https://www.facebook.com/173259226075814/

Dr Soare Codruta - Recuperare medicala - Alfa Polyclinics

Home
Romania
Bucharest
Dr Soare Codruta - Recuperare medicala - Alfa Polyclinics

Medic specialist Medicina Fizica si de Reabilitare ( recuperare)
Competenta Ecografie Musculoscheletala

Bliss Cordent va intampina cu profesionalism si eficacitate in orice problema de depistare,tratament si evolutie corespunzatoare in tot ce inseamna sanatatea dentara. Suntem o echipa,lucram impreuna,colaboram excelent atunci cand pacientul ni se adreseaza si ii oferim o gama larga de produse de cea mai buna calitate impreuna cu servicii bazate pe experienta si aptitudinile excelente dezvoltate de medicii nostri. Principiul care sta la baza functionarii cabinetului nostru are in plin plan dorinta de a oferi raspunsuri si solutii la problemele cu care pacientul nostru vine in contact cand vorbim despre variate afectiuni dentare. Fiecare pacient este important,fiecare problema dentara este tratata cu grija si priceperea unor oameni intotdeauna dispusi sa ofere cele mai bune conditii. Prin comunicare si printr-o interactiune pacient-medic bazata pe o colaborare eficienta putem lucra impreuna la dezvoltarea si sustinerea unui adevarat succes !

11/10/2025

🎀 Uneori, progresele nu se văd doar în gradele de mobilitate, ci în zâmbetul cu care un pacient ridică din nou brațul, merge mai sigur sau îndrăznește să spună: „pot singura acum”.

Mă bucur enorm pentru această doamnă minunată care, prin perseverență și exercițiu constant, și-a recâștigat libertatea de mișcare 💪✨

Mulțumiri kinetoterapeut Alexandra Ilina pentru implicare, răbdare și profesionalism 🤍

🌞 Dr. Soare Codruța – medic de recuperare
ALFA Polyclinics

24/09/2025

📌 Tele-reabilitarea: e la fel de eficientă ca terapia față în față?

Recuperarea medicală nu mai înseamnă doar vizite la clinică. Mulți pacienți întreabă dacă ședințele de reabilitare online sau prin aplicații sunt la fel de bune ca cele făcute față în față. Răspunsul nu este simplu.

👉 Cochrane Review (2023) arată că tele-reabilitarea este eficientă în mai multe situații: după AVC, în durerea cronică și în recuperarea post-operatorie ortopedică. Rezultatele funcționale și nivelul de durere au fost similare cu cele obținute prin terapie clasică, dacă pacientul a fost monitorizat corect.
👉 JAMA Network Open (2022) – un studiu pe pacienți cu proteză totală de genunchi a arătat că tele-reabilitarea a obținut rezultate comparabile cu ședințele față în față pentru mobilitate și reducerea durerii. Totuși, complianța pacienților a fost mai scăzută atunci când nu a existat o evaluare inițială directă.
👉 European Society of Physical and Rehabilitation Medicine (ESPRM, 2022) recomandă tele-reabilitarea ca metodă complementară, nu substitut complet, subliniind că siguranța și personalizarea tratamentului sunt prioritare.

⸻

🧩 Concluzie

Tele-reabilitarea funcționează. Este o soluție utilă, mai ales pentru pacienți care nu pot ajunge frecvent în cabinet.
Însă studiile arată clar: cele mai bune rezultate apar atunci când există o evaluare inițială față în față, iar programul este ulterior monitorizat și ajustat de medicul de recuperare.

💡 Tehnologia ajută, dar nu poate înlocui complet contactul direct și expertiza medicală.

22/09/2025

📌 Recuperarea post-operatorie: ce nu ți se spune de obicei

După o operație, mulți pacienți cred că „totul ține de chirurg” și că restul vine de la sine. Realitatea este alta: fără recuperare medicală, corpul rămâne vulnerabil.

👉 NICE Guidelines (2021): după proteză totală de șold/genunchi, recuperarea timpurie reduce riscul de tromboză și îmbunătățește funcția articulară.
👉 EULAR (2022): mobilizarea precoce și kinetoterapia personalizată sunt esențiale pentru a preveni rigiditatea și recidiva durerii.

🔬 Exemple din studii
• BMJ, 2022 – Studiu randomizat pe pacienți după proteză de genunchi: cei care au început recuperarea în primele 2 săptămâni au avut funcție mai bună și durere mai mică la 3 și 6 luni, comparativ cu cei care au întârziat.
• JAMA, 2021 – După chirurgie abdominală, pacienții incluși într-un program structurat de reabilitare au avut un risc cu 40% mai mic de complicații post-operatorii (pneumonii, tromboze).
• Cochrane Review, 2020 – Exercițiile timpurii după proteză de șold/genunchi duc la o recuperare funcțională mai rapidă și reduc șansele de redoare articulară.

⸻

🧩 Exemplu clinic

Pacient operat de hernie de disc lombară:
• Începe exerciții de stabilizare și mers supravegheat la 7 zile post-operator.
• La 6 săptămâni, are mobilitate aproape complet recuperată și durere minimă.
• În comparație, pacienții care așteaptă 6–8 săptămâni până la începerea kinetoterapiei prezintă frecvent rigiditate și recidive dureroase.

⸻

💡 Mesaj cheie: Chirurgul repară structura, dar recuperarea redă funcția.
Recuperarea post-operatorie nu este opțională, ci parte din tratamentul complet.

19/09/2025

Mulți pacienți aleg să înceapă singuri exerciții „găsite pe internet” sau merg direct la fizioterapie, fără evaluare medicală. Pare mai rapid, dar poate fi periculos.

👩‍⚕️ Rolul medicului de recuperare
• Este specialistul care face diagnostic funcțional și personalizează programul de recuperare.
• Coordonează echipa de recuperare și supraveghează tratamentul pentru a fi sigur și eficient.
• Abordarea sa este diferită de a altor medici: el nu se ocupă doar de boală, ci de funcția pacientului și de calitatea vieții.

⚠️ Ce se întâmplă când exercițiile sunt copiate de pe internet sau făcute nesupravegheat?
Studiile arată clar riscurile:
• British Journal of Sports Medicine (2020) – pacienții care fac exerciții nesupravegheați au un risc de până la 30% mai mare de agravare a durerii sau accidentare.
• European Journal of Rehabilitation Medicine (2021) – programele supervizate de medicul de recuperare cresc șansele de recuperare completă și reduc recăderile.

📑 Cele mai frecvente complicații întâlnite în practică:
• mișcări executate greșit, care duc la inflamații sau rupturi musculare,
• suprasolicitarea articulațiilor și agravarea durerii,
• recuperare ineficientă și stagnarea progresului,
• dezechilibre musculare create prin exerciții nepotrivite,
• în cazuri rare, complicații severe precum rabdomioliza (leziuni musculare masive cu risc renal), raportată în literatura medicală după efort excesiv neadaptat.

👉 Concluzia: Internetul nu cunoaște diagnosticul tău. Medicul de recuperare este cel care transformă exercițiile în tratament sigur, personalizat și eficient.

🌞 Dr Soare Codruța

17/09/2025

În recuperare, mulți pacienți vin cu CD-ul de la RMN sau câteva poze de pe radiografie și întreabă dacă „nu se vede clar ce au”.

🔍 Adevărul este că imaginile nu vorbesc singure. Ele au nevoie de ochiul și pregătirea medicului radiolog.
• Radiologul nu îl consultă pe pacient, dar el este cel care face interpretarea corectă, pe baza anilor de formare specială.
• Este o specialitate distinctă, dedicată exclusiv citirii și înțelegerii imaginilor.
• Fără interpretarea lui, riscul de erori și confuzii este mare.

📑 Studiile confirmă acest lucru:
• European Radiology (2019) – arată că acuratețea diagnosticului imagistic este net superioară atunci când interpretarea este făcută de radiologi specializați.
• Journal of the American College of Radiology (2021) – subliniază că includerea radiologilor în echipele multidisciplinare reduce semnificativ numărul de diagnostice greșite și schimbă decizia terapeutică în peste 30% dintre cazuri.

👉 Concluzia: faptul că pacientul nu îl vede pe radiolog nu înseamnă că acesta „nu face nimic”. Din umbră, radiologul poate sa ofere informatii utile pentru planul de tratament.

🌞 Dr Soare Codruța

16/09/2025

📌 Mulți pacienți îmi spun: „Am spondiloză la gât”.
Dar hai să lămurim ceva foarte important:

👉 Spondiloza NU este o boală în sine.
Este un termen general, care descrie mai multe modificări degenerative ce apar odată cu înaintarea în vârstă la nivelul coloanei:
• deshidratarea și tasarea discurilor intervertebrale,
• formarea de excrescențe osoase (osteofite),
• îngustarea spațiilor articulare și a canalului prin care trec nervii,
• modificări ale articulațiilor fațetare.

⚠️ Faptul că radiologul scrie „spondiloză” nu înseamnă automat că acesta este motivul durerii. Multe persoane au spondiloză vizibilă pe radiografie sau RMN, dar nu au niciun simptom.

🔬 Ce spun studiile și ghidurile?
• Ghidurile NICE și articole din European Spine Journal arată că peste 60% dintre persoanele trecute de 50 de ani au semne de spondiloză pe imagistică, fără să aibă dureri.
• Doar o parte dezvoltă simptome: durere, rigiditate, limitarea mișcării sau uneori compresie nervoasă.

💡 Ce putem face dacă apar simptome?
1. Kinetoterapie – exerciții pentru postură și forța musculară.
2. Fizioterapie – proceduri antiinflamatorii și antialgice (laser, TENS, ultrasunet).
3. Educație posturală – adaptarea spațiului de lucru, pauze active, evitarea pozițiilor fixe.
4. Stil de viață – controlul greutății, mișcare regulată, somn de calitate.

💬 Mesaj pentru pacienți:
Spondiloza este un proces natural, o „uzură” a coloanei care adună mai multe modificări în timp. Nu putem să o oprim, dar putem influența felul în care trăim cu ea.

🌞 Dr Soare Codruta

15/09/2025

Vertij și probleme cervicale – există soluții

Amețelile sau senzația de vertij sunt frecvent puse doar pe seama urechii interne sau a problemelor neurologice. Mai puțin știut este faptul că si coloana cervicală poate fi un factor declanșator sau întreținător al simptomelor.

👉 Tensiunea musculară, blocajele funcționale și modificările degenerative cervicale pot afecta fluxul informațiilor dintre receptorii proprioceptivi din gât și sistemul nervos central. Rezultatul? Dezechilibru, nesiguranță la mers, amețeli.

🔬 Ce spun studiile și ghidurile?
• International Classification of Vestibular Disorders (ICVD, 2015) recunoaște vertijul cervicogen ca diagnostic distinct.
• Un review Cochrane (2018) arată că exercițiile de recuperare cervicală și vestibulară reduc semnificativ intensitatea și frecvența amețelilor.
• Ghidurile NICE și recomandările societăților europene de reabilitare subliniază că fizioterapia cervicală și exercițiile de control al posturii sunt mai eficiente decât tratamentele simptomatice izolate.

💡 Recuperarea medicală aduce beneficii clare:
• Relaxarea musculaturii prin terapie manuală și fizioterapie
• Corectarea mobilității cervicale
• Exerciții de stabilitate și reeducare a echilibrului
• Tehnici specifice pentru integrarea senzorială

📌 Concluzia:
Nu orice amețeală are origine cervicală, dar atunci când există legătură cu gâtul, recuperarea medicală este soluția care adresează cauza, nu doar maschează simptomele.

⸻

🌞 Dr. Soare Codruța

12/09/2025

Coloana și dorința de a o „îndrepta”

Mulți pacienți cred că un chiropractor sau anumite manevre pot „îndrepta coloana”.
Realitatea medicală este alta:

👉 La adult, oasele și vertebrele sunt complet formate și rigide, iar deformarea lor nu se mai poate corecta ca în copilărie.
👉 Ligamentele și mușchii s-au adaptat la noua formă a coloanei, iar exercițiile sau tracțiunile nu o pot readuce la linia mediană.
👉 Scolioza adultului este structurală, nu doar o „postură greșită”.

🔹 Conform ghidurilor internaționale (SOSORT 2016, SRS 2020, European Spine Journal 2021):
• Exercițiile specifice (Schroth, SEAS, programe individualizate) nu „îndreaptă” curbura, dar reduc durerea, cresc stabilitatea și îmbunătățesc respirația.
• Obiectivul este funcționalitatea și calitatea vieții, nu estetica absolută.
• Chirurgia rămâne soluție doar pentru curburile mari și progresive, cu impact major asupra organelor interne.

📉 Tulburările de statică nu sunt doar o chestiune de aspect. Ele influențează respirația, echilibrul, rezistența la efort și energia zilnică.

🌞 Așadar, nu scopul este o coloană „dreaptă ca rigla”, ci una funcțională, echilibrată și capabilă să susțină viața fără durere.

11/09/2025

– Greutatea, articulațiile și… mai mult decât atât

„Doctore, eu nu mănânc mult… și totuși am pus câteva kilograme.”
E o frază pe care o aud des. Poate că mesele nu sunt mari, dar metabolismul, lipsa de mișcare și chiar probleme hormonale fac ca acele kilograme „să se așeze”.

Dar greutatea în plus nu apasă doar pe genunchi și șolduri:
👉 1 kg în plus = 3-4 kg presiune suplimentară pe genunchi la fiecare pas.
👉 La scări, încărcarea urcă la 6-7 ori greutatea corporală.

🔹 Studiul Framingham a arătat că pierderea a 5 kg reduce riscul de artroză de genunchi cu aproape 50%.
🔹 Messier și colab. (JAMA 2013) au demonstrat că scăderea în greutate cu 10% aduce o reducere semnificativă a durerii și rigidității articulare.

Dar povestea nu se oprește aici.
📉 Greutatea crescută merge mână în mână cu:
• Tensiune arterială mai mare → risc mai mare de hipertensiune și accidente vasculare (ESC Guidelines, 2021).
• Colesterol crescut → inflamație și rigiditate arterială, adică un motor „obosit” chiar dacă pacientul simte doar oboseală difuză.
• Sindrom metabolic → oboseala cronică pe care pacienții o descriu ca „nu mai am energie pentru nimic”.

🌞 Așadar, greutatea nu este doar un număr pe cântar, ci un mesaj al corpului despre articulații, inimă și energie zilnică.

Soluția rămâne aceeași:
✔️ mișcare adaptată,
✔️ alimentație echilibrată,
✔️ monitorizare periodică.

Pentru că nici infiltrațiile, nici fizioterapia, nici medicamentele nu pot înlocui impactul real al scăderii în greutate asupra sănătății întregului organism.

10/09/2025

🌀 „Când este momentul să începi recuperarea?”

Mulți pacienți așteaptă să treacă durerile sau așteaptă să se „vindece” complet înainte să facă recuperare.
Dar… adevărul este altul.

🔹 Când e cazul să te apuci de recuperare?
• Imediat ce durerea persistă peste câteva zile și nu mai cedează doar la odihnă sau medicamente.
• După o entorsă, fractură sau operație, când medicul dă voie la mobilizare. Cu cât mai repede începi recuperarea, cu atât șansele de a evita rigiditatea și atrofierea mușchilor sunt mai mari.
• În bolile cronice (artroză, dureri de spate, reumatism) – recuperarea nu se face doar „la nevoie”, ci ca un program constant, pentru a menține funcția și mobilitatea.
• La primele semne de limitare: nu mai poți ridica brațul, nu poți sta mult în picioare, obosești repede. Acestea sunt semnale de alarmă că nu trebuie să amâni.

👉 Cu cât amâni recuperarea, cu atât durează mai mult revenirea.

⸻

📚 Ce spun studiile și ghidurile:
• NICE Guideline (UK, 2020): exercițiul și recuperarea timpurie sunt esențiale în durerile musculo-scheletale; odihna prelungită agravează prognosticul.
• Cochrane Review, 2019: inițierea precoce a kinetoterapiei după intervenții ortopedice reduce complicațiile și accelerează funcționalitatea.
• OARSI Guidelines (2019) pentru artroză: exercițiul fizic și reabilitarea trebuie începute din primele stadii, nu doar când boala este avansată.
• European Spine Journal, 2018: în lombalgie, revenirea la activitate și recuperarea activă timpurie scad riscul de cronicizare a durerii.

⸻

🌞 Dr. Soare Codruța

09/09/2025

⚡ „Curentul” în recuperarea coloanei lombare – mituri și realitate

Mulți pacienți îmi spun:
👉 „Mi-e frică de curenți, am auzit că fac mai mult rău la coloană.”
Chiar și unii medici evită să recomande electroterapie în durerile lombare sau după operația de coloană.

🔹 De ce apare frica?
• Pentru că „electricitate” sună agresiv, periculos.
• Pentru că efectul este temporar și nu „repară” discul sau nervul.
• Pentru că există povești vechi cu pacienți care „s-au blocat” după proceduri.

🔹 Care este realitatea?
• Electroterapia (TENS, interferențiali) NU afectează structurile coloanei.
• Ea are rol de calmant: reduce durerea și contractura musculară pentru câteva ore/zile.
• După operația de coloană, curenții se pot folosi în zonele fără plăgi sau implanturi metalice directe, cu scop de antalgie.
• Efectul lor este sigur, dar limitativ: NU repară hernia de disc, NU înlocuiesc exercițiul.

🔹 Cum ajută concret?
• Pacientul se simte mai confortabil, ceea ce permite să înceapă mișcarea mai repede.
• În cure repetate (10–12 ședințe), efectul se acumulează și sprijină kinetoterapia.

⸻

📚 Ce spun ghidurile și studiile:
• NICE Guideline (UK, 2020): electroterapia poate fi folosită ca metodă adjuvantă pentru durere lombară, dar nu ca tratament de bază.
• European Spine Journal, 2018: TENS are efect de scădere a durerii pe termen scurt, fără riscuri majore, dar nu schimbă evoluția bolii de disc.
• Cochrane Review, 2019: electroterapia este sigură după intervenția chirurgicală lombară, cu rol adjuvant, dar beneficiile sunt moderate și tranzitorii.
• Recomandarea OARSI (2019) pentru artroză și dureri cronice: agenții fizici pot fi folosiți pentru ameliorare simptomatică, dar nu înlocuiesc programul activ.

⸻

🌞 Dr. Soare Codruța

08/09/2025

🌀 „Cât de des și cât timp țin efectele fizioterapiei?”

Mulți pacienți mă întreabă:
👉 „Dacă fac curenți sau laser, cât timp o să mă țină?”

✅ Adevărul e simplu:
• Procedurile (curenți, laser, ultrasunet etc.) acționează ca un calmant local: reduc durerea și inflamația.
• Efectul durează câteva ore până la câteva zile după fiecare ședință.
• Când faci o cură completă (10–12 ședințe), beneficiile se adună și te pot ține bine săptămâni întregi.

📌 Cât de des se fac?
• De obicei: zilnic sau o dată la 2 zile, timp de 2–3 săptămâni.
• Curele se pot repeta la 3–6 luni, mai ales în boli cronice (ex. artroză, dureri de spate).

⚠️ Important: efectul NU e permanent dacă după aceea revii la stat mult pe scaun și lipsă de mișcare.
👉 Procedurile sunt doar o bază – mișcarea și exercițiile țin efectele pe termen lung.

⸻

📚 Ce spun ghidurile internaționale (NICE 2020, OARSI 2019):
• Agenții fizici (curenți, laser etc.) ajută pe termen scurt, dar nu înlocuiesc exercițiile.
• Rezultatele cele mai bune apar atunci când fizioterapia pasivă se combină cu mișcare și educație.

⸻

🌞 Dr. Soare Codruța

Address

Bucharest

Website

facebook.com

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr Soare Codruta - Recuperare medicala - Alfa Polyclinics posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Want your practice to be the top-listed Clinic in Bucharest?