Dr. Adriana Nae

27/11/2025

26/11/2025

Simptome care pot trăda cauze psihologice:

Tensiunea în umeri și gât:
Apare frecvent în perioade de hiperresponsabilizare, auto exigență și ruminație. Mușchii scapulari reacționează rapid la stres anticipativ.

Tulburări digestive (colon iritabil, nod în stomac, greață fără cauză medicală)
Conectate la axa creier–intestin. Anxietatea și emoțiile blocate pot deregla digestia prin hiperactivare simpatică.

Tahicardie și „gol în piept” fără cauză cardiacă
Caracteristice anxietății, stresului acut și atacurilor de panică.

Durere de cap de tip tensional
Asociată cu suprasolicitare cognitivă, perfecționism și lipsă de recuperare.

Dureri lombare fără explicație medicală clară
Deseori corelate cu responsabilități excesive, vinovăție sau suprasolicitare emoțională.

Insomnie (dificultate la adormire sau treziri dese)
Semn clasic de hiperactivare fiziologică: creierul rămâne „pe avarii”.

Oboseală cronică fără cauză organică
Apare în stres prelungit, burnout sau dificultăți de reglare emoțională.

Senzația de „nod în gât”
Corelată cu emoții neexprimate, tristețe reținută, anxietate.

Mâini reci, transpirație excesivă
Semnale ale sistemului nervos simpatic în alertă – comune în anxietate socială sau anticipativă.

Fluctuații ale apetitului
Reflectă impactul emoțiilor intense asupra reglării foamei.

24/11/2025

BREAKING🚨: The FDA has approved enfortumab vedotin-ejfv (Padcev) in combination with pembrolizumab (Keytruda) or pembrolizumab and berahyaluronidase alfa-pmph (Keytruda Qlex) as neoadjuvant treatment followed by adjuvant treatment after cystectomy for patients with muscle-invasive bladder cancer who are ineligible for cisplatin.

Read more: https://www.onclive.com/view/fda-approves-perioperative-enfortumab-vedotin-plus-pembrolizumab-for-cisplatin-ineligible-mibc

20/11/2025

16/11/2025

„Doamna doctor, eu nu iau statină, beau suc de sfeclă… curăță sângele.”

Dacă aș fi primit câte o sfeclă pentru fiecare pacient care mi-a spus asta, azi aș conduce o mică industrie de borș terapeutic.😂😂😂
Sincer, ar fi mai profitabil decât încercarea de a explica, pentru a suta oară, că sfecla “nu e statină în travesti”😔

Hai să lămurim:
Sfecla e excelentă pentru salată.
Dar pentru colesterol, infarct și plăci de aterom, e la fel de eficientă ca un burete de vase în chirurgia cardiacă.

Are, e drept, nitrați naturali. Aceia pot scădea tensiunea arterială cu 3–5 mmHg pentru câteva ore.
E frumos, e natural, e scurt.
Cam ca o pauză de respirație în fața analizei de colesterol.

Ce NU face sfecla:
-nu „curăță” arterele, le colorează doar în povești…
-nu scade LDL-ul, ci doar nivelul de încredere al medicului în Internet…
-nu previne infarctul, cel mult previne constipația…
-nu “topește” plăcile, dar poate topi răbdarea cardiologului…

De ce persistă mitul?
Pentru că e o poveste frumoasă: e naturală, roșie, pare vie și „face bine la sânge”.
Doar că știința nu ține cu metaforele.
Niciun ghid ESC, nicio metaanaliză, nici măcar un paragraf pierdut nu o menționează ca tratament.🧐

Recomandarea mea:

Mănâncă sfeclă dacă îți place.
Dar nu în loc de tratament, ci în loc de desert.
Și dacă vrei să faci ceva cu adevărat pentru inimă, testează-ți Lp(a) și LDL-C.
Acolo se decide viitorul, nu în storcător.

Pentru că, în cardiologie, roșul din sfeclă e o culoare frumoasă – dar roșul din troponină e tragedie în direct…❤️‍🩹

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

15/08/2025

20/07/2025

https://www.facebook.com/share/v/14FgBYtJoC1/

17/07/2025

Medicina s-a construit pe un pacient de 70 kg.
Tu ești altcineva❗️

Timp de decenii, cercetarea medicală s-a bazat pe un model „standard”: bărbat adult, sănătos, fără variații hormonale, ușor de încadrat în tabele.
Femeile au fost considerate „complicate”: hormonale, imprevizibile, cu riscul unei sarcini care „încurcă studiul”.
Așa că au fost lăsate pe dinafară🫣

Dar biologia nu e negociabilă.
Femeile nu sunt „variante” ale unui pacient masculin.
Au ritmuri hormonale proprii, un metabolism diferit și un sistem imunitar mai alert – influențat de estrogeni.
Acest lucru le protejează mai bine în fața infecțiilor, dar le expune la alte boli.
Chiar și metabolizarea unor medicamente este diferită – motiv pentru care FDA a modificat doza recomandată de zolpidem pentru femei abia în 2013.

🩷În cardiologie, realitatea doare:
1 din 5 femei moare de infarct.
Nu pentru că nu știm să tratăm infarctul.
Ci pentru că, uneori, nu-l recunoaștem la timp.
Femeile nu vin cu „durerea tipică” de piept. Vin cu greață, oboseală, disconfort vag.
Și sunt trimise acasă.

„Manualul” spune altceva. Dar manualul a fost scris pe bărbați...

Din fericire, ghidurile actuale (ESC, AHA, FDA) susțin includerea diferențelor de s*x în studiile clinice și în protocoalele medicale.
Dar în practică, reflexul generalizării uneori persistă.🧐

Medicina personalizată nu e o modă. E forma onestă de a spune: tratamentele trebuie să respecte persoana din fața ta, nu doar boala ei.

Oamenii nu sunt standarde.
Iar medicina nu trebuie să-i trateze ca atare.