30/08/2025
Cuvinte care unesc, cuvinte care despart
În ultima vreme, poate ai observat și tu cm politicienii sau liderii publici se ascund în spatele unor cuvinte mari: "creștin", "patriot", "tată", "soț". La prima vedere, par simple descrieri. Dar, de fapt, ele au o încărcătură emoțională uriașă și, adesea, un scop ascuns.
Aceste cuvinte ne ating în zone sensibile, în nevoile noastre adânci de apartenență și de siguranță. Pentru că fiecare dintre noi are nevoie să simtă că face parte dintr-un grup, că este protejat și că viața lui are un sens. Atunci, aceste cuvinte devin puternice, pentru că ne pot mișca nu doar mintea, ci mai ales inima.
De ce prind aceste cuvinte?
Când cineva se prezintă ca "bun creștin" sau "adevărat patriot", noi nu auzim doar o etichetă. Simțim un mesaj profund, adesea inconștient:
• "Ești în siguranță dacă ești cu mine."
• "Ești valoros dacă gândești ca mine."
• "Faci parte din ceva mai mare și mai curat."
Pentru cine se simte singur, nesigur sau pierdut, aceste mesaje pot fi ca un balsam. Ele promit o soluție simplă la o nevoie complexă: o identitate clară și un loc în lume.
Pericolul ascuns: de la "noi" la "ei"
Aici apare, însă, o capcană. Odată ce se definește un "noi", inevitabil apare și un "ei". Cei care nu gândesc la fel, care nu se aliniază sau care au alte valori sunt priviți ca o amenințare. Din păcate, istoria ne arată că de la această despărțire simbolică, "noi, cei buni" versus "ceilalți, cei răi", până la excludere, ură și chiar violență, nu e decât un pas.
Psihologia ne arată că în spatele acestor reacții sunt mecanisme firești. Căutăm confirmarea a ceea ce credem deja și ne lăsăm purtați de emoțiile pe care cuvintele le trezesc. Asta înseamnă că oricine poate fi vulnerabil la astfel de mesaje, nu doar "ceilalți".
Exemple din viața de zi cu zi
Acest fenomen nu se întâmplă doar pe scena politică. Îl vedem în familie, la serviciu, în comunitățile noastre.
• În familie: Gândiți-vă la fraza „Un tată adevărat trebuie să...”. De multe ori, în spatele acestei etichete stă o presiune, o comparație și o judecată. Unii tați ajung să creadă că, dacă nu se încadrează în acel model, nu valorează nimic. Iar copiii și soțiile lor simt la rândul lor tensiunea și frica.
• În comunitate: Când cineva spune „Un bun creștin nu face X”, cei care gândesc sau trăiesc altfel sunt marginalizați. În loc să fie înțeleși sau ascultați, sunt reduși la o etichetă: "nu ești ca noi".
• În societate: Când un politician declară „Eu sunt patriot, ceilalți nu”, mesajul transmis este că există doar o singură formă „corectă” de a-ți iubi țara. Cine are altă viziune devine suspect sau chiar trădător.
Ce putem face? O invitație la reflecție
Cuvintele au putere, dar noi avem libertatea de a alege cm reacționăm la ele. Din perspectiva terapiei sistemice, soluția nu e să distrugem sistemul, ci să-l vindecăm. Să învățăm să comunicăm, să recunoaștem vulnerabilitatea din spatele etichetelor și să depășim dinamica de "noi contra ei".
Data viitoare când auzi un lider, un politician sau chiar pe cineva apropiat rostind cuvinte precum "adevărat creștin", "bun patriot" sau "tată adevărat", te invit să îți pui câteva întrebări:
• Ce anume trezește în mine acest cuvânt? Mândrie, vinovăție, teamă, furie?
• Pe cine include și pe cine lasă pe dinafară această etichetă?
• Cum arată, în fapte, valorile pe care le invocă? Se vede respect, grijă, responsabilitate? Sau doar vorbe frumoase?
Aceste întrebări ne ajută să facem un pas înapoi și să ne păstrăm libertatea de a gândi și de a simți, chiar dacă ceilalți aplaudă fără să pună întrebări.
În final, nu ceea ce declarăm despre noi ne definește, ci felul în care ne purtăm cu ceilalți zi de zi. Cuvintele ne pot uni, dar doar faptele ne apropie cu adevărat.
