Psihoterapeut Mădălina Stoenescu

12/02/2026

Sa ne amintim să mai fim și blânzi cu noi 😊

"You are not only the distance you still have to go
You are also the miles you've already walked" ❤️

https://www.facebook.com/share/p/1AksrynLwP/

In Irish, there’s a gentle word you don’t hear very often: Sásamh
(pronounced SAW-suv, with a soft “v” at the end).

It means contentment, or deep, quiet satisfaction.
Not the loud, chest-puffing kind of pride.
Not arrogance.
Not showing off.

Just the soft feeling of looking at your life, your work, your children, or your own reflection and thinking,
“Yes. This is good. This is enough for today.”

In the old Irish stories, heroes weren’t perfect.

They were brave one day and frightened the next.
They won great battles, and then turned around and made terrible mistakes.
They got lost. They failed. They had to start over more than once.

And still, the bards sang about them.

Not because they were flawless, but because they kept going. Because they tried. Because they grew. Because they were human.

Somewhere along the way, many of us learned a harsher lesson.
That we shouldn’t feel proud unless everything is perfect.
Unless the house is spotless, the work is finished, the children never struggle, and we never fall short.

We look at other people’s lives, other people’s homes, other people’s children, and we start measuring ourselves against them.

But comparison is the thief of joy.
It steals the quiet victories.
It blinds us to how far we’ve already come.

So if the word pride feels heavy or uncomfortable, maybe try this one instead:

Sásamh.

That quiet, steady feeling of contentment with your own journey.

If you woke up today and won an Olympic gold medal,
I hope you feel a deep sásamh.

If you finally quit smoking,
I hope you feel that same quiet sásamh.

If you cleaned your whole house top to bottom and organized it just the way you like it,
that is worthy of real, honest sásamh.

But you know what else?

If you didn’t… you still deserve it.

If all you did today was one load of laundry,
there is still sásamh in that.

If all you managed was a couple of jumping jacks,
that effort still holds sásamh.

If you bought one pack of ci******es instead of two, because you’re trying,
there is real sásamh in that step.

If all you did today was open your eyes when all you wanted was to keep them shut…
there is deep, quiet sásamh in that too.

Your work matters.
Your effort matters.
Your small steps matter.

You are not only the distance you still have to go.
You are also the miles you’ve already walked.

And that deserves to be honored.

So take a breath.
Look at your life with gentle eyes.
And allow yourself a little sásamh.

You’ve come farther than you think.

23/10/2025

„Fericirea nu înseamnă să ai tot ce vrei, ci să vrei mai puțin din ce nu contează."
Dr. Arthur Brooks explică de ce, odată cu vârsta, înțelepciunea stă în a simplifica și a fi recunoscători. Un articol care oferă o perspectivă profundă asupra bucuriei în a doua parte a vieții.

​It goes against what Mother Nature may be telling you.

27/08/2025

In continuarea temei privind relațiile: ce facem cu relațiile mature?
Sau

https://www.facebook.com/share/p/1YrTnVEZvb/

În terapie, mai ales la vârsta de mijloc, multe femei vin cu această întrebare: să stau sau să plec din căsnicie?

Răspunsul nu e simplu. Nu există relații perfecte și nici parteneri perfecți. Și deși știm asta, cea mai mare sursă de suferință este fantezia partenerului ideal si a relatiei fara frustrare.

Ne așteptăm ca partenerul nostru să fie tatǎl protector pe care nu l-am avut, mama atotiubitoare pe care n-am avut-o, amantul pasional din filme și prietenul care nu ne dezamăgește niciodată.

Dar partenerul nostru e doar om. Cu resurse, dar și cu limite.

Adevărata relație începe în clipa în care vedem asta.

Și atunci apare întrebarea esențială:

Primesc suficient de mult încât să pot suporta frustrarea pentru ce nu primesc?

Maturitatea înseamnă sa pot fi trista pentru ceea ce nu am si bucuroasa pentru ce am. Cele doua nu se exclud. Dar e nevoie sa am capacitatea de a trai sentimente contradictorii.

Dacă raspunsul la intrebarea de mai sus e da, atunci nu îți ramane decât sa muncesti pentru a imbunatati relatia, pe tine insati, sa inveti sa negociezi, sa fi asertiva, sa ierti, sa ceri si sa oferi.

Dacă raspunsul e nu, atunci ai de muncit cu tine insati pentru a lua decizii sanatoase.

In cazul tau, pentru ce merita sa stai intr-o relatie imperfecta?

Cu drag,
Ioana de la Trib40plus

09/07/2025

🥰
https://www.facebook.com/share/p/1JberYKPSy/

Rănile femeilor prea puternice

Femeile care par de fier, independente, de neclintit nu s-au născut așa. De multe ori, această forță este o formă de adaptare. Un fel de a supraviețui atunci când viața nu le-a permis să fie altfel.

Mai jos găsești câteva dintre cele mai întâlnite răni emoționale ale femeilor și felul în care ele se transformă, în mod inconștient, în comportamente care par „putere”, dar care ascund durere tăcută.

1. Când iubirea a fost oferită doar dacă ai fost „cum trebuie”

• Rana care se formează e: „Trebuie să fiu perfectă ca să fiu iubită.”
• Femeia devine hiper-performantă, exigentă cu ea însăși, mereu în control.
• Se teme teribil de eșec, de a nu fi suficientă.
• Cum o percep ceilalți: „Wow, le face pe toate impecabil.”
Dar în interior, ea e epuizată și nu știe cm e să fie iubită exact așa cm e, fără să dovedească nimic.

2. Când emoțiile ți-au fost respinse sau ignorate
• Rana devine: „E periculos să simt. Mai bine mă închid.”
• Femeia învață să nu mai ceară, să nu mai simtă, să nu mai plângă.
• Pare rece, distantă, „tare ca piatra”.
• Cum o văd ceilalți: „E foarte echilibrată, nu se plânge niciodată.”
Dar sub controlul acesta se află o mare singurătate și dorința de a fi în siguranță.

3. Când apropierea a însemnat durere, abandon, instabilitate
• Rana: „Intimitatea doare. Mai bine nu mă atașez.”
• Femeia își construiește independența ca zid.
• Are relații în care nu se implică complet sau evită complet relațiile.
• Ce spun ceilalți: „E foarte liberă, nu are nevoie de nimeni.”
Dar în tăcere, și-ar dori să poată fi cuiva aproape, fără să-i fie frică.

4. Când te-ai simțit rușinată pentru că ai corp de femeie
• Rana: „Ceea ce sunt e rușinos.”
• Femeia se închide în sine, se cenzurează, se face mică.
• Își ascunde trupul, evită să fie văzută, „deranjantă” sau „prea multă”.
• Ce se vede din afară: „E modestă, serioasă, elegantă.”
Dar în adâncul ei, simte că nu are voie să fie întreagă: vie, senzuală, radiantă.

5. Când nu te-ai simțit niciodată destul în ochii celorlalți
• Rana: „Nu sunt suficientă.”
• Femeia muncește să dovedească, se compară, se auto-critică.
• Se implică enorm în tot ce face, doar ca să simtă că merită să fie iubită.
• Cum e văzută: „E dedicată, implicată, se dă pe ea cu totul.”
Dar în sine, vocea aceea interioară îi spune constant că nu e de-ajuns.

6. Când ai fost nevoită să fii adult prea devreme
• Rana: „Trebuie să am grijă de alții ca să fiu valoroasă.”
• Femeia devine salvatoare, se pune pe ultimul loc, își neglijează nevoile.
• E mereu acolo pentru toți – familia, prietenii, partenerul.
• Cum e percepută: „Un înger de femeie. Le ține pe toate în echilibru.”
Dar nimeni nu vede cât de singură se simte și cât tânjește ca cineva să aibă grijă de ea.

7. Când mediul în care ai crescut a fost instabil, periculos sau rece
• Rana: „Nu e sigur să simt. Nu e sigur să fiu în corpul meu.”
• Femeia se detașează. Funcționează, dar nu trăiește cu adevărat.
• Nu mai simte bucurie, nu mai visează, dar merge înainte pe pilot automat.
• Cum o văd ceilalți: „E cea mai calmă și organizată dintre toate.”
Dar sub acea calmă stabilitate e o femeie care a învățat să nu mai simtă ca să poată supraviețui.

Dacă te-ai recunoscut în oricare dintre aceste răni, dă-ți voie să nu te mai judeci pentru ele. Ele nu sunt defecte, ci urmele unei vieți în care acesta a fost singurul mod în care puteai reuși. Odata conștientizate, poți începe să te îngrijești de tine, să cauți resursele care te fac să simți că trăiești nu doar supraviețuiești.

Dacă ți-ai recunoscut o prietenă în oricare dintre aceste răni, îi poți trimite aceste rânduri și o poți invita să reflectați împreună la ce ar însemna resurse vindecătoare pentru rănile voastre.

Rumi spune că “rana este locul prin care pătrunde lumina”.

Beautiful Art by Shaping Spirit

01/05/2025

O altă perspectivă asupra dinamicii de putere în cuplu 😊

29/08/2024

Puterea lui "pentru moment".
Un fel de "singura constantă e schimbarea" și de ce este important ceea ce se întâmplă cu noi "aici și acum".

Why is it so hard to regulate your emotions? Learn how to stay in tune with your mood and embrace emotional fluctuations. Read our article, ‘We are made of...

16/05/2024

Inside the brain: a volume of about one cubic millimeter, one-millionth of a whole brain contains roughly 57,000 cells and 150 million synapses — the connections between neurons. It incorporates a colossal 1.4 petabytes of data.

Google scientists have modelled a fragment of the human brain at nanoscale resolution, revealing cells with previously undiscovered features.

16/05/2024

"I sometimes come as two" ❤️

Sadness came to tea last night
as she’s often done before
but I didn’t let her in this time
I stopped her at the door

“I’m off to meet with friends”, I said
“your timing isn’t right
I can’t allow your atmosphere
it’s not the place tonight”

but sadness wouldn’t take the hint
her manners lack finesse
her pace was slow and heavy
yet she kept up nonetheless

and even when I took my place
amongst my laughing friends
she squeezed herself right in-between
her boldness never ends

and I was sure my friends would see
this spectre at the feast
and somehow think me lesser
for inviting such a beast

but no, their warmth was undeterred
as if nothing was new
I think perhaps they know by now
I sometimes come as two

and even sadness seemed to glow
a lighter shade of grey
to know that she’s accepted
seemed to lighten up her day

so let your sad accompany you
don’t think her hard to bear
no need to face her all alone
just pull an extra chair.

Donna Ashworth
‘Sadness comes’

From Growing Brave 🌱

UK: https://amzn.eu/d/0h6ASuCQ
US: https://a.co/d/cboRlcn

The art is by Galya Popova

Much love to all, let us strive to be kinder to ourselves and others.