
13/07/2025
În perioada aceasta lucrez la un material despre suferință. Încă nu știu exact ce va ieși din el — face parte dintr-un seminar care va avea loc în cadrul unui eveniment mare, în noiembrie.
Întâmplător (sau nu), zilele acestea citesc și un manuscris tot despre suferință. Este scris de o colegă dragă care pregătește o carte. M-a rugat să-l citesc și să-i ofer feedback — evident că m-am simțit onorată. Apreciez enorm munca ei, e un demers curajos și profund.
Nu pot spune mai multe, fiindcă nu i-am cerut acordul — deși tare mi-aș dori să spun!! Am ajuns pe la jumătate cărții. Manuscrisul are peste 250 de pagini. O parte am citit-o în holul unui spital, în timp ce așteptam. Altă parte — azi-noapte. Cu greu m-am oprit... Știam că urmează o zi plină.
Îmi dau seama cât de greu e să abordezi tema suferinței. Are multe valențe, nu se lasă cuprinsă ușor. Pregătind materialul, am legat suferința de reziliență. Interesant e că și colega mea face această legătură în cartea ei — desigur, nu doar cu reziliența.
Vă anunț din timp cm și când va avea loc seminarul. Nu îl susțin singură, ci alături de un teolog — și cred că asta e una dintre cele mai frumoase părți: vom aduce împreună perspectiva psihologică și cea teologică.
Cât despre carte — sigur vă va anunța ea, la momentul potrivit. Și sunt convinsă că va merita toată atenția.