm să conecteze cuvintele cu alte indicii. Un logoped îl ghidează pe copil să devină mai confortabil cu contactul vizual și să observe contextul gesturilor mâinii. De exemplu, o sesiune poate include exersarea utilizării (sau doar observarea) inflexiunilor vocii. Alte lecții se pot concentra pe a deveni mai încrezător în conversații bidirecționale, defalcând detaliile de ascultare, înțelegere și răspuns.

5 beneficii tangibile ale logopediei

Dezvolta capacitatea de a-și exprima dorințele și nevoile

Ajutarea unui copil cu autism să-și exprime dorințele și nevoile poate fi realizată prin utilizarea comunicării verbale și non-verbale. În plus, copiii cu autism trebuie să învețe cm să facă schimb de idei cu alții din familie și cu cei din afara casei pentru a construi relații cu semenii lor.

Înțeleg ce li se spune

Terapia de vorbire și limbaj îi ajută pe copiii cu autism să înțeleagă comunicarea verbală și nonverbală pe care o folosesc alte persoane. Le permite să recunoască indicii cm ar fi limbajul corpului și expresiile faciale și îi ajută să înțeleagă cm să inițieze comunicarea fără solicitări.

Comunica pentru a dezvolta prietenii și a interacționa cu colegii

Unii copii cu autism se luptă cu spontaneitatea și cu imprevizibilitatea conversațiilor ocazionale. Unii copii au, de asemenea, interese foarte specifice și le este greu să vorbească despre alte lucruri. Terapia de vorbire și limbaj îi poate învăța strategii pentru a se amesteca cu alții pentru a-i ajuta să-și facă prieteni, să se joace și să experimenteze succesul social.

Învață să comunice într-un mod pe care alți oameni îl înțeleg

Autismul include frecvent modele distinctive de învățare și procesare neobișnuită a limbajului. Drept urmare, copiii care au autism au de obicei probleme în dezvoltarea limbajului vorbit.

De exemplu, copiii cu autism învață uneori limba vorbită în bucăți, fără a o descompune în cuvinte sau sunete individuale. De exemplu, un copil poate repeta bucăți lungi dintr-o poveste sau o emisiune TV preferată fără să înțeleagă cu adevărat ceea ce spune sau să poată folosi oricare dintre cuvinte în mod independent. Terapia logopedică îi ajută pe copii să învețe modalități de a depăși acest tipar de comportament cunoscut sub numele de „ecolalie” pentru a dezvolta un discurs funcțional la care alții pot răspunde în mod corespunzător.

Articulează bine cuvintele și propozițiile

Copiii cu autism se pot lupta, de asemenea, cu articularea sunetelor și punerea cuvintelor în propoziții. Mulți copii cu autism au, de asemenea, mari dificultăți cu concepte precum timpul, limbajul abstract și vocabularul care depind de context pentru sens. Expresiile, sugestiile și instrucțiunile indirecte pot fi, de asemenea, dificile pentru copiii cu autism. Logopezii sunt experți în reglarea fină a acestor abilități.

Uneori, tehnicile tradiționale de logopedie trebuie modificate atunci când se sprijină populația cu autism. De exemplu, un logoped care lucrează cu un copil cu spectru autist poate folosi unele dintre următoarele abordări în timpul unei ședințe, în funcție de ceea ce va fi cel mai eficient pentru acel copil:

1.Indici și gesturi vizuale
2.Masarea și întărirea mușchilor din maxilar, gât, gură și buze pentru a ajuta la dezvoltarea capacității de a vorbi și pentru a crește planificarea motorie.
3.Un sistem de comunicare cu schimb de imagini (PECS)
4.Dispozitive de ieșire a vorbirii
5.Logopedia este centrată pe familie

Logopezii colaborează cu membrii familiei copilului pentru a asigura cele mai bune rezultate posibile. Includerea familiei în logopedie este o componentă critică pentru a ajuta copiii cu autism să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare. Continuarea lecțiilor acasă poate ajuta la creșterea abilităților și a nivelului de confort al copilului dumneavoastră. În plus, a face lucruri acasă, cm ar fi concentrarea pe articularea cuvintelor mai clar decât în mod normal, poate ajuta copiii cu autism să înțeleagă și să-ți imite vorbirea.

Beneficiile logopediei pentru copiii cu autism sunt amplificate atunci când terapiile sunt începute cât mai devreme. În general, cu cât terapia logopedică poate începe mai devreme, cu atât mai pronunțate sunt efectele pozitive pe parcursul vieții copilului dumneavoastră.

Toți copiii sunt diferiți, cu personalități și nevoi unice și niciun program de terapie logopedică nu este garantat pentru a ajuta fiecare copil cu autism. Cu toate acestea, cercetările au arătat în mod repetat că terapia de vorbire și limbaj poate ajuta mulți copii cu autism să devină mai conștienți social și mai confortabili și să le ofere abilități sporite de comunicare și înțelegere.

0736773989

Pentru programări.

16/07/2024

Creierul este capabil să creeze noi circuite neuronale cu scopul de a compensa deficiențele (dificultăți de mers, vorbire etc.) care sunt consecințele accidentului vascular cerebral. Profesorul Alexis Schnitzler descrie acest fenomen de plasticitate : „ In timpul unui accident vascular cerebral, o parte a creierului este lipsită de oxigen. Unele celule sunt apoi adormite, altele sunt distruse. Celulele adormite se vor putea trezi în decurs de 3 până la 6 luni, cu condiția să fie stimulate. Reabilitarea servește la optimizarea acestui proces natural."

Cu cât intervenția post AVC este mai timpurie, cu atât cresc șansele de recuperare.

0736773989

15/07/2024

Reabilitarea vorbirii după un Accident Vascular Cerebral.

Tratarea afaziei după un accident vascular cerebral și recuperarea vorbirii necesită neuroplasticitate : capacitatea creierului de a crea noi căi neuronale și de a consolida căile vechi. Abilitățile pierdute după un accident vascular cerebral, cm ar fi limbajul și comunicarea, pot fi restabilite prin dezvoltarea de noi rețele neuronale în creier. Și cu cât o practicăm mai mult, cu atât suntem mai buni.

Și în acest sens, logopezii se ocupă în mod necesar de exerciții de logopedie pentru a ajuta pacienții cu AVC să-și recapete vorbirea. Exersând vorbirea, o vindecăm.

De obicei, logopedia nu este ușoară. Mulți supraviețuitori ai accidentului vascular cerebral descriu terapia logopedică ca fiind nevoiti să învețe să vorbească pentru prima dată, ceea ce nu este în întregime un lucru fals.

După ce un accident vascular cerebral lezează centrul lingvistic al creierului, creierul trebuie să-și folosească celelalte regiuni pentru a-și recâștiga funcțiile lingvistice.

Dar chiar dacă suntem pregătiți pentru dificultățile viitorului, de unde știm ce exerciții ar trebui să facem?

Exerciții care îmbunătățesc vorbirea și tratează afazia după un accident vascular cerebral.

Un regim de exerciții de logopedie care să se potrivească tuturor nu există. Exercițiile de logopedie care ajută o persoană pot să nu funcționeze bine pentru alta.

Mai exact, unii pacienți cu AVC pot vorbi clar, dar întâmpină dificultăți de înțelegere. Alții pot înțelege ușor, dar se luptă să formeze cuvinte.

În ambele cazuri, și mai ales în tratamentul afaziei, logopezii sunt de mare ajutor. După o evaluare cuprinzătoare, ei vă pot oferi un diagnostic complet, astfel încât să vă puteți concentra asupra exercițiilor care vă vor provoca în funcție de propriile situații medicale.

De exemplu, exercițiile concepute pentru a trata afazia pot implica înțelegerea cititului, precum și exerciții de reamintire a substantivelor . Mai mult, exercițiile care vizează apraxia se concentrează pe controlul motor și implică mișcarea limbii și a buzelor. Aceste exemple sunt doar două dintre sutele de posibilități.

Așadar, este destul de evident că un singur regim de exerciții logopedice nu poate aduce beneficii tuturor și că fiecare pacient trebuie să-și determine propriul program de recuperare.

Acest lucru se realizează adesea lucrând cu un logoped la început și apoi continuând exercitiile de logopedie acasă.

Cât timp va dura?

Recuperarea vorbirii este foarte unică. Ritmul de recuperare depinde de severitatea accidentului vascular cerebral și de participarea pacientului la terapie.

Mai mult de 33% dintre supraviețuitorii accidentului vascular cerebral se confruntă cu o anumită formă de tulburări de vorbire imediat după un accident vascular cerebral.

Mulți pacienți își revin în câteva luni, dar 60% continuă să aibă probleme de vorbire la mai mult de 6 luni după accident vascular cerebral.

Cu toate acestea, această încetinire a recuperării se datorează probabil lipsei de tratament, de terapie logopedica. Acesta este motivul pentru care este important să continuați terapia logopedică acasă. Acest lucru oferă creierului propria sa stimulare, astfel încât să putem avansa bine după primele 6 luni!

Depășirea tulburărilor de vorbire și afaziei după accident vascular cerebral

Tulburările de vorbire și afazia după un accident vascular cerebral sunt destul de frecvente la pacienții care au avut un accident vascular cerebral pe partea stângă.

Cel mai bun tratament este să lucrați cu un logoped autorizat care vă poate oferi un diagnostic adecvat, precum și un regim de exerciții pe care îl puteți face cu o aplicație de logopedie .

Pentru a obține cea mai bună recuperare, trebuie să fii foarte sârguincios, deoarece vorbirea se îmbunătățește cu cât o practici mai mult.

Mult succes pe drumul spre recuperare!

13/06/2024

Experimentezi de ceva timp anumite dificultati de vorbire? Iti este greu sa articulezi cuvintele? Daca asa stau lucrurile, este posibil sa prezentati un simptom ce se numeste dizartrie. Dizartria este, alaturi de dislalie (frecventa in randul prescolarilor) si rinolalie (tulburare a vocii datorata modificarilor rezonantei cavitatilor nazale), cea mai intalnita tulburare de pronuntie sau articulatie.

Dizartria reprezinta o tulburare de vorbire, care poate sa afecteze atat copiii cat si adultii. Dizartria apare pe fondul slabirii muschilor folositi la vorbire (muschii fetei, muschii gatului, muschii limbii), sau pierderea coordonarii eficiente a acestora. Forma cea mai grava a dizartriei se numeste anartrie, adica persona afectata a pierdut complet capacitatea de a articula cuvintele.

Simptomele dizartriei:

Dizartria varieza in functie de persoana si de factorii ce determina acest simptom. Cateva dintre particularitatile dizartriei sunt:

vorbirea lenta
vorbirea nedeslusita
volumul inegal al vocii
limbajul monoton
vocea ragusita
vorbirea „pe nas”
vorbirea rapida (foarte dificil de urmarit si de inteles)
vorbitul la o tonalitate joasa
probleme de miscare a limbii sau a muschilor fetei.
In anumite situatii, simptomele descrise mai sus sunt dublate de alte manifestari, precum probleme de vedere (vedere dubla), tulburari de echilibru, dureri acute de cap, ameteli sau vertij.

O persoana ce prezinta dizartrie este foarte dificil de inteles. Prin urmare, o asemenea persoana poate sa aiba dificultati sa interactioneze cu alti oameni, atat in viata profesionala cat si in cea personala.

13/06/2024

M-a sunat azi o mămică spunându-mi că își dorește grup pentru copilul său cu autism înalt funcțional, în vârstă de 11 ani. Și îmi explica ce comportamente are: că țipă, că lovește, că vrea să doarmă doar cu mama, că se dezbracă de față cu ceilați etc. Am întrebat dacă face terapie, dacă are un plan de intervenție lucrează și acasă. Mi-a răspuns că da, că a încercat să facă și acasă, dar așa e autismul, așa sunt copiii cu autism.

Uneori ajungem să ne uităm la copilul cu autism doar prin ”ochelarii” autismului. Și nu mai reușim să vedem că unele comportamente nu sunt datorită autismului.

Nu autismul este de vină pentru tot ce se întâmplă. Și doar pentru că un copil este autist (sau are autism, oricum am vrea să folosim ca sintagmă) nu înseamnă că nu poate învăța sau că e nevoie să îi permite tot felul de comportamente și obiceiuri neadecvate.

Și când spun neadecvate, mă refer la comportamente pe care dacă le-ar face un copil neurotipic de aceeași vârstă, le-am taxa.

Să luăm un exemplu. Să spunem că un adolescent cu autism de 14 ani face p**i la gard sau la copac, în fața centrului unde așteaptă să intre la terapie (evident că centrul are toaletă și că accesul este permis). Această situație este reală și se întâmplă. ȘI i se permite pentru că are autism. Deși este perfect capabil să se abțină 3 minute până intră în baia din centru. Ne punem întrebarea: dacă un adolescenet neurotipic de 14 ani ar face p**i în fața școlii sau pe gardul din fața cabinetului medical, tu ca părinte ai permite asta? Și cm ar fi pentru copiii mai mici (în special fete) care ar asista la aceasta acțiune? Dacă ai fi părinte de fată cm te-ar simți dacă ai vedea un adolescent de 14 ani că își face nevoile așa în văzul lumii?

Sau un alt exemplu. Un adolescent de 16 ani cu autism vrea să ia în brațe persoanele pe care le întâlnește. Pentru că așa este el afectuos și îi place. Iar celelalt persoane, care nici nu îl cunosc uneori, trebuie să accepte, să nu fie sălbatice. Că doar le ia în brațe. Dar dacă ar fi un adolescent neurotipic de 16 ani care își dorește să ia în brațe toate persoanele pe care le întâlnește tot pentru că este el afectuos și îi place, ai accepta? Ai accepta ca atunci când mergi pe stradă să vină deodată un adolescent de 16 ani să te ia în brațe? Ai accepta ca fata ta să fie atinsă așa?

E timpul să ne uităm la copilul cu autism din perspectiva pubertății. Care va veni oricât am vrea noi să o amânăm.

E timpul să privim comportamentele copilului cu autism din perspectiva mediului în care trăiește, din perspectiva grupului social și a regulilor acestui grup. Și să ne punem întrebarea: ce se așteaptă ca și comportament adaptativ de la un copil de vârsta aceasta (14 ani sau 16 ani sau oricare vârstă)?

Veți spune că are autism și că nu e ca ceilalți și nu poate înțelege la fel ca ceilalți. Corect! Tocmai, pentru că nu înțelege la fel ca ceilalți, nu înțelege regulile sociale la fel ca ceilalți, tocmai din acest motiv este necesar să avem în vedere unde se poate ajunge dacă nu îl ajutăm încă de mic să dobândească acele comportamente adecvate.

Adolescentul de 14 ani care face p**i la gard nu a învățat la 14 ani să facă asta și nu face asta pentru că are autism și nu poate învăța să meragă la toaletă. Ci a tot exersat de-a lungul vieții lui. I s-a permis să facă asta.

Adolescentul cu autism care ia în brațe toate persoanele, fără a le cere acordul, nu a învățat acum la 16 ani să facă asta. Ci o face încă de când era mic. Și i s-a permis. Pentru că era mic și drăguț, pentru că nu face rău, pentru că are autism și nu înțelege… Dar acest comportament generează neplăcere celor din jur, frică, conflicte, respingerea adolescentului cu autism. Nici măcar lui nu îi folosește de fapt.

Da, copilul cu autism învață greu. Dar poate învăța. Iar ceea ce repetăm foarte mult, ajunge să fie învățat.

E timpul să privim către viitor, către perioada de pubertate și să începem de azi să construim acele comportamente care să îi aducă beneficii persoanei cu autism. Acele comportamente care vor ajuta pubertul cu autism să se adapteze contextului social, grupului din care face parte. Și în același timp, să dezvoltăm acele comportamente care să îi ofere autonomie lui, și mai puțină dependență de părinte (mai multă libertate părintelui).

Tot ce facem azi, ca părinți și ca terapeuți, are ecou în viitor. Tot ce facem când copilul cu autism este mic, va avea ecou în perioada lui de pubertate. Dacă azi nu îl învățăm ce să facă, cm să facă, unde să facă, el nu va știi nici în pubertate. Și astfel, în pubertate vom avea un copil într-o carcasă de puber.

11/06/2024

Un studiu realizat de Wolfgang Kohler privind efectul bouba/kiki sugerează existența unor „hărți sinestezice” la indivizii normali, care sunt esențiale pentru formarea simbolismului sunetelor în limbaj.
În cadrul acestui experiment, participanți de vârste și limbi diferite (engleză și indiană) au fost expuși la două imagini și li s-a cerut să asocieze fiecare imagine cu cuvintele inventate „kiki” și „bouba”. Surprinzător, 95-98% dintre participanți au asociat figura cu margini ascuțite cu „kiki” și figura cu margini rotunjite cu „bouba”. Aceasta sugerează că numirea cuvintelor nu este complet arbitrară, având în vedere că la pronunția lui „bouba” gura este mai rotunjită, iar la „kiki” mai închisă și unghiulară. De asemenea, litera K are un sunet mai „tare” comparativ cu litera B.
Când experimentul a fost repetat cu participanți cu autism, nivelul de asociere a scăzut la doar 60%.

Terapie ABA și Logopedie la domiciliu în București

18/03/2025

18/03/2025

05/08/2024

16/07/2024

15/07/2024

13/06/2024

13/06/2024

11/06/2024

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Monday	09:00 - 17:00
Tuesday	09:00 - 17:00
Wednesday	09:00 - 17:00
Thursday	09:00 - 17:00
Friday	09:00 - 15:00