Dr. Razvan Vasilescu - Nutritie pentru sanatate

05/01/2026

𝐑𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐢 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐧

Incepe un an nou si odata cu aceasta promisiuni de genul: „𝘼𝙣𝙪𝙡 𝙖𝙘𝙚𝙨𝙩𝙖 𝙞𝙢𝙞 𝙫𝙤𝙞 𝙨𝙘𝙝𝙞𝙢𝙗𝙖 𝙨𝙩𝙞𝙡𝙪𝙡 𝙙𝙚 𝙫𝙞𝙖𝙩𝙖”; „𝘼𝙣𝙪𝙡 𝙖𝙘𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙫𝙤𝙞 𝙩𝙞𝙣𝙚 𝙙𝙞𝙚𝙩𝙖”; „𝘼𝙣𝙪𝙡 𝙖𝙘𝙚𝙨𝙩𝙖 𝙫𝙤𝙞 𝙨𝙡𝙖𝙗𝙞”; „𝘼𝙣𝙪𝙡 𝙖𝙘𝙚𝙨𝙩𝙖 𝙫𝙤𝙞 𝙢𝙚𝙧𝙜𝙚 𝙡𝙖 𝙨𝙖𝙡𝙖”. In majoritatea cazurilor nici una dintre aceste promisiuni nu va fi respectata.
Sfatul meu in ceea ce priveste un stil de viata sanatos este sa nu ne propunem obiective numeroase si nerealiste. In schimb va propun un numar de reguli pe care sa le respectati si sa le introduceti treptat in viata dumneavoastra. Rezultate semnificative, care pot fi sustinute in timp, se pot obtine cu ajutorul unor mici schimbari. Succesul este asigurat de aderenta la aceste schimbari.

𝟏𝟓 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥𝐢 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚𝐭:
• Stabiliti obiective realistice. Scopul este de a va imbunati starea de sanatate;
• Evitati dietele restrictive. O astfel de dieta poate aduce rezultate pe timp scurt, dar nu pot fi urmata timp indelungat. Retineti: 𝙉𝙐 𝙀𝙓𝙄𝙎𝙏𝘼 𝘿𝙄𝙀𝙏𝘼, 𝙀𝙓𝙄𝙎𝙏𝘼 𝙎𝙏𝙄𝙇 𝘿𝙀 𝙑𝙄𝘼𝙏𝘼;
• Pericolul este reprezentat de mancatul haotic si “gustarelele” dulci sau sarate;
• Este important sa aveti optiunile corecte din punct de vedere nutritional la momentul optim;
• Pregatiti acasa cat mai multe mese si gustari. Folositi alimente cat mai diverse. Atunci cand cumparati gustari din supermarket veti apela in cele mai multe cazuri la alimente bogate in carbohidrati sau grasimi saturate;
• Inlocuiti bauturile carbogazoase cu adaos de zahar cu apa, sau ceai neindulcit. In cazul celor mai cunoscute bauturi, 100 ml contin aproximativ 11 g zahar, echivalentul a 5 lingurite de zahar. In cazul in care consumati 500 ml, veti avea un aport de zahar care este echivalentul a 25 lingurite;
• Evitati consumul de alimente procesate bogate in grasimi saturate, sare si zahar: alimente conservate cu multe grasimi si sare, semi-preparatale congelate cu multa sare, semi-preparatele din paste rafinate, chipsuri, napolitane si alte dulciuri ambalate, prajiturile de cofetarie, cerealele cu ados de zahar, mezelurile si alte tipuri de carne procesata;
• Cresteti consumul de legume si fructe. Atat legumele, cat si fructele aduc un aport crescut de vitamine, minerale si fibre. Fructele comparativ cu legumele au un continut caloric si de carbohidrati mai mare. Urmatoarele legume au aport redus de calorii: andive, ardei rosu, verde, capia, broccoli, fasole verde sau galbena, castravete, ceapa, ceapa verde, conopida, ciuperci, dovlecel, gogosari, praz, ridichii, rosii, salata verde, spanac, sparanghel, tellina, urzici, varza, varza rosie, varza de Bruxelle, varza kale, vinete. In ceea ce priveste consumul de fructe o portie de fructe contine 15 g carbohidrati;
• Cresteti consumul de cereale integrale, leguminoase, nuci, seminte. O portie de cereale integrale contine 30 g carbohidrati, echivalentul a 4 linguri. Atentia la consumul de nuci si semninte deoarece acestea sunt bogate in calorii;
• Cresteti consumul de proteine vegetale;
• Evitati consumul de sucuri de fructe;
• Evitati consumul de bauturi alcoolice;
• Imbunatatiti calitatea somnului;
• Cresteti activitatea fizica. Incepeti sa faceti o activitate fizica care va place;
• Incercati sa petreceti mai mult timp in natura.

𝐕𝐚 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐮𝐧 𝐀𝐧 𝐍𝐨𝐮 𝐜𝐮 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐚 𝐬𝐚𝐧𝐚𝐭𝐚𝐭𝐞!

. .

19/12/2025

https://youtu.be/urIeXUgK8-I?si=W8rYDcuJaicHOxAJ

Sanatate inainte de toate 17 decembrie 2025. Dr. Razvan Vasilescu, medic primar diabetolog, sef compartiment diabet si nutritie, Spitalul Clinic Colentina...

18/12/2025

https://nutritie-pentru-sanatate.ro/masa-de-sarbatori-intre-cumpatare-si-excese/

03/12/2025

Sfaturi pentru o dieta de post echilibrata

• Persoanele care urmeaza o dieta vegetariana sunt la risc crescut de a dezvolta urmatoarele deficite nutritionale: vitamina B12, vitamina D, acizi omega -3, calciu, fier, zinc.
• Dieta vegetariana completa contine legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci si seminte.
• Proteinele ocupa un loc cental in alimentatie.
• Proteinele de origine vegetala nu contin toti aminoacizii esentiali in cantitati suficiente. Cu toate acestea, printr-un consum zilnic din toate grupele de alimente vegetale, se poate obtine un aport optim de aminoacizi esentiali.
• Principalele surse de proteine vegetale sunt: leguminoasele (linte, naut, fasole), soia si derivate, nuci, seminte, cereale integrale (quinoa).
• Proteinele din cereale au un continut scazut in lizina, in timp ce proteinele din leguminoase au un continut scazut in metionina si cisteina.
• Urmatoarele alimente aduc un aport de proteine vegetale complete: boabele de soia, quinoa, amaranth, semintele de canepa, semintele de chia.

Principalele surse de proteine vegetale:
- 100 g Edamane preparate – 10,9 g proteine; 10,2 g carbohidrati; 5,2 g fibre;
- 100 g boabe de soia gatite – 16,6 g poteine; 9,9 g carbohidrati; 6 g fibre;
- 100 g linte gatita - 9 g proteine; 20 g carbohidrati; 7,9 g fibre.
- 100 g fasole alba gatita – 9 g proteine; 25,8 g carbohidrati; 10,4 g fibre;
- 100 g naut in conserva – 4,9 g proteine; 22,6 g carbohidrati; 4,4 g fibre.
- 100 g mazare gatita – 5,4 g proteine, 15,6 g carbohidrati, 5,5 g fibre;
- 28 g seminte de chia – 4,4 g proteine; 12,3 g carbohidrati; 10,6 g fibre;
- 100 g quinoa gatita – 4,4 g proteine; 21,3 g carbohidrati; 2,8 g fibre;
- 28 g migdale – 5,9 g proteine; 6,9 g carbohidrati; 3,4 g fibre;
- 28 g unt de arahide fara adaos de zahar – 7 g proteine; 5,6 g carbohidrati, 1,7 g fibre;
- 28 g seminte de dovleac – 7 g proteine; 5 g carbohidrati, 1,1 g fibre;
- 28 seminte de canepa – 9,2 g proteine, 3,3 g carbohidrati, 2 g fibre;
- 100 g faina alba de grau – 10 g proteine, 76 g carbohidrati, 2,7 g fibre;
- 100 g faina integrala de grau – 9,6 g proteine, carbohidrati: 74,5 g, fibre: 13 g;
- 1 felie de paine din faina alba de grau (28 g) – 2,6 g proteine; 14,3 g carbohidrati; 0,8 g fibre;
- 1 felie de paine din faina de grau integral (28 g) – 3,5 g protein; 12,1 g carbohidrati; 1,7 g fibre

Alte surse de proteine vegetale complete:
1) Spirulina.
Spirulina este o alga de culoare verde-albastuie. Spirulina se gaseste sub forma de pudra, capsule, granule si comprimate. Pe langa aportul de protein, spirulina aduce un aport important de thiamina, riboflavina, niacina, cupru si fier.
Compozitia nutritionala a 7 g spirulina pudra (echivalentul unei lingurite) este urmatoarea: calorii: 20 kcal, proteine: 4 g, grasimi: 0,54 g, carbohidrati: 1,67 g, fibre: 0,25 g, thiamina: 0,167 mg (reprezentand 14% din necesarul zilnic), riboflavina: 0,257 mg (reprezentand 20% din necesarul zilnic), niacina: 0,896 mg (reprezentand 6% din necesarul zilnic), cupru: 0,427 mg (reprezentand 47% din necesarul zilnic), fier: 2 mg (reprezentand 11% din necesarul zilnic)

2) Fulgi de drojdie uscata inactivi
Fulgii de drojdie inactivi sunt o sursa importanta de proteine, fibre, vitamine din grupul B (vitamina B1, riboflavina, niacina, vitamina B6, folati, vitamina B12)
Compozitia nutritionala a 16 g fulgi de drojdie inactivi (aproximativ 2 linguri) – calorii: 60 kcal, proteine: 8 g, carbohidrati: 5 g, fibre: 3 g, fier: 0,96 mg; potasiu: 342 mg; Vitamina B1: 9,92 mg (826% din necesarul zilnic); riboflavina: 10 mg (769% din necesarul zilnic); niacina: 56 mg (350% din necesarul zilnic); vitamina B6: 12 mg (700% din necesarul zilnic); acid folic: 752 microg (188% din necesarul zilnic); vitamina B12: 24 microg (1000% din necesarul zilnic);

30/11/2025

Despre alimente hipercalorice
De cate ori nu auzim expresia "Ma ingras desi mananc putin!".
Un rol important in cresterea in greutate il au "gustarilor nevinovate", reprezentate de produsele de patiserie si cofetarie, bogate in faina rafinata, grasimi saturate si zahar.
De cate ori nu ne oprim dimineata, in drum spre birou sau in cazul celor tineri spre facultate, la o patiserie/cofetraie si cumparam in viteza un aliment gustos, dar bogat in calorii.
Nu dam atentie acestui lucru, dar trebuie sa stim faptul ca mancatul dezorganizat contribuie la cresterea in greutate.
Pentru a intelege acest lucru va las o lista cu continutul in calorii, grasimi si carbohidrati al celor mai populare produse.

Patiserie:
• Croissant greutatea varieaza intre 60 – 170 g, din punct de vedere nutritional la 100 g - calorii 430 cal, glucide 45 g din care zaharuri 8 g, grasimi: 45 g din care acizi grasi: 8g;
• Covrigi - in medie greutatea unui covrig este cuprinsa intre 55 – 80 g, dar sunt covrigi care ajung sa cantareasca pana la 115 g. De mentionat faptul ca acestia au un continut crescut in carbohidrati si sarac in nutrienti si fibre. Continutul caloric este influentat de compozitia adaugata.
• Covrig cu seminte de mac din punct de vedere nutritional la 100 g – calorii 365 kcal, 64 g glucide din care 9 g zaharuri;
• Covrig cu seminte de floarea soarelui din punct de vedere nutritional la 100 g – 407 kcal, glucide 58 g glucide din care 8 g zaharuri, grasimi 14 g din care 8 g zaharuri;
• Saleuri greutatea medie/buc varieaza intre 6-20 g, continutul calori este influcentat de compozitie, din punct de vedere nutritional la 100 g – aproximativ 500 kcal, glucide 34 - 44 g, grasimi 30-36 g din care saturate aproximativ 20 g;
• Placinta cu branza sarata, din punct de vedere nutritional la 100 g – 290 kcal, glucide 23 g, grasimi 17 g din care saturate 8 g;
• Placinta cu carne, din punct de vedere nutritional la 100 g – 290 kcal, glucide 22 g, grasimi 17 g din care saturate 8 g;
• Placinta cu ciuperci, din punct de vedere nutritional la 100 g – 230 kcal, glucide 25 g, grasimi 11g din care saturate 1 g;
• Placinta cu varza, din punct de vedere nutritional la 100 g – 350 cal, glucide 24 g, grasimi 24 g din care saturate 8 g;
• Placinta cu mere, din punct de vedere nutritional la 100 g – 200 - 250 kcal, glucide 30 g din care zaharuri 12 g, grasimi 7 - 11 g din care saturate 3 - 6 g;
• Merdenea cu branza sarata de vaca, greutatea varieaza intre 90 – 130 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 350 kcal, glucide 30 g, grasimi 20 g din care saturate 10 g;
• Merdenea cu carne de vita / porc, greutatea varieaza intre 90 – 130 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 400 kcal, glucide 35 g, grasimi 23 g din care saturate 12 g;
• Cremsnit, in medie greutatea unei portii este de 140 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 215 - 250 kcal, glucide 28 – 35 g din care zaharuri 14 – 20 g, grasimi 10 g din care saturate 6 g;
• Pateu cu branza sarata vaca, greutatea unui pateu varieaza intre 70 – 90 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 415 - 450 kcal, glucide 22 - 30 g, grasimi 30 g din care saturate 16 g;
• Pateu cu branza dulce de vaca si stafide, din punct de vedere nutritional la 100 g – 400 kcal, glucide 37 g dn care zaharuri 14 g, grasimi 24 g din care saturate 12 g;
• Strudel cu branza dulce de vaca, greutate unei portii varieza intre 75 – 125 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 330 kcal, glucide 38 g in care zaharuri 18 g, grasimi 17 g din care saturate 7 g;
• Strudel cu mere, din punct de vedere nutritional la 100 g – 330 kcal, glucide 52 g din care zaharuri 28 g, grasimi 11 g din care saturate 6 g;
• Palmier, greutatea medie 75 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 460 kcal, glucide 49 g din care zaharuri 22 g, grasimi 26 g din care saturate 14 g;
• Prajitura cu visine, din punct de vedere nutritional la 100 g – 270 kcal, glucide 44 g din care zaharuri 22 g, grasimi 8 g din care saturate 2 g;

Produse de cofetarie:
• Amandina – greutate aproximativ 130 g, ceea ce reprezinta din punct de vedere nutritional aproximativ 450 kcal, 70 g glucide din care 60 g zaharuri, 20 g grasimi din care 10 g grasimi saturate; mini amandina – greutate aproximativ 30 g, ceea ce reprezinta din punct de vedere nutritional aproximativ 130 kcal;
• Ecler de ciocolata – greutate cuprinsa intre 100 - 130g, din punct de vedere nutritional poate varia intre 350 – 450 kcal, 25 – 40 g glucide, 20 – 35 g zaharuri, 20 – 30 g grasimi, 12 – 16 g grasimi saturate;
• Ecler cu nuca de cocos / ecler cu vanilie – greutate de aproximativ 110 g, din punct de vedere nutritional aproximativ 250 kcal, 20 g glucide din care 15 g zaharuri, 15 g grasimi din care 10 g grasimi saturate;
• Ecler cu fistic – greutate de aproxmativ 110 g, din punct de vedere nutritional 250 kcal, 28 g glucide din care 20 g zaharuri, 14 g grasimi din care 7 g grasimi saturate;
• Minieclere – greutate aproximativ 30 g, din punct de vedere nutritional 75 – 135 kcal;
• Tiramisu – greutate aproximativ 140 g, din punct de vedere nutritional la 100 g, 270 – 370 kcal, 25 – 40 g glucide, 17 -30 zaharuri, 20 g grasimi, 12 g grasimi saturate;
• Savarina – greutate cuprinsa intre 150 – 200 g, din punct de vedere nutritonal la 100 g, 300 kcal, 50 g carbohidrati din care 35 g zaharuri, 11 g grasimi din care 5 g grasimi saturate;
• Tarta cu fructe – greutate cuprinsa intre 120 – 170 g, din punct de vedere nutritonal la 100 g, 200 - 300 kcal, 30 – 35 g carbohidrati din care 15 - 25 g zaharuri, 8 - 15 g grasimi din care 6 g grasimi saturate;
• Mascota – greutate cuprinsa 70 – 90 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 500 kcal, 50 g glucide din care 30 g zaharuri, 30 g grasimi din care 13 g grasimi saturaret;
• Praline – greutatea varieaza intre 10 – 15 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – varieaza intre 400 – 550 kcal, 50 – 60 g glucide, 35 – 50 g zaharuri, 20 – 30 g grasimi, 8 – 12 g grasimi saturate;
• Bomboane cu visine – greutate aproximativ 15 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 400 kcal, glucide 65 g din care zaharuri 60 g, 13 g grasimi, din care grasimi saturate 8 g;
• Trufe de ciocolata - greutate aproximativ 15 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – 450 – 500 kcal, glucide 30 - 45 g din care zaharuri 25 - 40 g, 35 g grasimi, grasimi saturate 20 g;
• Fursecuri – greutate aproximativ 5-10 g, din punct de vedere nutritional la 100 g – aproximativ 500 kcal, glucide 65–70 g din care zaharuri 40-50 g, grasimi 20 g, din care grasimi saturate 2-12 g;

Alte gustari:
• Napolitane, din punct de vedere nutritional la 100 g – 500 kcal, glucide 60 din care zaharuri 35 g, grasimi 25 g din care saturate 15 g;
• Pufuleti simpli cu ulei si sare, din punct de vedere nutritional la 100 g – 450 kcal, glucide 75 g, grasimi 10 g din care saturate 5 g (o punga are aproximativ 45 g – aproximativ 200 kcal);
• Popcorn fara ulei, din punct de vedere nutritional la 100 g – 400 kcal, glucide 80 g, grasimi 4 g, fibre 9 g;
• Popcorn cu ulei, din punct de vedere nutritional la 100 g – 500 kcal, glucide 50 g, grasimi 28 g;
• Chipsuri din cartofi, din punct de vedere nutritional la 100 g – 540 kcal, glucide 50 g, grasimi 35 g din care saturate 3 g;

16/11/2025

Luna noiembrie este luna dedicata constientizarii diabetului. Cu aceasta ocazie va prezint cateva date publicate de catre Federatia Internationala de Diabet (IDF) in editia a 11-a a Atlasului de Diabet.

Diabetul Zaharat – 2025

> 589 milioane adulti, cu varsta cuprinsa intre 20-79 ani (ceea ce reprezinta 11,1% din populatia globului cu aceasta varsta), au diabet zaharat;
> Se estimeaza ca pana in anul 2050 numarul persoanelor cu diabet zaharat va creste la 853 milioane (ceea ce va reprezenta 13% din populatia adulta);
> 252 milioane adulti cu diabet zaharat, ceea ce reprezinta 4 din 10 adulti, nu sunt diagnosticati;
> 1 din 4 adulti, ceea ce reprezinta 158 milioane persoane cu diabet zaharat, au varsta peste 65 ani;
> 635 milioane adulti, cu varsta cuprinsa intre 20-79 ani (ceea ce reprezinta 12% din populatia globului cu aceasta varsta), au toleranta alterata la glucoza;
> 488 milioane adulti cu varsta cuprinsa intre 20-79 ani (ceea ce reprezinta 9,2% din populatia globului cu aceasta varsta), au alterarea glicemiei a jeun;
> In anul 2024 – diabetul zaharat a fost cauza a 3,4 milioane decese, ceea ce reprezinta 9,3% din totalul deceselor;
> 9,1 milioane adulti au diabet zaharat tip 1 - majoritatea, 6,28 milioane, ceea ce reprezinta 68,6%, au varsta cuprinsa intre 20-59 ani. 1,81 milioane de cazuri de diabet zaharat tip 1, ceea ce reprezinta 19,8%, se inregistreaza la tinerii cu varsta mai mica de 20 de ani si 1,06 milioane, ceea ce reprezinta 11,8%, se inregistreaza la persoanele cu varsta peste 60 de ani;
> 1 din 5 sarcini (23 milioane) prezinta hiperglicemie - 79,2% cazuri de diabet gestational, 11% cazuri de diabet zaharat diagnosticate inainte de sarcina si 9,9% cazuri de diabet zaharat diagnosticate in cursul sarcinii. Cel mai mare procent de de hiperglicemie in sarcina, 49,2 % se intalneste in cazul femeilor cu varsta cuprinsa intre 45 – 49 ani.

Diabetul zaharat in Europa:
> 66 milioane adulti, cu varsta cuprinsa intre 20-79 ani (ceea ce reprezinta 9,8% din populatia cu aceasta varsta), au diabet zaharat;
> Se estimeaza ca pana in anul 2050 numarul persoanelor cu diabet zaharat va creste la 72 milioane (ceea ce va reprezenta 11% din populatia adulta);
> 45,9 milioane adulti, cu varsta cuprinsa intre 20-79 ani (ceea ce reprezinta 6,8% din populatia cu aceasta varsta), au toleranta alterata la glucoza;
> 39,7 milioane adulti cu varsta cuprinsa intre 20-79 ani (ceea ce reprezinta 5,9% din populatia cu aceasta varsta), au alterarea glicemiei a jeun;
> In anul 2024 – diabetul zaharat a fost cauza a 433.000 decese;
> In Europa se intalneste cel mai mare numar de persoane cu diabet zaharat tip 1 – 2,7 milioane, dintre care un numar de 419.000 (ceea ce reprezinta 15% din cazuri), la tinerii cu varsta mai mica de 20 de ani

Diabetul zaharat si complicatiile:
> Pacientii cu diabet zaharat tip 2 au un risc de 60% mai mare de a dezvolta evenimente cardiovasculare:
• risc de 72% mai mare de infarct miocardic
• risc de 52% mai mare de accident vascular
• risc de 84% mai mare de insuficienta cardiaca
> Pacientii cu diabet zaharat au un risc de 56% mai mare de a dezvolta dementa. Pacientii cu diabet zaharat au un risc de 34% mai mare de a dezvolta boala Alzheimer si un risc de 103% mai mare de a dezvolta dementa vasculara;
> 1 din 4 pacientii cu diabet zaharat au o forma de retinopatie;
> 1 din 10 pacientii cu retinopatie au risc de pierdere a vederii.

31/10/2025

https://youtu.be/YUT2UBpRgI4?si=ovTLgGZj9SUM_8th

Sanatate inainte de toate 29.10.2025 Dr. Razvan Vasilescu , medic primar diabetolog, sef sectie diabet-nutritie, Spitalul Clinic Colentina. Nutritia si im...

21/10/2025

Se apropie iarna si reapar din ce in ce mai des intrebari despre alimentele si suplimentele necesare pentru “intarirea” sistemului imunitar. Nutritia are un rol importat in functionarea normala a sistemului imunitar.

Afirmatia ca suplimentele “stimuleaza” sistemul imunitar este falsa.

Nutrienti cu rol important in imunitate sunt: vitamina C, vitamina D, vitamina A, vitamina E, vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B6, acid folic, vitamina B12), zinc, seleniu, cupru, fier, proteine (un rol important il ocupa aminoacizii - arginina si glutamina). Fiecare nutrient este important, deoarece fiecare are un alt rol in sistemul imun.

Suplimentele pot fi folosite in cazul in care exista un deficit al unuia dintre acesti nutrienti.

Alti factori care influenteaza functionarea normala a sistemului imunitar sunt: flora intestinala (microbiota), stresul, calitatea somnului, activitatea fizica, varsta.

Dietele care aduc un aport crescut de alimente ultraprocesate, zahar, carne rosie au un efect negativ asupra sistemului imunitar.

Mai multe informatii privind nutritia si imunitatea gasiti in articolul urmator:

https://nutritie-pentru-sanatate.ro/nutritia-si-imunitatea/

13/10/2025

https://m.youtube.com/watch?v=e7JGWB35r24&pp=ygUPZ2xvYmFsIHR2ciBpbmZv

Moderator: Cristian RăuţuProducător: Mădălina Rădulescu-VochinInterpretă de limba semnelor române: Andreea DarieInvitat:Răzvan Vasilescu, medic primar, speci...

23/09/2025

Sanatate inainte de toate 22.09.3035 Dr. Razvan Vasilescu, medic primar diabetolog, sef sectie diabet și nutriție, spitalul Colentina. Diabetul. Aceste...

08/09/2025

09/07/2025

https://youtu.be/2_YUysLB0L8?si=yeLE7YV7PIlVuonO

Sanatate inainte de toate 07.07.2025 Dr. Razvan Vasilescu, medic primar diabet-nutritie, sef sectie Spitalul Colentina. Dieta in sezonul cald.Aceste materi...