24/06/2025
Când ai la îndemână o mulțime de instrumente pentru a gestiona emoțiile — când știi, în teorie, ce ai de făcut — viața are un mod neașteptat de a te aduce într-o situație nouă, intensă, reală… și dintr-o dată, tot universul tău se schimbă.
După aproape 8 ani petrecuți într-un loc care a însemnat enorm pentru mine — acolo unde am urmat cursurile de Analiză Existențială și Logoterapie la SAEL și unde, într-un birou mic, dar primitor, m-am format pas cu pas ca psihoterapeut – a venit momentul să spun „adio”.
Și îmi dau seama, din nou, cât de puternică este forța obișnuinței. Cât de mult ne ancorăm, inconștient, în ceea ce ne e cunoscut. Și cât de mult curaj cere, uneori, un pas mic. mut într-un spațiu nou.
Nu e departe, doar „la o aruncătură de băț”, dar e o schimbare care se simte puternic. E acel tip de schimbare care te zguduie, îți răstoarnă reperele și te provoacă să crești. Și îmi dau seama, cu onestitate, cât de puternică este forța obișnuinței și cât de greu poate fi să aplici, în viața ta, ceea ce știi atât de bine în teorie.
O ușă se închide. Îi sunt profund recunoscător pentru tot ce a adus în viața mea — experiențe, lecții, oameni și transformări. O altă ușă se deschide acum, cu provocări noi, oportunități neexplorate și un orizont proaspăt care mă inspiră.
Ce realizez, cu adevărat? Că abia când accept cu deschidere momentul prezent, teoria devine practică. Adevărata integrare se întâmplă atunci când trec prin emoție, nu când o evit. Iar din această trăire profundă apar liniștea, claritatea, puterea interioară și reziliența.
Sunt recunoscător pentru această tranziție. Pentru tot ce închei. Și pentru tot ce urmează.