Psihoterapeut Oana Toader

15/07/2025

Did you know a significant number of adults in prison report being spanked or physically punished as children?

This isn’t about blame — it’s about understanding the long-term impact of how we respond to children’s behaviour.

According to research published in Child Abuse & Neglect, physical punishment is linked to increased aggression, antisocial behaviour, and a higher risk of criminal involvement in adulthood.

Hurt doesn’t teach. It hardens.
Let’s raise children with boundaries rooted in safety, not fear.

Afifi, T.O. et al. (2017). Child Abuse & Neglect, 71, 24–31.

26/06/2025

08/04/2025

11/02/2025

22/12/2024

Treaba asta cu "iubește-te pe tine, ca să poți iubi pe altcineva și să fii iubit" este tare încurcată. Și nedreaptă cumva. Pentru că a iubi se învață doar într-o relație cu cineva iubitor! A te iubi pe tine însuți, într-un fel sănătos (având și capacitatea de empatie pentru alții) presupune să fi fost iubit de cineva, sănătos.
Copilul se iubește pe sine sine așa cm a fost iubit de mama și de tata.
Și atunci, cm să ne iubim pe noi (întâi)? Greu...
❓️Cum totuși să practicăm concret iubirea de sine, ca adult, indiferent de trecutul nostru?
📌Pentru început, putem porni de la modul cm se exprimă și manifestă iubirea parentală față de copilul mic. Prin grija față de corp, căci în si prin corp trăim.
👉Să te întrebi în fiecare zi ce ai nevoie, fizic.
👉Să îți împlinești nevoile fizice - de hrană, de apă, de mișcare, odihnă, relaxare activă, de îngrijire corporală.
👉Să iti dai timp și spațiu zilnic pentru aceste nevoi.
👉Să iti respecti ritmul personal - uneori te miști mai rapid, alteori mai lent.
👉Să iti exprimi verbal către ceilalți nevoile, planurile, intențiile și dorințele. Cum altfel să le cunoască? (Ps: nu implică neaparăt respectarea lor)
👉Să ai grija de limitele tale - căt poți duce fără epuizare.
👉Să ceri sprijin atunci cand ai nevoie.
👉Să eviti să te negijezi sau maltratezi, să te ingrijesti de tine ca de o persoana importantă
💥Dar aminteste-ti : nu doar tu contezi, ci și tu contezi.
text preluat: psih. Simina Angelescu

10/11/2024

17/10/2024

Certurile în relații sunt, de obicei, atât de regretabile și adesea atât de dureroase, încât este firesc să sperăm că, odată cu o mai mare maturitate emoțională, le-am putea depăși o dată pentru totdeauna. Dar, având în vedere natura umană, ar fi nechibzuit să ne facem din aceasta un obiectiv: speranța nu poate fi să eliminăm complet certurile, ci să încercăm să găsim o modalitate mai bună de a ne certa.

Așadar – dacă apare o ceartă – în loc să ne înfuriem, am putea încerca să schimbăm registrul și să abordăm direct ceea ce ne afectează, printr-o dublă mărturisire. Am putea spune, în primul rând: “Mă doare atât de mult că cineva în care am avut încredere emoțională ar spune sau ar face asta față de mine.” Și, în al doilea rând, (acest lucru necesită un adevărat curaj), am putea adăuga: “Sunt atât de speriat că ar trebui să fiu emoțional atât de expus în fața cuiva care pare să mă rănească în acest fel.”

Aceasta ar trebui să dea partenerului un moment de reflecție.
Prea des, certurile devin interminabile și, pentru cei din exterior, ușor absurde, deoarece ambii refuză să admită că sunt triști, nu răuvoitori.

14/10/2024

Pedepsele corporale se inscriu in categoria abuzului fizic si experimentul in discutie le asociaza cu diverse experiente si caracteristici ale copilariei mici

02/10/2024

01/09/2024

De ce sunt șanse mai mari să găsiți persoane evitante/indisponibile când decideți să căutați un nou partener.

- Persoanele cu stil de atașament evitant sunt predispuse să-și încheie relațiile în mod mai frecvent decât celalalte. Ei își reprimă sentimentele de iubire și de aceea reușesc foarte rapid “să treacă peste” suferința despărțirii de un partener, putând începe să caute pe altcineva aproape imediat.
Concluzie: evitanții reprezintă grupul cel mai numeros între persoanele disponibile pentru inițierea unei relații și ei sunt disponibili perioade de timp mai îndelungate.

- Persoanele cu un stil de atașament securizant nu schimbă mulți parteneri până când reușesc să găsească unul cu care se simt fericiți și cu care decid să rămână. După ce se stabilește comunicarea dorită, ei se angajează într-o relație serioasă și durabilă.
Concluzie: persoanele cu un stil de atașament securizant reapar la intervale foarte mari în grupul celor disponibile pentru inițierea unei relații.

- Studiile au demonstrat faptul că evitanții rămân rareori într-o relație cu alte persoane evitante, deoarece le lipsește compatibilitatea emoțională care să-i țină împreună. De fapt, un studiu în care au fost observate diverse cupluri nu a identificat nici o pereche în care ambii parteneri să fie evitanți.
Concluzie: evitanții nu se întâlnesc cu alți evitanti, ei sunt mai degraba predispuși să-și aleagă parteneri cu stiluri de atașament diferite de ale lor.

Probabilitatea de a întâlni o persoană cu stil de atașament evitant este foarte mare- mult mai mare decât proporția în care aceste persoane se regăsesc la nivelul întregii populații – 25%. Pe lândă faptul că acestea revin mult mai rapid în grupul persoanelor singure, ele nu au relații intime între ele (cel puțin nu pentru mult timp) și nici cu persoane cu un stil securizant, deoarece acestea sunt mai puțin disponibile.
(“Stilurile de atașament”, Amir Levine; Rachel Heller)