Cabinet Individual de Psihologie Luminița Blendea

22/07/2025

Psiholog

28/06/2025

Când spunem că „avem chimie” cu cineva, ne referim la faptul că suntem atrași de acea persoană, simțim o conexiune cu ea, o familiaritate. Dar ce este, de fapt, această chimie? Atunci când trăim o emoție, creierul eliberează diverse substanțe chimice - neurotransmițători și hormoni (serotonină, dopamină, adrenalină, cortizol, oxitocină) - care influențează modul în care ne simțim și reacționăm. Din punct de vedere biologic, atunci când trăim o emoție, care este, de fapt, o reacție chimică, putem spune că avem într-adevăr chimie.
Dar uneori a avea chimie nu este un lucru bun. Nu ne atrag neapărat oamenii care sunt buni cu noi, ci cei care ne sunt familiari emoțional. Dacă, în copilăria timpurie, chimia noastră emoțională s-a format în contextul unor trări de instabilitate, abandon și neglijare, vom intra în relații în care vom retrăi instabilitate, abandon și neglijare. Ne vom îndrăgosti de acei parteneri care ne vor trata în felul acesta și vom spune că avem chimie. De fapt, relațiile respective ne vor face să retrăim aceleași emoții din trecut, aceleași reacții chimice, familiare dar nu neapărat sănătoase.
Atracția este resimțită mai ales față de acei parteneri care ar putea fi stabili, dar nu prea, care dau speranțe dar și îndoieli, care ar avea un anumit potențial de a ne fi alături în relație, dar asta nu e o certitudine că vor și rămâne. Dacă în copilărie am avut parte de abuz din partea acelora care ar fi trebuit să ne protejeze, și mai mult, dacă aceștia au avut un comportament ambivalent, adică pe lângă abuz ne-au oferit și scurte momente de atenție, atunci acesta este modelul de relaționare pe care îl cunoaștem și vom avea chimie cu un partener care ne va trata exact în felul în care am fost tratați în copilărie, pentru că ne va face să trăim exact aceleași emoții familiare.
A identifica tiparele, a ni le confrunta și a vedea cm ne afectează viața este primul pas pentru a aduce claritate în viața noastră. Putem începe prin a ne imagina două scenarii: cm va arăta viața noastră dacă vom continua să stăm în evitare și cm va arăta viața noastră dacă vom avea curajul să ieșim din tipare. Două scenarii cu două destinații complet diferite.
https://luminitablendea.ro/

25/06/2025

 Ce este atacul de panică?
 De ce apare?
 De ce ne înspăimântă atât de tare?
 Ce se întâmplă de fapt în timpul atacului de panică?
 Cum îl gestionăm?
În cadrul unei întâlniri de două ore, sâmbătă, 12.07.2025, vom vorbi despre atacul de panică.
Înscrieri: https://docs.google.com/forms/d/18D1hO2OA7oqLYS7gvPk0q3lSO1LxRzhcPNn782B8GWI/edit

20/05/2025

Igiena somnului se referă la un set de practici și obiceiuri care contribuie la obținerea unui somn de calitate și la menținerea unei bune sănătăți generale. În timpul somnului sistemul imunitar este consolidat, au loc procese reparatorii la nivel celular, este susținută sănătatea cardiovasculară, este reglat echilibrul emoțional și sunt îmbunătățite procesele de memorie și învățare, fiind optimizate funcțiile cognitive precum atenția, luarea deciziilor și rezolvarea de probleme.
Somnul se desfășoară în 4 stadii care se succed și formează un ciclu complet de somn, care durează între 90-120 de minute și se repetă de mai multe ori pe parcursul nopții. Este important să trecem prin toate aceste etape ale ciclului de somn deoarece fiecare în parte este implicată în procese diferite în menținerea sănătății generale influențând aspecte ale stării de bine fizice și mentale. În primele trei stadii ale ciclului de somn – somnul superficial, somnul ușor și somnul profund - sunt fortificate oasele și mușchii, este fortificat sistemul imunitar și sunt reparate și regenerate țesuturile.
Stadiul 4, Somnul REM (Rapid Eye Movement Somnul REM), este implicat în procesele cognitive, reglarea emoțiilor, consolidarea memoriei și regenerarea generală a organismului.
În cele mai multe cazuri, respectarea unor reguli simple de igienă a somnului poate fi suficientă pentru a combate insomnia fără a recurge la medicație. Spațiul în care dormim, comportamentele din timpul zilei și obiceiurile pe care le avem înainte de culcare, toate influențează calitatea somnului.
Citește aici câteva reguli de igienă a somnului: https://luminitablendea.ro/igiena-somnului/

Psiholog

10/05/2025

Testează-te: https://luminitablendea.ro/testeaza-te/chestionarul-penn-state-de-evaluare-a-ingrijorarii/

Psiholog

09/05/2025

Atacul de panică este prezent în mai multe tulburări emoționale, printre care tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea de adaptare, fobia specifică, fobia socială, agorafobia, și, bineînțeles, în tulburarea de panică, unde reprezintă simptomul central. Diferența constă în faptul că unele tulburări sunt cauzate de stres iar altele de anxietate. Deși manifestările atacului de panică sunt similare în ambele cazuri, mecanismele care duc la apariția acestuia sunt diferite și, de aceea, abordarea terapeutică trebuie să fie diferită. În timp ce stresul tinde să fie legat de percepția unei situații ca fiind copleșitoare, anxietatea se centrează pe gândirea anticipativă despre posibile pericole viitoare. Chiar dacă psihicul funcționează într-un mod integrat, procesele psihice influențându-se reciproc, stresul și anxietatea au totuși specificități care determină focalizarea abordărilor terapeutice pe anumite aspecte ale proceselor psihice.
În intervenția terapeutică, cu toate că vom pune accentul pe modificarea percepției în stres și a gândirii în anxietate, este important să luăm în considerare întregul sistem psihic, altfel, intervenția va fi incompletă. Cogniția, percepția, afectivitatea, motivația, memoria și comportamentul formează un întreg dinamic și fiecare în parte necesită nuanțe diferite de abordare. În cele din urmă, un diagnostic corect și o abordare în profunzime fac diferența între o terapie superficială și una transformatoare.
https://luminitablendea.ro/tulburarea-de-panica/

Psiholog

23/04/2025

Alegerile pe care le facem, atunci când ne confruntăm cu diverse provocări, aduc fluctuații în nivelul respectului de sine. Alegerile de care suntem mândri consolidează respectul de sine, cele pe care le regretăm îl diminuează. Atunci când nu dorim să vedem realitatea, când alegem să nu ne analizăm sentimentele și în schimb le respingem, când ar fi trebuit să spunem un adevăr dar am ales să tăcem, când am ales să menținem o relație care nu ne făcea fericiți în loc să renunțăm, când nu ne exprimăm nevoile și dorințele, nivelul respectului de sine se diminuează.
Atunci când nu reușim să dezvoltăm un respect autentic față de sine, încercăm să creăm aparența unui respect de sine, pe care, de fapt, nu îl avem. Un pseudorespect de sine. În loc să adoptăm conștientizarea, responsabilitatea și integritatea, căutăm respectul de sine prin popularitate sau achiziții materiale. În loc să punem accent pe valorizarea propriei persoane ne complacem în situația de a aparține unui anumit grup, așa zis elitist. Este eronată ideea conform căreia dacă reușim să le facem celorlalți o impresie bună, vom avea și noi o părere bună despre noi înșine. Doar vom trăi conform așteptărilor celorlalți.
Fundamentul respectului de sine se pune în copilărie însă nu rămâne bătut în cuie, pe parcursul vieții poate suferi fluctuații.
Citește articolul:

A avea respect de sine înseamnă a ne simți competenți și valoroși. Competența se referă la încrederea în abilitățile noastre și încrederea în gândirea noastră. Valoarea este dată de încrederea că merităm, că ideile, nevoile și dorințele noastre sunt importante, și că avem d...

23/04/2025

„Bypass-ul ne dă impresia de progres, dar, de fapt, suntem doar mai bine camuflați în suferință.”
„Bypass-ul emoțional” este un mecanism de apărare psihică, doar că mascat elegant. Spre deosebire de negarea sau refularea clasică, bypass-ul pare „elevat” sau „înțelept” pentru că se ascunde în spatele unor concepte care au o imagine pozitivă în societatea actuală, cm ar fi spiritualitatea sau dezvoltarea personală.
Foarte răspândit în zilele noastre „bypass-ul spiritual” folosește concepte și practici spirituale ca un scut pentru a evita probleme psihologice nerezolvate, răni emoționale sau conflicte relaționale. În „bypass-ul spiritual”, persoana crede că e pe drumul cel bun pentru că citește cărți de dezvoltare personală, merge la cursuri, face meditație sau yoga. Persoana care recurge la „bypass spiritual” începe să se identifice cu imaginea de „om lucrat”, „evoluat”, „conștient” sau „vindecat”. Această identitate acționează ca un scut de protecție împotriva vulnerabilității și a intimității emoționale reale și devine o formă de evitare sofisticată. Însă, atunci când practica spirituală este utilizată pentru a compensa caracteristici problematice, cm ar fi stima de sine scăzută, izolarea socială sau alte probleme emoționale, practicarea reală a spiritualității este viciată.
Citește articolul https://luminitablendea.ro/bypass-ul-emotional-evitarea-sofisticata/

22/04/2025

Începând cu 10 mai 2025 se va constitui un nou grup de suport pentru persoanele care traversează perioada de doliu în urma pierderii unei persoane dragi. Întâlnirile vor avea loc săptămânal, în zilele de sâmbătă, orele 10:00-11:30, în format fizic, la sediul asociației Happy Minds, București. Vom avea 6 întâlniri, iar prețul este de 150 lei/întâlnire. Grupul va fi format din maxim 6 persoane.
Doliul autentic ne obligă să fim capabili, cel puțin pentru o vreme, să fim prezenți în propria durere atunci când ne confruntăm cu realitatea șocantă și ireversibilă. Grupul de suport oferă cadrul în care ne putem simți suficient de în siguranță pentru a ne da voie să simțim durerea știind că suntem înțeleși, acceptați și sprijiniți. Doliul este un proces personal care se realizează treptat, doar odată cu trecerea timpului, și variază considerabil de la o persoană la alta. Travaliul de doliu este marcat de perioade alternante de suferință și revenire relativă. Această alternanță între suferință și revenire este importantă pentru vindecare, permițându-ne să ne procesăm durerea pierderii și înțelegând că, în cele din urmă, vom pierde oricum tot ceea ce posedăm. A trece peste moartea cuiva nu înseamnă a uita acea persoană, înseamnă să nu ne mai fie frică să ne amintim cât de triști ne-am simțit atunci când am pierdut-o, și cât de fericiți că am cunoscut-o, și să ne putem construi o viață suficient de încăpătoare pentru a include această pierdere. A te bucura de viață, atâta timp cât îți permite propria soartă, este cea mai mare cinste adusă celor morți.
Înscrieri:

Grup de susținere pentru persoanele care traversează perioada de doliu în urma pierderii unei persoane dragi. Întâlnirile vor avea loc săptămânal, în zilele de sâmbătă, orele 10:00-11:30, în format fizic, la sediul asociației Happy Minds, București. Prețul este de 150 lei/întâlnire...

16/04/2025

Tradițiile ne oferă un punct fix într-o realitate care, uneori, pare să se destrame. În momentele de criză, fie că vorbim despre conflicte, pierderi personale sau perioade de haos, tradițiile funcționează ca ancore psihologice, ca un fir între trecut, prezent și viitor, oferindu-ne un sentiment de control și continuitate.
Masa de Paște, prin tradițiile și ritualurile asociate, oferă un mediu familiar și predictibil care aduce cu sine un sentiment de siguranță emoțională. Ne simțim protejați în cadrul unui ritual comun, iar acest sentiment de confort ne permite să ne exprimăm sentimentele, să ne împărtășim gândurile și să ne deschidem în fața celor dragi. Mâncarea devine un simbol al legăturii între trecut și prezent, iar prin preparatele tradiționale, experimentăm sentimentul de apartenență, de reîntoarcere la rădăcini, de reconectare cu moștenirea noastră culturală. Este un prilej de a întări relațiile interpersonale, de a sărbători, de a reflecta asupra valorilor spirituale și de a crea amintiri pozitive. În acest cadru ne oferim oportunități de conectare cu cei dragi, despre care vom vorbi în anii următori, simțind bucuria și siguranța că oamenii au fost martori la viața noastră, că aparținem, că suntem și am fost iubiți.

04/04/2025

Fiecare aspect al funcționării umane este influențat și le influențează pe toate celelalte pe tot parcursul dezvoltării. Schimbările într-un sistem reverberează în altul, astfel că, cogniția, emoția, comportamentul și fiziologia trebuie luate toate în considerare în procesul psihoterapeutic. Modul în care gândim și simțim afectează modul în care ne comportăm și chiar modul în care funcționează corpul nostru, iar comportamentele noastre afectează modul în care gândim și simțim. Intervenția psihoterapeutică începe cu funcția psihologică în care clientul poate lucra cel mai ușor, unde este cel mai deschis și unde se simte cel mai confortabil. Însă, destul de curând, pe parcursul terapiei, clienții sunt îndrumați să se concentreze pe aspectul experienței lor despre care vorbesc cel mai puțin și sunt ajutați să lucreze cu acele fațete pe care le-au închis. Scopul terapiei este de a integra toate aspectele funcționării umane, precum și aspecte ale vieții, inclusiv istoricul personal, relațiile interumane, mediul social și cultural și valorile personale.

20/03/2025

Disocierea se poate produce atunci când anumite emoții sunt prea copleșitoare și nu mai dorim să le simțim, le reprimăm și, astfel, începem să ne construim un sine fals în care renunțăm la un spectru larg de emoții.
Renunțăm la părți din noi pentru a fi acceptați sau pentru a face parte dintr-un grup, a aparține. Orice tip de conformare poate duce la disociere. Când imităm, când spunem lucruri pe care nu le simțim, cu speranța că asta ne va ajuta să ne integrăm, acele calități ale noastre, trăiri și emoții pe care nu le exprimăm se pot atrofia și, cu timpul, ne pot părea străine, ne înstrăinăm de noi înșine. Când alegem să tăcem în loc să spunem un adevăr, ne înstrăinăm de noi înșine. Când râdem la o glumă nesărată a șefului, deși ceea ce simțim e mai degrabă dezgust, ne înstrăinăm de noi înșine. Când nu acționăm în congruență cu valorile noastre morale, ne înstrăinăm de noi înșine.
Datorită unei culturi care glorifică anumite calități și le respinge pe altele începem să ne disociem de acele părți din noi care nu sunt dorite; este un abandon la care suntem complici.
Astfel începem să exprimăm acele versiuni ale noastre acceptabile din punct de vedere social. De-a lungul timpului aceste eforturi ajung să ne iasă atât de bine încât începem și noi să uităm adevărata noastră natură.
Oricare ar fi particularitățile înstrăinării noastre, cu toții am simțit ruptura dintre cine suntem cu adevărat și cine a trebuit să fim pentru a fi acceptați sau a supraviețui. Însă, acele calități, atribute și abilități reprimate nu încetează să existe doar pentru că noi le ignorăm, și se vor întoarce împotriva noastră cerându-și recunoașterea, luând forma depresiei sau a vreunei boli. Renunțarea la părți din noi duce la o sărăcire emoțională și a vieții în întregul ei.
https://luminitablendea.ro/

Psiholog