28/10/2024
Am întrebat recent în story despre măștile pe care le purtăm și răspunsurile au fost revelatoare. A reieșit că cei mai mulți dintre noi simțim că purtăm cele mai multe măști în relațiile personale și pe social media. Și atunci m-am întrebat; de ce ne ascundem atât de des față de cei dragi?
Adevărul este că purtăm măști nu pentru că vrem să fim falși, ci pentru că vrem să ne protejăm. Rolurile și mecanismele din care ne exprimăm sunt ca niște scuturi, construite pentru a ne apăra de durerea și de frica de a fi respinși, abandonați, neprimiți, neiubiți…
În relațiile personale, contrar așteptărilor, purtăm cele mai multe măști. Acolo, în locul în care ne-am aștepta să fim acceptați necondiționat, adesea simțim exact opusul: ne simțim cel mai puțin acceptați, cel mai puțin văzuți.
Paradoxal, tocmai în relația cu cei dragi dezvoltăm cele mai profunde nevoi pentru că acolo am investit primele noastre așteptări și speranțe în copilărie. Exprimăm aceste nevoi cu vulnerabilitate, dorindu-ne să fim văzuți așa cm suntem, dar de multe ori, răspunsul este NU.
NU AI VOIE să te exprimi, să fii, să exiști așa cm ești!
‘TREBUIE SĂ TE ADAPTEZI! NU CONTEAZĂ CE SIMȚI!’
Nevoile rămânându-ne neîmplinite, ajungem să simțim cm părți din noi sunt pierdute, la fel cum, încetul cu încetul, ne pierdem și pe noi.
Cu o durere pe care rareori o recunoaștem deschis, ne orientăm spre exterior, căutând acolo ceea ce nu am găsit în familie. După ce am cunoscut respingerea în acest cerc de oameni pe care îi iubim. Oameni care, nu știu sau nu au resurse să ne arate, să ne primească, căutăm validare în afară, construind lumi alternative în care, în imaginația noastră, nu am putea da greș. Ne străduim să întrupăm imaginea a ceea ce ni s-a reproșat că nu suntem, dezvăluindu-ne într-un fel care să contrazică toate acele critici.
În social media, ne ascundem în spatele imaginilor perfecte, disociindu-ne tot mai mult de cine suntem cu adevărat. Este un dans între ceea ce vrem să arătăm și ceea ce simțim. E o încercare de a demonstra celor de acasă și, poate mai mult, nouă înșine că merităm mai mult, că suntem valoroși.
De ce ne este totuși atât de greu să ne arătăm fără măști?
Poate pentru că suntem crescuți cu ideea că vulnerabilitatea este un semn de slăbiciune. Ni s-a spus sau am simțit că dacă ne arătăm așa cm suntem, riscăm să fim răniți, ridiculizați sau respinși. În realitate, însă, vulnerabilitatea este fundamentul conexiunii autentice și al acceptării de sine. Este locul în care ne putem arăta, fără teamă, și totuși rareori îndrăznim să îl explorăm.
Te invit să te alături grupului de Facebook „Îmbrățișează vindecarea dincolo de durere!”. Acolo, începând cu 10 noiembrie, voi susține un training gratuit online despre cm putem înțelege mesajele pe care ni le transmite DUREREA.
⬇️⬇️⬇️
Link în comments.
