Cab. Psihoterapie

08/07/2016

are you?

20/04/2016

Frica este un mecanism de supraviețuire ce apare ca răspunsul unui om la o amenințare concretă, de obicei negativă. Frica este legată de anxietate. Aceasta depinde de persoană și poate varia de la prudență la fobie și paranoia. Ea ține de mai multe stări, printre care grija, anxietatea, teroarea, paranoia, oroare, panică.

O frică de o intensitate extremă, persistentă, sesizată de către subiect ca fiind iraționlă se numește fobie. Fobia este determinată de prezența sau doar anticiparea prezenței unui obiect, a unei vietăți sau a unei situații.

Simptomele tulburărilor de anxietate
Caracteristica principală a acestora este sentimentul de frică sau/și gânduri cronice (constante), repetitive, de îngrijorare, care reprezintă un element de stres pentru persoana respectivă și care interferează cu activitățile din viața sa (de exemplu dacă unei persoane îi este frică să meargă la interviuri pentru ca acolo ar trebui să interacționeze cu străini, va evita situația respectivă, temându-se ca oricât de inteligentă ar fi, nu ar primi postul, chiar și dacă ceea ce face actualmente nu îi oferă satisfacția dorită). Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietăți:

reacții fizice – (ex. transpirație, tremurături, bătăi de inimă rapide, dificultăți în respirație, greață, leșin)
gânduri disfuncționale – ex. „dacă o să vorbesc în fața publicului, și o să greșesc, toată lumea o să mă creadă prost” .
comportament de evitare – o persoană anxioasă poate să ajungă să evite foarte multe situații. Faptul că are gânduri negative și evaluează irațional situațiile care îi provoacă anxietate, emoții negative foarte intense, reacții fizice puternice, și eventual experiențe negative, plasează persoana într-un cerc vicios, din care nu poate să iasă (de ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrări în fața publicului, dar trebuie să-și susțină disertația. Se simte foarte anxios, de fapt de o săptămană întreagă, și a învățat foarte mult, ca totul să fie perfect și să nu dea greș, dar faptul că înainte de prezentarea disertației s-a gândit de foarte multe ori că trebuie să fie perfectă această prezentare, că altfel profesorii or să îl creadă prost, i-a provocat emoții foarte intense ceea ce evident a cauzat mici eșecuri în prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greșeli catastrofale și nu a mai vrut să prezinte lucrări în fața mai multor oameni, având ca rezultat faptul că acum evită aceste tipuri de situații).
Tipuri de tulburări de anxietate[modificare | modificare sursă]
Anxietate generalizată. Este frica exagerată și grija legată de lucruri comune. Centrul anxietății poate fi reprezentat de prieteni, familie, sănătate, muncă, bani sau ratarea unei întâlniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate să capteze centrul atenției ca focus al anxietății). Vorbim despre anxietate generalizată dacă grija exagerată este prezentă în aproape fiecare zi, timp de 6 luni, și dacă persoana are dificultăți în controlarea anxietății. În plus persoana mai simte una sau mai multe dintre următoarele simptome:

irascibilitate și iritabilitate ușoară;
oboseală;
insomnie;
probleme de concentrare; (nu se simte capabil să gândească)
Fobia socială Constă în frica de evaluarea și judecata negativă a altor oameni. De aceea oamenilor caracterizate prin fobie socială le este frică să facă ceva ce le-ar putea umili în fața publicului – de ex. a vorbi în public, a folosi toalete publice, a mânca sau a bea în public, sau orice altă situație socială incluzând comportamentul la petreceri sau/și la locul de muncă. Cei care suferă de fobie socială poate să simtă frica în cazul unei singure, sau în cazul mai multor situații. Această frică poate sa conducă la evitarea situațiilor respective, care, ulterior poate să ajungă la izolare.

Fobii specifice O persoană cu fobie specifică simte o frică persistentă și irațională de un obiect specific sau de o situație. Frica poate să apară față de anumite animale, locuri sau persoane, și poate să fie atât de intensă încât persoana respectivă va manifesta simptome fizice intense sau atac de panică. Aceste fobii se pot referi la câini, sânge, furtuna, păianjeni, ace, sau la alte obiecte și situații, dar, în orice caz anxietatea resimțită este exagerată și tulburătoare. Adulții care suferă de fobii de obicei sunt conștienți de faptul că frica lor este exagerată și irațională. În orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situația sau persoana care stau la baza fricii poate să le restrângă viața.

Tulburare de panică Atacurile de panică sunt comune în populația umană comparativ cu tulburările de panică, care sunt mai rar întâlnite. Atacurile de panică pot să nu fie legate de o situație anume, ci pot apărea spontan. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu tulburare de panică, trebuie să aibă circa 4 atacuri de panica lunar într-o perioadă mai îndelungată. Tulburarea de panică poate să fie diagnosticată dacă atacurile de panică sunt frecvente și există și o frică intensă și persistentă de apariția unui alt atac de panică.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (ocd) Oamenii care au această tulburare au gânduri (ex. O femeie are senzația că soțul ei o înșală fără a avea însă nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare și nedorite. În același timp se simt și forțate să efectueze ritualuri mentale și comportamentale, ca de ex. spălatul excesiv al mâinilor, dușuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau verificarea repetitivă a anumitor lucruri (de ex. dacă a încuiat ușa, sau dacă a stins aragazul). De obicei sunt conștienți de iraționalitatea și natura excesive a comportamentelor sau a gândurilor lor.

Tulburare de stres post-traumatic (ptsd) Apare după un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate să fie recent (ex. accident de mașină, abuz fizic) sau poate să fie întâmplat în trecut (ex. abuz sexual în copilărie). Reacții de suferință, șoc și furie sunt reacții normale după evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifestă reacții severe, prelungite și intruzive, care afectează în mod dramatic viața lor de zi cu zi. Acestea pot să includă gânduri sau imagini intruzive despre situația traumatizantă, care sunt la fel de, sau chiar și mai stresante decât evenimentul original. De obicei oamenii încep să evite situațiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri și situații similare.

19/04/2016

About Fear again:

Fear is not real
Fear is a product of our imagination and can exist only in our thoughts, and in our future.
What you actually afraid of? Fear is not living in our present. Look your fear right into the eyes and consum that fear. Dont let fear consume you.
We stay in our confortzone because we scared of unknown. The known is safe. But the only way to evolve and grow and feel better is to leave outside your confortzone. That means living life.
If u stay in confortzone il like living in a box, U need to get outside that box.

Remember this:

FEAR means : False Evidence Appearing Real !

Just Watch 4 min of good motivation.

Don't forget to subscribe: https://www.youtube.com/channel/UCAwy... Here is something that helped me a lot, just take a look. It's FREE! http://bit.ly/1RiiVD...

19/04/2016

Un mic articol despre diferența între ANXIETATE și FRICA. (pt clarificare). Orice om se teme. FRICA ne avertizează şi ne apără de pericole - iar la persoanele sănă­toase psihic, ea dispare odată cu trecerea ameninţării. Însă ce-i de făcut atunci când teama nu se mai află într-un raport corespunzător cu ameninţarea şi nu încetează să existe, deşi factorul care a declanşat-o nu mai este de mult prezent? In acest caz se numeste ANXIETATE.

ANXIETATEA (neurotism) este o stare !afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz. Tulburările de ANXIETATE sunt foarte frecvente și afectează 14% din populație. Acuzele pacienților sunt de natură fizică, ei nefiind conștienți că la baza problemelor apărute stă ANXIETATEA [1].

Tulburările de ANXIETATE cuprind o serie de probleme. În această categorie se includ următoarele forme: anxietate generalizată, fobia socială, fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spații deschise sau închise), atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă și stresul post-traumatic.

ANXIETATEA reprezintă o problemă foarte frecvent întâlnită în viața de zi cu zi. Aproximativ 25% din populație suferă de ANXIETATE care ar necesita tratament într-o anumita perioadă a vieții lor. Alți 25% au o ANXIETATEe mai puțin severă (ex. FRICA de șoareci sau păianjeni). Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de FRICA intensă, care este o emoție umană normală, și care ne ajută în confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni trăiesc o FRICA foarte intensă și irațională, care nu este justificată prin prezența unei situații periculoase. O persoană ANXIOASA continuă să simtă o neliniște permanentă, care interferează și cu viața sa cotidiana. Acesta poate să indice prezenta unei tulburări de ANXIETATE. Însumând cele spuse mai sus, ANXIETATEA resimțită de o persoană este o FRICA foarte intensă și nejustificată de un pericol adevărat. FRICA este valida in fata unui pericol real si prezent.

12/04/2016

Un scurt articol despre TCC, despre ce face terapeutul, despre ce face clientul, despre ce probleme rezolva. va las sa descoperiti singuri.

Spoilling: Terapeutul colaboreaza activ cu pacientul, pentru a-l ajuta sa depisteze functionarea cognitiilor sale si pentru a-l invata sa le modifice si sa le testeze, in functie de beneficiile sau, dimpotriva, de prejudiciile pe care i le aduc.

TCC fac parte din „terapiile scurte“. Terapia cognitiv-comportamentala nu este interesata de istoria pacientului si nici de copilaria lui. TCC se concentreaza mai curand asupra rezolvarii eficiente a unor probleme precise.

08/04/2016

Psihoterapia cognitiv-comportamentală caută prin diverse metode să identifice și să modifice cognițiile maladaptative, credințele și comportamentele cu scopul de a influența emoțiile negative distructive și comportamentele disfuncționale problematice. Adica in cuvinte simple, felul in care gandim ne afecteaza felul in care ne simtim (emotiile) care la randul lor ne afecteaza reactiile comportamentale.

'Psihoterapia de scurtă' durată este un termen generic pentru o varietate de abordări în psihoterapie. Diferă de alte școli de terapie prin faptul că subliniază centrarea pe o anumită problemă și intervenția directă. Este bazată pe soluții și nu orientată pe problemă. Scopul nu este atât de a vedea cm a apărut problema ci ce anume împiedică schimbarea.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi eficientă în remedierea tulburărilor clinice, fiind recomandată în ghidurile internaționale de bună practică (fie ca primă linie de tratament, fie în asociere cu tratament medicamentos) pentru:

- tulburări de anxietate: tulburarea de panică și agorafobia, tulburarea obsesiv-compulsivă, anxietatea generalizată, anxietatea (fobia) socială, fobiile specifice, tulburarea de stres post-traumatic
- tulburări afective: depresia (distimie, episod depresiv major, depresie postnatală, etc)
- tulburările comportamentului alimentar: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de mâncat compulsiv
- tulburări de adaptare la situații de viață stresante (ex. eșec personal sau profesional, divorț, deces, abuz, etc.)
- disfuncții sexuale
- probleme de somn
- dependențe (de substanțe, de jocuri de noroc, etc.)
- tulburări de personalitate

De asemenea, consilierea și psihoterapia cognitiv-comportamentală și-au dovedit eficiența în:

- managementul stresului
- gestionarea furiei
- dezvoltarea de abilități: comunicare eficientă și abilități sociale, rezolvare de probleme și luare de decizii, organizare și managementul timpului
- managementul greutății corporale
- creșterea calității vieții persoanelor cu tulburări psihice severe (tulburare bipolară, schizofrenie), facilitarea adaptării la diagnostic, creșterea aderenței la tratament
- creșterea calității vieții, facilitarea adaptării la diagnostic, creșterea aderenței la tratament la persoanele cu boli cronice
- autocunoaștere și dezvoltare persoanală

etc.

TCC fac parte din „terapiile scurte“. Terapia cognitiv-comportamentala nu este interesata de istoria pacientului si nici de copilaria lui. TCC se concentreaza mai curand asupra rezolvarii eficiente a unor probleme precise.

08/04/2016

Nu e uşor să spui într-o frază cine eşti, să cuprinzi în câteva cuvinte tot ceea ce ai făcut, ce faci, ce vrei, ce ştii, ce poţi... Sunt Sebastian, fiu, frate, prieten, barbat, psihoterapeut, sunt OM.
Sunt plin de devotament si pasiune atat pentru aceasta meserie cat si pentru oamenii cu care o practic. Ma aflu intr-o continua si exceptionala dezvoltare personala impreuna cu actuali si viitori oameni care vor dorii sa parcurgem acest drum anevoios, ca si tovarasi de drum.
Imi doresc ca fiecare dintre dvs. sa traiasca o viata in armonie cu propria persoana, sa invatam sa fim mai buni si mai atenti cu noi insine.

„Nu exista tortura mai nemarginita pentru om ca propriile ganduri. – John Webster”