Psihoterapeut Gabriela Bara

24/08/2025

Inima deschisă 🩷

Inima deschisa se naște mai întâi în solitudine, când ești relaxat cu tine și ai învățat să te primești întreg.
Din acest spațiu liniștit, ea devine izvor, gata să dăruiască.

Când viața aduce pe cineva în fața ta,
inima deschisă oferă din plin,
nu din lipsă, ci din bogăția pe care a descoperit-o în sine.

Iar darul ei cel mai mare este respectul:
respectă drumul fiecăruia, ritmul și procesul lui de cunoaștere și acceptare.

Astfel, întâlnirea dintre două inimi deschise nu este o completare,
ci o celebrare.
Două izvoare curgând liber, fiecare cu forța sa, întâlnindu-se în aceeași mare.

19/08/2025

Nu găsirea persoanei potrivite ne vindecă. Ci puterea de a sta cu partea din noi care nu s-a simțit niciodată iubitǎ. Partea ignorată, nevăzută, neiubită, neauzită, insuficientǎ. Partea respinsă, rușinată, lăsată mereu la urmă.

Acea parte din noi care a tăcut prea mult timp, așteptând să fie aleasă.

Este nevoie să stăm cu acea durere. Să nu o acoperim cu un plasture de plăceri, cu o fugă în altă relație sau în orice altă distragere. Este nevoie să simțim, până la capăt, tot ce am evitat: singurătatea, dorul, nevoile neîmplinite.

Nu e un drum scurt. Nu e un exercițiu de weekend. E un proces care poate dura un an sau mai mult. Dar dincolo de el, ceva se reașază în noi. O stabilitate. O siguranță. O demnitate nouă.

Atunci nu mai privim relațiile prin lentila celui care cere, care se agață, care așteaptă să fie iubit sau salvat.

Începem să alegem, nu să implorăm. Începem să iubim, nu să negociem atenția.

A rupe acest tipar nu înseamnă să nu mai avem nevoie de nimeni. Înseamnă să nu mai fim prizonierii propriei lipse. Înseamnă să știm că suntem întregi, chiar și atunci când suntem singuri.

Și din acest loc, relațiile nu mai sunt refugii. Devin spații de creștere, de iubire matură, în care nu cerșim, ci împărtășim.

Libertatea nu înseamnă să nu ai nevoie de iubire. Libertatea înseamnă să nu-ți mai legi viața de absența ei.

15/08/2025

Să îți plângi morții

Nu toți morții poartă nume de oameni.

Unii se numesc „jobul pe care l-ai iubit” sau „prietena cu care nu mai vorbești”.

Alții se numesc „visul care nu s-a împlinit” sau „iubirea care a plecat fără rămas bun”.

Unii au chip de părinte. Alții sunt doar o dată pe calendar, când ceva s-a sfârșit și nu ai avut timp să-ți iei rămas bun.

Dacă nu plângi acești morți, îi cari cu tine. Și devin grei. Îți atârnă de suflet. Îți îngheață bucuria.

Dar când te oprești, îi privești și spui: „Te văd. Îți mulțumesc. Te las să pleci.” … atunci viața poate să se întoarcă.

Pentru că acolo unde moartea este onorată, viața prinde din nou rădăcini.

14/08/2025

Pentru a primi și a oferi iubire 🩷deplină, uneori e nevoie să renunțăm la ceva.

În munca cu constelațiile familiale, vedem adesea că nu trăim relația din prezent în mod curat și liber, ci printr-un filtru al trecutului.

🌸Părinții – Dacă, în adâncul nostru, rămânem loiali unuia dintre părinți, ținându-ne emoțional „lipiți” de el, este greu să ne dăruim pe deplin partenerului. Nu pentru că nu vrem, ci pentru că o parte din noi încă aparține familiei de origine, și nu cuplului pe care îl construim.

🌸Partenerii anteriori – Când o relație s-a încheiat, dar noi păstrăm încă regrete, resentimente sau promisiuni nerostite, acea energie rămâne activă. Noul partener simte, chiar fără cuvinte, că nu este singurul în inima noastră.

🌸Tiparele moștenite de cuplu – Poate venim dintr-o familie unde iubirea era condiționată, conflictuală sau distantă. Fără să vrem, repetăm aceleași modele, pentru că ele ne sunt familiare.

Renunțarea nu înseamnă respingere sau uitare. În constelații, „a renunța” înseamnă a recunoaște ce a fost, a onora acea legătură și a-i da locul potrivit în trecut, astfel încât ea să nu ne mai ocupe prezentul.

Când părinții rămân în locul lor în 🩷inima noastră (fara resentimente, fara datorii, victimizare, salvare sau furie) iar foștii parteneri primesc un „mulțumesc și adio” din inimă, iar tiparele moștenite sunt văzute și așezate, iubirea poate să curgă liber între doi oameni.

Și atunci relația de cuplu devine ceea ce ar trebui să fie: un dans al prezentului, nu o repetiție a trecutului.

11/08/2025

Nu este nimic greșit – privirea din suflet

În viața de zi cu zi, mintea noastră clasifică experiențele în „bune” și „rele”, „corecte” și „greșite”. Judecăm alegerile noastre, acțiunile altora, întâmplările care ne-au modelat. Însă, atunci când pășim în spațiul constelațiilor familiale, se deschide o altă perspectivă — una în care sufletul privește dincolo de etichete și vede ordinea invizibilă a lucrurilor.

Sufletul nu judecă, sufletul înțelege

În adâncul nostru există o inteligență tăcută care nu se lasă păcălită de aparențe. Sufletul știe că fiecare experiență, chiar și cea dureroasă, are un rol în drumul nostru. În lucrul de constelații, atunci când ne conectăm la acest nivel, putem vedea cm evenimentele pe care le-am considerat „greșeli” au fost, de fapt, trepte către cine suntem astăzi.

Eliberarea vine din acceptare

„Nu este nimic greșit” nu înseamnă că totul este permis sau lipsit de consecințe. Înseamnă că, în ordinea mare a vieții, tot ce s-a întâmplat își are locul și rostul său. Acceptarea nu schimbă trecutul, dar schimbă modul în care îl purtăm în inimă.

Dincolo de vină și rușine

Constelațiile familiale ne arată cum, adesea, purtăm poveri care nici măcar nu sunt ale noastre — vinovății și rușini transmise din generație în generație. Atunci când privim prin ochii sufletului, înțelegem că aceste poveri au fost, poate, expresii ale iubirii și loialității. Și că acum avem libertatea de a le lăsa să plece.

Privirea cu iubire schimbă totul

A spune „Nu este nimic greșit” este un act de blândețe față de noi înșine și față de ceilalți. Este o recunoaștere a faptului că viața este un țesut complex, în care fiecare fir își are locul său — și că, atunci când privim din suflet, totul se reașază în ordine și pace.

04/08/2025

A primi fără vină 🌸

🌸 Ce înseamnă a primi?

A primi este una dintre cele mai subtile și profunde forme ale maturității emoționale.Înseamnă să te lași văzut(ă), sprijinit(ă) și valorizat(ă) fără vinovăție și fără teamă. Este deschiderea prin care lași iubirea, sprijinul și recunoașterea să vină spre tine, fără să simți că trebuie să „dai înapoi” imediat.

În Constelațiile familiale capacitatea de a primi este direct legată de relația cu mama. Mama este prima sursă de viață, hrană, siguranță și iubire. Dacă fluxul de a primi de la ea este blocat, acest blocaj se reflectă ulterior în felul în care primim de la viață, de la ceilalți și chiar de la noi înșine.

🌸 Rădăcinile în copilărie – Teoria atașamentului

Conform teoriei atașamentului (John Bowlby, Mary Ainsworth), felul în care mama sau figura principală de îngrijire răspunde la nevoile noastre emoționale în primii ani de viață modelează toate relațiile ulterioare prin:

• Atașament securizant – Când mama răspunde cu căldură și constanță, învățăm natural să primim și să avem încredere.
• Atașament nesecurizant – Când mama este indisponibilă emoțional, inconsecventă sau respingătoare, receptivitatea se blochează.
〰️Mesaj interior când nu ne-am simțit primiți: „Nu ești dorit(ă) așa cm ești.”

🌸 Cum se manifestă blocajul la maturitate?

Poate am avut o mamă indisponibilă emoțional, narcisistă sau absentă prin abandon. Poate purta răni proprii și nu a putut răspunde nevoilor noastre afective și consecințele pot fi :
• Refuzarea cadourilor sau a ajutorului („Nu trebuia.”)
• Negarea sau minimalizarea complimentelor
• Vinovăție în fața succesului sau a abundenței
• Evitarea intimității emoționale și a vulnerabilității și multe altele.

🌸 Vindecarea – Reparenting interior & reconectarea cu mama

1. Conștientizarea – Recunoașterea tiparelor formate în relația cu mama și efectul lor în prezent.
2. Reparenting-ul interior – Să devenim părintele cald, prezent și blând de care am avut nevoie.
3. Reconectarea energetică cu mama (în lucrul cu constelații) – Acceptarea mamei exact așa cm este, cu limitele și darurile ei, pentru a debloca fluxul de a primi.

Acest proces presupune:
• Acceptarea faptului că mama a fost o femeie cu propriile limite
• Privirea ei cu compasiune, dar și stabilirea unor limite sănătoase, dacă este nevoie in prezent
• Oferirea către noi înșine a sprijinului, validării și iubirii pe care poate nu le-am primit atunci

🌸 Rezultatul – Receptivitate eliberată

Când acest proces se activează, energia receptivității curge liber.
Putem primi fără vină: iubire, sprijin, bucurie, succes, abundență.

În constelații, a primi de la mama înseamnă a spune „da” vieții, exact așa cm a venit ea spre noi. A primi devine un act de încredere în viață, un semn că ești acasă în tine, în siguranță, și că îți permiți să fii văzut(ă) și apreciat(ă) exact așa cm ești.

27/06/2025

•Iubesc din locul meu, nu din locul altuia.
•Ordinea aduce iubire. Iubirea urmează ordinea.
•. Imi onorez locul. Las iubirea să curgă.

25/06/2025

28/01/2025

și
,




„Dacă într-o relație de cuplu unul dintre parteneri decide să-și înceapă munca interioară, să-și identifice traumele și să lucreze la vindecarea lor, sunt două variante: fie și celălalt partener începe să facă asta, fie relația se rupe.
Nu este posibil ca relația să continue, dacă unul dintre parteneri deschide cutia Pandorei din interiorul său, iar celălalt refuză să facă asta.

În momentul în care eu pun reflectorul pe traumele mele, acea lumină o să cadă și asupra ta. Și dacă tu nu vrei să te uiți la traumele tale, dacă refuzi să le vezi/ accepți, atunci o să faci tot ce poți ca să scapi de mine, pentru că în opinia ta eu sunt „problema”, lumina mea te deranjează, scoate la iveală lucruri din tine pe care nu vrei să le vezi. Vei găsi un pretext ca să te îndepărtezi de mine, ca să nu fii nevoit să vezi ce este în „cutia” ta. Vei găsi un pretext ca să scoți lumina din viața ta.

În momentul în care noi intrăm pe calea vindecării devenim un far pentru cei care încă nu și-au vindecat traumele, dar Lumina noastră îi deranjează pe cei care nu vor să-și facă munca interioară, care nu vor să se ocupe de traumele lor.

Atunci când ai avansat pe calea vindecării tu te manifești la modul autentic, nu mai ești dispus să te prefaci ca să te integrezi, ca să fii acceptat/ validat de cei din jur, nu te mai interesează ce cred/ spun/ fac ceilalți. Și nu mai ai nicio reținere în a împărtăși lucruri delicate din trecutul tău, dacă asta este necesar pentru a-i ajuta pe cei din jur să se deschidă către procesul vindecării, să înțeleagă cât de imporntat este să-și vindece propriile traume.

Acest mod de manifestare le apasă butoanele celor care nu au curajul să fie autentici.“ - Jason Estes

Multumesc ! Mihaela Dan

22/01/2025

Granite și limite emoționale

"Problema cu binele făcut dincolo de limitele tale este că el nu merge dincolo de limitele celuilalt. În clipa în care te sacrifici, automat apare în mintea ta o aşteptare, că şi celălalt ar face la fel, că devotamentul şi sacrificiul tău sunt primite cu înțelegerea completă a efortului cu care sunt făcute. Poate nu spui cât de greu îți este, doar ca celălalt să nu refuze ajutorul, pentru că intenția ta este bună şi dezinteresată. Şi aşa ar trebui să rămână intenția ta, dar să fie vegheată de nişte limite emoționale precise, non-negociabile. Dacă de fiecare dată din dorința de a face bine îți sacrifici sănătatea mintală, fizică, emoțională, vei ajunge epuizat şi te vei simți abandonat. Celālalt poate spune, în mod perfect legitim:" Te-am pus eu să faci toate astea?" Şi într-un fel, are dreptate: tu ai ales să faci tot, sacrificiul este întotdeauna o alegere personală, nu se poate sacrifica nimeni pentru că îi este impus din afară. De aceea, da, avem puterea de a face bine, de a ajuta, şi este divin sā faci asta dar trebuie administrat binele făcut de aşa manieră încât să nu devină o ignorare completă a corpului, sufletului, minții, vieţii tale. Pentru că mai apoi, din starea acea de epuizare, nu vei mai putea să faci bine, iar din starea de aşteptări neîmplinite nu te vei mai putea bucura de binele făcut.
Echilibrul te poate ajuta să menții în viața ta limite ferme( suporți umilința, trădarea, manipularea până într-un prag peste care, dacă se trece, şi tu şi celălalt ştiți că nu mai există disponibilitate din partea ta) dar şi puterea de a fi deschis emoțional, implicat, prezent, în vieţile celorlalţi.
Un bine care înseamnă reprimarea ta completă, anularea nevoilor tale pentru satisfacerea şi împlinirea nevoilor celuilalt, duce întotdeauna la dezamăgire, durere, furie. Mâinile care fac bine trebuie să nu aibă mai multe cicatrici decât cele pe care le vindecă, altfel atingerea lor va deveni rană pentru sine şi ceilalți.”

Sursa: Terapie pentru suflet

01/01/2025

La mulți ani, suflet drag !

Îți doresc ca anul acesta să ai parte de încredere în Tine, în acel Sine care te călăuzește din interior să te conducă acolo unde este potrivit !

Îți doresc sa îți deschizi inima și să primești 🎁 darurile vieții cu bucurie și curaj !

Îți doresc să poți lăsa viața să te surprindă cu schimbarea și evoluția de care ai tu nevoie.

La mulți ani!

19/12/2024

Când nevoia de control depășește încrederea în viața. „𝘾𝙧𝙚𝙖𝙢 𝙤 𝙡𝙪𝙢𝙚 𝙙𝙪𝙥𝙖 𝙘𝙝𝙞𝙥𝙪𝙡 𝙨𝙞 𝙖𝙨𝙚𝙢𝙖𝙣𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙣𝙤𝙖𝙨𝙩𝙧𝙖. 𝘿𝙖𝙧 𝙖𝙩𝙪𝙣𝙘𝙞 𝙘𝙖𝙣𝙙 𝙣𝙪 𝙖𝙘𝙘𝙚𝙥𝙩𝙖𝙢 𝙡𝙪𝙢𝙚𝙖 𝙖𝙨𝙖 𝙘𝙪𝙢 𝙚𝙨𝙩𝙚, 𝙤 𝙧𝙚𝙨𝙥𝙞𝙣𝙜𝙚𝙢 𝙨𝙞 𝙣𝙚 𝙨𝙚𝙥𝙖𝙧𝙖𝙢 𝙙𝙚 𝙫𝙞𝙖𝙩𝙖.” – 𝘽𝙚𝙧𝙩 𝙃𝙚𝙡𝙡𝙞𝙣𝙜𝙚𝙧