Dr Soare Codruta - Recuperare medicala - Alfa Polyclinics

04/09/2025

🏋️‍♂️ Fitness vs. Exercițiul medical – sau de ce gantera nu e întotdeauna medicament 💊💪

Când spui „fac mișcare”, poate însemna două lucruri foarte diferite:
👉 la sală, cu gantere, benzi și obiective de estetică;
👉 la cabinet, cu exerciții dozate ca un tratament.

⸻

❓ Care e diferența?
• La sală, scopul e performanța: mușchi mai mari, kilograme mai puține, energie în plus.
• În recuperare, scopul e sănătatea: mobilitate fără durere, echilibru postural, prevenirea recidivelor.

O „genuflexiune” la sală e pentru forță.
O „genuflexiune medicală” e pentru a urca scările fără durere de genunchi.

⸻

🔎 Ce spun studiile?
Un review publicat în British Journal of Sports Medicine (2022) a arătat că exercițiul medical ghidat de specialist reduce durerea cu până la 35% și îmbunătățește funcția articulară cu 25–30%, chiar și în afecțiuni cronice precum artroza.
Rezultatele nu au fost obținute prin programe de fitness obișnuit, ci prin exerciții adaptate medical.

⸻

✨ Concluzie
Ambele forme de mișcare sunt valoroase.
Dar dacă ai durere, leziuni sau limitări, fitnessul nu înlocuiește exercițiul medical.
În sală construiești forță.
În cabinet reconstruiești viața.

🌞 Dr. Soare Codruța

03/09/2025

Colesterolul și exercițiul fizic – sau cm să faci pace între inimă și frigider 🫀🍳

O poveste serioasă, dar spusă pe limba tuturor…

Colesterolul.
Cuvântul care apare la fiecare analiză și se lipește de noi ca un sticker pe frigider.

❓ De ce se tot încăpățânează să crească?
• pentru că am descoperit covrigii calzi de dimineață;
• pentru că salata cu maioneză „are legume, deci e sănătoasă”;
• pentru că biroul nu e sală de fitness, dar stăm în el ca pe un abonament full-time.

⸻

🔎 Și totuși, ce poate face exercițiul fizic cu colesterolul?
1. HDL – „colesterolul bun”: crește!
– adică organismul are mai multe „camioane” care curăță vasele de sânge de depuneri.
2. LDL – „colesterolul rău”: scade!
– mai puține grăsimi care se lipesc de pereții arterelor.
3. Trigliceridele: se duc și ele în jos, pentru că mușchii le folosesc pe post de combustibil.
4. Inima: devine mai eficientă, tensiunea se reglează, circulația prinde viață.

⸻

🕺 Cum arată „rețeta” de mișcare?
• 150 de minute pe săptămână de activitate moderată (mers alert, bicicletă, dans).
• Sau 75 de minute pe săptămână de activitate intensă (jogging, sporturi dinamice).
• + 2 ședințe de exerciții de forță, ca bonus pentru mușchi și metabolism.

Nu trebuie să fie complicat. Nu trebuie să fie scump. Trebuie doar să fie… constant.

⸻

📖 Dovezi științifice
Un studiu publicat în European Heart Journal (2023) a arătat că persoanele care fac exerciții regulate (150 min/săpt. activitate moderată) au:
• +6 mg/dL la HDL,
• –10% la LDL,
• –14% la trigliceride,
față de cei sedentari.
Efectul apare chiar și la vârsta de peste 60 de ani – deci niciodată nu e prea târziu să începi să te miști.

⸻

✨ Concluzie
Exercițiul fizic nu e doar pentru siluetă. Este un „medicament” gratuit, fără coadă la farmacie, care repară ce strică frigiderul.
Colesterolul se teme mai mult de pantofii de alergare decât de dietă strictă.

02/09/2025

De la odihnă la mișcare: cm s-a schimbat complet povestea dintre exercițiu și cancer

📜 Istoria neagră
Mult timp, pacienții cu cancer erau sfătuiți să evite efortul.
• În anii ’60–’70, „prescripția standard” era: pat, repaus, protejarea corpului de orice mișcare.
• Exercițiul era privit ca un pericol – se credea că „fură” energia necesară vindecării.
• Mulți pacienți au ajuns astfel mai fragili, cu mușchi slăbiți și o viață limitată.

🔎 Ce se întâmplă de fapt?
Exercițiul nu consumă resursele de vindecare – dimpotrivă, le potențează:
• activează circulația și metabolismul,
• reduce oboseala indusă de tratamente,
• întărește musculatura și oasele,
• scade anxietatea și depresia,
• ajută imunitatea să funcționeze mai eficient.

📊 Dovezile recente
• CHALLENGE trial (ASCO 2025, NEJM) – pacienții cu cancer de colon stadiul III, după chimioterapie, care au urmat un program structurat de exerciții:
– risc de recurență redus cu 28 %,
– risc de deces redus cu 37 %.
• Wilson et al., 2025 (meta-analiză în cancer mamar) – chiar și 1 oră de mișcare/săptămână după diagnostic a redus mortalitatea cu ~25 %. Cei care au respectat recomandările complete (2,5 ore/săptămână) și-au redus riscul cu aproape 50 %.

🛡️ Cum ne protejăm azi
• Mișcarea este „prescrisă” ca parte din tratament, adaptată fiecărui pacient.
• Nu vorbim de maratoane, ci de mers alert, exerciții ușoare cu greutăți mici, yoga, activități plăcute și constante.
• Cheia: supraveghere medicală și progres treptat.

⸻

✨ Morala
Odihna totală, cândva regula de aur, s-a dovedit un mit.
Astăzi, exercițiul fizic este un aliat dovedit științific în lupta cu cancerul – capabil să prelungească viața și să o facă mai bună.
Uneori, diferența dintre fragilitate și forță nu stă în medicamente, ci în pașii mici, făcuți zi de zi.

01/09/2025

⚡ Primele aparate de fizioterapie au apărut în secolul XIX. Erau cutii mari, cu fire și manivele, care trimiteau curent electric slab prin corp. Pe atunci, pacienții erau speriați: „Cum să mă fac bine cu curent?!” 😨

📻 La începutul secolului XX au apărut și aparatele cu unde scurte și ultrasunete. Soldații răniți în războaie erau tratați astfel, iar reacția lor era adesea aceeași: „De ce mă doare mai tare după proceduri?” 🤔

⸻

🔬 Răspunsul este valabil și azi:
Fizioterapia cu agenți fizici nu „ascunde” durerea, ci pune în mișcare țesuturile bolnave.

✨ Curenți, căldură, ultrasunete sau laser → zona afectată primește:
❤️ mai mult sânge
💨 mai mult oxigen
⚡ mai multă energie pentru refacere

💪 Mușchii și nervii „adormiți” se trezesc.
🔥 Inflamația începe să se mobilizeze.
➡️ Toate acestea pot da senzația de durere mai intensă la început.

⸻

🙌 Dar nu e o agravare.
Este semnul că organismul a pornit procesul de vindecare.

Așa cm atunci când cureți o rană 🩹 ustură înainte să se închidă, la fel și în fizioterapie: durerea „răscolită” este doar o etapă de trecere.

⸻

✅ De aceea, când după primele ședințe durerea pare să se accentueze, nu trebuie să ne speriem.
📚 Istoria și știința ne arată același lucru: fizioterapia nu distruge, ci reactivează.

🌈 Și exact de aceea, pe termen lung, redă pacientului:
🤸 mobilitate
💪 forță
🧘 liniște

29/08/2025

Exercițiul fizic și tensiunea arterială 🫀

🔹 În trecut, mișcarea era viața de zi cu zi: oamenii mergeau pe jos kilometri, munceau în grădină, ridicau greutăți fără să știe că fac „fitness”. Nu existau săli de sport, dar exista un ritm natural care menținea corpul sănătos.

🔹 Astăzi, stăm mai mult pe scaun decât în picioare, iar medicii au început să prescrie exercițiul fizic aproape ca pe o rețetă. Și nu e întâmplător: mișcarea scade tensiunea arterială, reglează pulsul și protejează inima.

💡 Nu e nevoie de performanță sau antrenamente epuizante. Chiar și pașii de zi cu zi, o plimbare mai alertă, mersul pe bicicletă ori câteva exerciții făcute acasă pot fi suficiente.

👉 Gândește-te la mișcare ca la o pastilă naturală, fără efecte adverse, dar cu beneficii pe termen lung:
• tensiune mai mică,
• inimă mai puternică,
• energie mai multă.

Și partea frumoasă? „Tratamentul” acesta nu se ia din farmacie, ci se construiește prin fiecare minut în care alegi să te miști

• Cele mai eficiente: aerobicele (mers rapid, alergare ușoară, bicicletă, înot) + exerciții de forță moderată.
• Efectul devine vizibil după câteva săptămâni de practică constantă.

👉 Recomandările ghidurilor: 150 de minute de mișcare moderată/săptămână (30 de minute/zi, 5 zile pe săptămână).

💡 Exercițiul nu înlocuiește tratamentul prescris de medic, dar îl poate completa și poate transforma inima într-un mușchi mai puternic și mai sănăto

28/08/2025

De la glucozamină la colagen: cm mitul suplimentelor „pentru articulații” a cucerit lumea – și ce spune de fapt știința 🦴

Istoria promisiunilor:
Anii ’90 au adus pe piață glucozamina și condroitina ca „revoluții” în tratamentul artrozei.
• 2000: studii mici arătau beneficii modeste, suficient pentru a crea o industrie globală de miliarde 💊.
• 2010–2020: meta-analize și ghiduri internaționale (EULAR, OARSI, NICE) au concluzionat: eficacitate minimă sau zero în repararea cartilajului.
• În paralel, pulberile de colagen hidrolizat, extractele de scoică verde sau plante exotice au repetat același ciclu al speranței → vânzări record → dezamăgire clinică.

Ce se întâmplă de fapt?
• Cartilajul articular NU are vase de sânge → suplimentele ingerate nu ajung să refacă structura lui.
• Efectul resimțit de unii pacienți e mai degrabă placebo sau o ușoară reducere a durerii, comparabilă cu un antiinflamator banal.
• Niciun supliment nu a demonstrat regenerarea cartilajului sau oprirea progresiei artrozei.

De ce continuăm să credem?
Pentru că durerea cronică cere soluții rapide, iar ideea de „pastilă magică” e mai atractivă decât exercițiile zilnice sau schimbările de stil de viață.

Cum am învățat să ne protejăm articulațiile (pe bune):
• Exerciții adaptate care întăresc mușchii și reduc presiunea pe articulații.
• Controlul greutății și al factorilor metabolici.
• Proceduri de recuperare și fizioterapie cu eficiență demonstrată.

Recomandări:
1. Suplimentele nu sunt periculoase în sine, dar nu trebuie văzute ca soluție.
2. Nu investi speranțe (și bani) într-o pastilă care promite imposibilul.
3. Investește în programul tău de recuperare și în mișcare – acolo e diferența reală.

Morala:
O cutie de suplimente nu repară cartilajul.
Dar un program de recuperare bine făcut poate repara viața de zi cu zi: mersul, mișcarea, încrederea în corp

27/08/2025

Masajul este una dintre cele mai vechi forme de terapie. Se folosea în China și India încă de acum peste 3000 de ani, iar Hipocrate spunea că „medicul trebuie să știe multe, dar mai ales să facă fricțiuni”. În Roma, gladiatorii erau masați înainte și după lupte pentru a se recupera mai repede.

Și astăzi masajul rămâne extrem de apreciat. Toți știm senzația aceea plăcută de relaxare după o ședință de masaj – mușchii sunt mai moi, circulația mai bună, durerea parcă mai ușoară. Problema este că acest efect ține doar câteva ore sau câteva zile.

Aici apare întrebarea firească: „Dacă mă simt așa bine după masaj, de ce revine durerea?” Răspunsul e simplu – masajul relaxează, dar nu tratează cauza. Dacă postura e incorectă, dacă mușchii sunt slăbiți sau dacă există o problemă la nivel articular sau discal, masajul singur nu poate rezolva.

De aceea, atunci când vorbim de recuperare, masajul poate fi o piesă din puzzle, dar nu este tot puzzle-ul. Pentru rezultate pe termen lung, trebuie să îi alăturăm și exerciții, și fizioterapie, și schimbări mici în viața de zi cu zi.

26/08/2025

Infiltrațiile intraarticulare – promisiune utilă, NU soluție miraculoasă 💉

Primele infiltrații cu corticosteroid în articulații au fost raportate în anii ’50, ca o descoperire revoluționară: o simplă injecție putea calma durerea și inflamația în câteva ore. Pentru pacienții cu artroză sau artrită, părea aproape magie.

Timp de decenii, imaginea a fost simplă: durere de genunchi = seringă cu cortizon.
Rezultatul era liniștitor pe termen scurt, dar cu prețul unor riscuri atunci când procedura era repetată fără discernământ.

În 2025 știm mai bine. Infiltrațiile nu sunt „pastila injectabilă” care vindecă articulația, ci un instrument care face parte dintr-o strategie complexă.
– Corticosteroizii rămân eficienți în pusee inflamatorii, dar abuzul poate fragiliza cartilajul.
– Acidul hialuronic poate lubrifia articulația și întârzia progresia artrozei, însă efectul diferă de la pacient la pacient.
– PRP-ul și terapiile regenerative atrag atenția prin potențial, dar nu reconstruiesc articulația „ca la 20 de ani”.

Ce știm astăzi:
• Ghidurile (OARSI, EULAR) subliniază că infiltrațiile trebuie folosite cu indicație clară și la intervale sigure, niciodată în „serii nesfârșite”.
• Tratamentul nu se oprește la o seringă: controlul greutății, exercițiile adaptate și schimbările de stil de viață rămân fundamentale.
• Prognosticul este net mai bun atunci când infiltrațiile sunt integrate într-un program complet de recuperare, nu folosite izolat.

Mesajul este clar: infiltrațiile nu sunt „miracolul care repară articulația”, ci un adjuvant valoros atunci când sunt indicate corect.
În 2025 nu mai tratăm durerea articulară doar cu seringa – tratăm pacientul, contextul și boala din spatele durerii. 🌿

📄 Annals of the Rheumatic Diseases, 2022 – studiu privind eficiența infiltrațiilor în artrită și artroză

25/08/2025

Poliartrita reumatoidă și interdicția inventată” 🙃

În urmă cu ani buni:
Dacă aveai poliartrită, ți se spunea să stai liniștit(ă) în pat. 🛌
Mișcarea? Pericol.
Fizioterapia? Interzisă.
Articulațiile trebuiau „protejate” prin repaus total.
Rezultatul? Mâini rigide, genunchi blocați și mușchi care abia mai țineau oasele la un loc.

În 2025:
Dacă întrebi pe internet, găsești de toate.
Unul îți spune că „fizioterapia îți topește articulațiile” ❌,
altul că „dacă faci curenți, rămâi paralizat(ă)” ⚡,
iar alții promit că „mișcarea strică oasele inflamate” 😅.

Realitatea medicală:
Recuperarea nu distruge articulațiile, ci boala netratată și frica de mișcare.
Exercițiile blânde 🤸‍♀️, procedurile moderne 🎯 și supravegherea atentă 👩‍⚕️ aduc exact opusul: mai puțină durere, mai multă mobilitate și mai multă independență.

Datele sunt clare 📖: un studiu publicat în Annals of the Rheumatic Diseases (2022) arată că pacienții cu poliartrită reumatoidă care fac exerciții și fizioterapie au durere mai redusă și o funcție articulară mai bună, fără efecte adverse.

Mesajul e simplu:
Poliartrita reumatoidă nu se tratează cu repaus absolut, cu mituri sau cu sfaturi de pe internet.
Se tratează cu medicamente moderne și recuperare adaptată.
Frica nu ține articulațiile sănătoase. Mișcarea corectă, da. 🌿

24/08/2025

👩‍🦱 „O pacientă de 50 de ani a venit cu dureri de umăr care o împiedicau să ridice brațul. Radiografia era normală, dar ecografia musculoscheletală a arătat imediat o mică ruptură de tendon. În câteva minute, știa ce are și ce tratament să urmeze.”

⸻

Ce este ecografia musculoscheletală?

O investigație care folosește ultrasunete (nu radiații) pentru a vizualiza mușchii, tendoanele și articulațiile în timp real.

⸻

Ce poate arăta?

✅ inflamații și rupturi
✅ lichid în articulații sau chisturi
✅ leziuni după traumatisme ori sport
✅ semne de uzură (artroză incipientă, tendinite)

⸻

Când se face?

👉 dureri de umăr, genunchi, gleznă, cot sau mână
👉 suspiciune de ruptură de tendon sau ligament
👉 apariția unei umflături în jurul unei articulații (ex. chist Baker la genunchi, chist la încheietura mâinii)
👉 urmărirea recuperării după operații sau accidente

⸻

De ce e utilă?

🔹 Nu doare
🔹 Nu are radiații
🔹 Se face rapid, chiar în timpul consultației
🔹 Arată lucruri pe care radiografia nu le poate surprinde

⸻

💡 Pe scurt: Ecografia musculoscheletală e ca o „fereastră” prin care medicul vede ce se întâmplă cu mușchii și articulațiile tale, chiar atunci când te miști.

30/07/2025

🎥 Astăzi sunt invitată la Speranța TV, unde vorbim despre recuperare medicală – mit sau adevăr: pastila sau exercițiul? 💊🤸‍♀️

🔍 Ce alegi când te doare: o pastilă rapidă sau un plan pe termen lung, cu exerciții adaptate și tratamente personalizate?

📢 „Sănătate cu prioritate” te așteaptă azi, de la ora 19:00, în direct pe Speranța TV, alături de Raluca Mateescu și invitații săi!
Subiectele ediției:

🔹 Colagenul și secretele unui ten sănătos și tânăr!
👉 Cum influențează alimentația sănătatea pielii?
👉 Este colagenul un aliat real în prevenirea îmbătrânirii premature?
👉 Care sunt sursele bune de colagen?
👉 Există o dietă anti-ageing ideală?
Invitat: DIANA STAN, specialist neuronutriție

🔹 Recuperarea medicală – mai mult decât o pastilă!
👉 Care sunt obiectivele reale ale recuperării medicale?
👉 Cum se îmbină medicația și exercițiul fizic în procesul de reabilitare?
👉 Ce riscuri ascunde automedicația și cm pot fi convinși pacienții să adopte un program corect de exerciții?
Invitat: Dr. CODRUȚA MARIA SOARE, medic specialist medicină fizică și de reabilitare.

💬 Nu ratați sfaturile specialiștilor
📺 Azi, de la 19:00, în direct pe Speranța TV – Sănătatea rămâne prioritatea ta!