Psihologie in Romania

Psihologie in Romania Psihologie România Există viaţă fără îndoieli, necazuri sau suferinţă?

Explorează posibilitatea de a transforma aceste probleme în pârghii ale unei vieţi împlinite !

 ,
16/02/2024

,

Ecaterina a fost internată cu tulburare bipolară și la noi, și în Italia. Ea compară felul în care a fost tratată în cele două țări.

05/01/2024

Cei patru copii ai unei familii din Bihor, retrași de la școală în pandemie pentru a fi educați acasă în sistem homeschooling, “prezintă un nivel de dezvoltare al gândirii cu mari lacune în achiziţiile şcolare raportat la vârstă şi clasa de studiu, stimă de sine ridicată dar cu comportamente de retragere în mediile nefamiliare, imaturitate psiho-emoţională”. Este una dintre concluziile evaluării psihologice prezentate în cadrul hotărârii judecătoriei Aleșd, consultată de Edupedu.ro.

Tot din document reiese că cei patru copii erau înscriși la un sistem de homeschooling din SUA, și că părinții cu 8, respectiv 12 clase, erau cei care le predau copiilor, după manuale românești. Specialiștii au recomandat în raport înscrierea copiilor în sistemul de învățământ obligatoriu, iar instanța i-a obligat pe părinți să facă acest lucru. Copiii aveau la vremea respectivă 8, 10, 11 și 13 ani și erau în clasele primare, respectiv gimnaziu.

Forma de învățământ homeschooling este o formă de învățământ nerecunoscută în România, conform prevederilor Legii nr 1/2011 – Legea educației naționale, (n. red legea aflată atunci în vigoare), iar cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc
Sursa: Edupedu.ro

,

Ce se întâmplă în mintea copiilor care vor să se sinucidă. Psiholog: ”Viața li se pare atât de grea”Tristețea copiilor e...
20/12/2023

Ce se întâmplă în mintea copiilor care vor să se sinucidă. Psiholog: ”Viața li se pare atât de grea”

Tristețea copiilor este un semn că ceva nu este în regulă

Numărul adolescenților care se sinucid este în creștere și în Romania. Mulți se plâng de bullying, alții că nu fac față volumului mare de materie predat într-un timp atât de scurt. Părinții și profesorii pot să-i ajute. Psihologul Mihai Copăceanu a explicat cm evităm tragediile.

Cazurile recente legate de gesturile extreme la care recurg adolescenții, unele având finaluri dramatice, au pus pe gânduri societatea. Cu toate acestea puțini știu ce trebuie să facă pentru a împiedica aceste tragedii.

Mulți copii se plâng că sunt victimele bullyingului, alții că nu țin pasul cu materia predată la școală. Sunt de multe ori certați de părinți, iar pentru ei, acest lucru devine extrem de greu de suportat. Se simt neînțeleși și nu știu unde să caute răspunsuri.

Ce se întâmplă în mintea copiilor care vor să se sinucidă. Psiholog: ”Viața li se pare atât de grea”
Într-un interviu pentru Newsweek România, psihologul Mihai Copăceanu a explicat ce se întâmplă de fapt în mintea adolescenților care aleg să facă gestul extrem de a încerca să-și pună capăt zilelor.

Din păcate, părinții și ceilalți adulți din jurul lor nu-și dau seama de garvitatea situației în care se află acești copii sau tratează semnele cu superficialitate. Iar acest lucru se întâmplă din cauză că adolescența de azi nu mai are nimic în comun cu ce era în urmă cu 20-30 de ani.

Iar comparația prezentului cu perioada respectivă nu face decât rău.

”Adolescenții sunt prin natura lor mult mai vulnerabili decât adulții. Adolescenții sunt expuși și supuși unor situații (personale, familiale, școlare, sociale) prin care experimentează foarte des sentimente de tristețe profundă, neputință, nesiguranță, stres, confuzie, teamă, angoasă, frustrare și furie. Viața li se pare atât de grea. Și este grea pentru ei.

O prejudecată a părinților sau a altor adulți este să compare viața adolescenților de astăzi cu propria viață ca adolescent. Foarte greșit.
Părinții pot în primul rând să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat adolescența, cu ce schimbări psihoemoționale survine și faptul că nu e vorba doar de transformări biologice și de hormoni” a explicat psihologul Mihai Copăcean

Cinci moduri în care poți ajuta un adolescent
Specialistul a explicat că adolescenții care nu găsesc înțelegere în familie își acoperă foarte bine suferințele. Se ascunde de părinți cât pot de bine până în momentul în care este probabil foarte târziu.

Părinții pot vedea semnele depresiei copiilor dacă sunt puțin atenți. Iar în momentul în care le-au descoperit trebuie să le trateze cu maximă responsabiliatte, iar dacă este necesar să solicite ajutorul unui specialist.

Iată cinci lucuri importante pe care părinții de adolescenți dar și ceilalți adulți din jurul lor, ar trebui să le aibă în vedere, conform psihologului.

”1. Adolescenții de astăzi sunt foarte diferiți față de perioada în care părinții lor erau adolescenți cel puțin prin două caracteristici esențiale: sunt mult mai vulnerabili din punct de vedere psihologic, sunt mult mai expuși la amenințări pentru echilibrul psihoemoțional și au o reziliență psihologică mult mai scăzută.

Amenințările de care vorbesc, riscurile pentru sănătatea mintală sunt zilnice, ceea ce nu exista în urmă cu 20-30 de ani.

2. Adolescenții suferă de cele mai multe ori în tăcere. Își pot ascunde foarte bine emoțiie, de aceea adulții și cei din jurul lor aproape în toate cazurile de suicid sau tentative de suicid declară că n-au văzut niciun semn de îngrijorare și de fapt n-au habar de ceea ce este in sufletul lor.

3. Părinții declară că vor să fie prietenii adolescenților și că oricând sunt acolo, dacă au nevoie de ajutor.

Atitudinea corectă este diferită. Adolescenții nu vor veni să le spună părinților gândurile lor, emoțiile lor sau planurile lor. Din multe bariere, de teamă, de rușine, de frică de a nu fi judecat, de a nu fi crezut, de a fi ridiculizat. Astfel că adulții nu au decât să fie cu doi pași înaintea adolescenților, să înțeleagă și mai mult, să-i monitorizeze, să-i asculte mai mult.

4. Când un copil este în depresie, când un copil suferă este de înțeles că răspunsurile lui comportamentale deranjează părinții. Că un copil este neglijent, că nu are chef de nicio activitate, că (pare că) este mereu plictisit, că este irascibil și furios, poate fi un semn al depresiei.

Și atunci copilul are nevoie de un adult matur și responsabil, de un tată și de o mamă empatică și susținătoare, nu de un polițist în familie, de cineva care mereu critică.

Certurile dese, conflictele au acest argument: părinții care cer ascultare și disciplină și un adolescent care psihoemoțional nu este capabil de disciplină și performanță școlară.

5. Să nu tratezi cu maximum de seriozitate stările lui, să-l desconsideri, să fii ironic, să-i spui ”dar ce ai copile, ce nu-ți convinge” sau ”ce-ți trebuie ție psiholog?” este o altă greșeală.

Recomand să nu ignorăm strigătele lor de durere și să apelăm cu un încredere la un psiholog clinician specializat în lucrul cu adolescenții” a transmis psihologul Mihai Copăceanu.

Acesta a mai precizat că numărul adolescenților care se sinucid este în creștere și în Romania nu se vorbește la nivel profesionist despre acest lucru.

”Știrile apar și dispar. Nu există un screening al ideație suicidare.

Nimeni nu vorbește în școli și cu atât mai puțin acasă. Să vorbești despre sinucidere nu îi face pe oameni să se gândească să se sinucidă. Dimpotrivă oferă posibilitatea de a vorbi despre ceea ce se întâmplă in mintea lor și arată că ne pasă de ei!

A nu vorbi poate agrava și escalada problema. Să vorbești deschis îi demonstrezi că îl tratezi cu seriozitate și că îți pasă”, a mai precizat psihologul.

Un copil de numai 11 ani a încercat joi să-și pună capăt zilelor la o școală privată din București.. S-a aruncat de la etajul al treilea al clădirii din cauză că nu mai făcea față volumului mare de materie de la școală.

Acum câteva zile, o elevă din Iași, tot în vârstă de 11 ani, a vrut să se sinucidă. A spus că are probleme personale.

Săptămân atrecută, două adolescente și-au luat zilele din cauza bullyingului de la școală. Au sărit de pe o clădire ținându-se de mână.

Iar acestea sunt doar câteva exemple. În ultimii ani, tot mai mulți adolescenți s-au sinucis sau au încercat să facă acest lucru.

Sursa:

Numărul adolescenților care se sinucid este în creștere și în Romania. Mulți se plâng de bullying, alții că nu fac față volumului mare de materie predat într-un timp atât de scurt. Părinții și profesorii pot să-i ajute. Psihologul Mihai Copăceanu a explicat cm evităm tragediile.

 ,
07/12/2023

,

Colegiul Psihologilor anunță că s-a autosesizat și că cele două cazuri despre falși psihoterapeuți sau psihologi lipsiți de deontologie, despre care PressOne a relatat în noiembrie, vor ajunge la comisia de disciplină. Colegiul confirmă că România se confruntă cu un fenomen.

07/12/2023

Gazeta De Sud : Psiholog, despre muzica de la Balurile liceelor: Este o falsă problemă
Psiholog, despre muzica de la Balurile liceelor: Este o falsă problemă

De
Anda Simion
7 decembrie 2023

Psiholog Ana Dobre
După ce mai mulţi părinţi s-au arătat indignaţi de muzica ascultată de copiii lor la Balul Bobocilor, la două dintre colegiile de top din oraş, şcoala a pasat responsabilitatea în curtea organizatorilor şi a copiilor, care au ales artiştii. S-a ascultat trap, s-au ascultat manele, iar versurile despre droguri şi s*x au fost la ordinea zilei. Cât de gravă este situaţia şi ce influenţă poate avea asupra elevilor? Am încercat să aflăm şi care este opinia unui specialist despre acest subiect şi am apelat la un psiholog psihoterapeut. Concluzia acestuia a fost destul de clară. S-a creat, de fapt, o problemă şi s-a pornit o vânătoare de vinovaţi în loc de a se căuta soluţii. Psihologul Ana Dobre detaliază în cele ce urmează opinia sa.

GdS: Muzica de la Balurile Bobocilor a provocat indignarea mai multor părinţi din cauza vulgarităţii versurilor şi a temelor abordate în piesele interpretate – s*x, droguri… În ce măsură este reacţia acestora legitimă şi care ar fi felul în care ar trebui abordată această problemă?
Psiholog Ana Dobre: Părinţilor li s-a părut că muzica a fost nepotrivită. Ei au găsit în asta o problemă. Din perspectiva mea, dacă există o problemă, ar trebui să căutăm o soluţie. Mie mi se pare că aici s-a inventat o problemă. Până la urmă, muzica aceasta există pe toate reperele de socializare şi canalele de difuzare, copiii noştri au acces la ea oricând.

Şi fiul meu are 14 ani şi întâmplător şi el a fost prezent la unul dintre balurile respective. Am discutat cu el despre acest subiect al situaţiei de la baluri. El nu cunoştea formaţiile respective, nu ştia versurile, dar a spus că muzica a fost ok pentru că a creat o atmosferă. De multe ori când ceva e interzis omul caută să acceseze fix ce este interzis. Atâta timp cât aceste melodii există la îndemâna lor, ei oricum le vor asculta pe ascuns. Şi vor învăţa să ne mintă.

GdS: Şi atunci cm ar trebui gestionate aceste lucruri de către părinţi?
Ana Dobre: Ca părinţi, trebuie să ne educăm copiii, să fim aproape de ei, să îi vedem, să îi ascultăm. Să nu îi certăm pentru ceea ce greşesc, ci să îi ajutăm să depăşească o problemă ca ei să vină la noi să ne ceară sfatul. În momentul în care îţi cunoşti copilul, i-ai explicat nişte lucruri în mod matur şi vezi că nu se ascunde de tine, te poţi simţi liniştit pentru că el va fi deschis faţă de tine. În oraşul acesta, în lumea asta, se vând droguri şi în şcoli. Nu poţi să ţii copilul acasă, să eviţi anumite medii. Dacă e să vedem pericole, ele există la tot pasul.

GdS: Ce ar trebui să facă un părinte atunci când consideră că propriul copil este expus unui pericol, unor lucruri sau anturaje nepotrivite sau se confruntă cu o problemă?
Ana Dobre: Ce are nevoie un copil atunci când se întâmplă ceva ce pune presiune pe el sau e ceva ce nu înţelege? Are nevoie să ştie că are un loc unde se poate duce, spune adevărul şi adultul îl iartă, îl acceptă aşa cm e şi îl ajută să depăşească. Părintele trebuie să aibă şi înţelepciunea să nu se apuce să discute cu alţi părinţi pentru că presiunea se va întoarce din nou asupra copilului. Pentru că atunci când nu căutăm soluţii la probleme căutăm vinovaţi. Când se întâmplă ceva, noi trebuie să ştim că acel copil va veni la noi pentru un sfat. Este singura soluţie viabilă. Să lăsăm indignarea la o parte, să le clădim încrederea în noi.

GdS: Ce posibilă explicaţie este pentru atracţia tinerilor faţă de acest gen de muzică?
Ana Dobre: Ca să ne distrăm, de multe ori facem lucruri fără bariere. E ceva interzis. Când eşti frustrat şi ţi se spune să faci doar ce trebuie şi şcoala judecă aproape mereu ce n-am făcut bine, dar mai rar aplaudă pentru ce am făcut bine şi părinţii se comportă în mod similar. Pentru că la noi educaţia vine cu multă frustrare, este firesc să simţi nevoia să te eliberezi. Noi, adulţii, de ce înjurăm în trafic, de ce ne ducem la petreceri şi bem şi punem manele? Este un mod de a te elibera. În cazul acesta particular, era o petrecere, nu era olimpiada la matematică.
Ce mi se pare mie mai grav decât muzica, la care are acces oricine, este că ei au avut acces la băuturi alcoolice şi că li se vând în continuare minorilor băuturi alcoolice. Muzica nu denaturează comportamentele aşa cm o face consumul de alcool.

GdS: Cum ar fi trebuit gestionat subiectul muzicii de la aceste baluri?
Ana Dobre: Părinţilor li s-a părut că muzica e o problemă, nu copiilor. Pe ei i-a întrebat cineva cm li s-a părut, cm s-au simţit? Să le fi cerut părerea. Părinţii au aruncat vina asupra şcolii, şcoala asupra organizatorilor şi organizatorii asupra copiilor că ei au ales. Nu trebuie să căutăm vinovaţi, ci soluţii. Observ o tendinţă a părinţilor de a învinovăţi şcoala, conducerea, iar a conducerii şcolilor de a nu se documenta. Să apeleze, cm aţi făcut dumneavoastră, la specialişti. Cât de rău poate să facă muzica asta? Şi ce căuta un părinte să asculte muzica asta? În fond, nu era balul părinţilor, era balul adolescenţilor.

Dacă ne amintim cm eram şi noi adolescenţi, o să ne dăm seama că şi noi voiam să facem tâmpenii ca să mai eliberăm din tensiune şi din furie. Muzica asta îi ajută pe oamenii furioşi, frustraţi şi nesiguri pe ei (şi uitaţi câtă nesiguranţă există, atât în rândul părinţilor, cât şi în rândul copiilor) să se elibereze un pic. Nu mi se pare atât de grav. Mai grav mi se pare felul în care se pune problema sau, de fapt, se creează o problemă. Şi dacă aceasta ar fi fost în mod real o problemă, care au fost consecinţele? Au făcut aceşti adolescenţi ceva necugetat în urma ascultării muzicii la acest bal? Au rezultat de aici nişte comportamente?
De fapt, ce se întâmplă aici este că noi creăm o problemă la care găsim vinovaţi, dar nu neapărat soluţii. S-a dat vina pe organizatori şi pe elevi pentru că şi-au dorit acest lucru. Păi dacă întrebi un elev ce preferă, apă sau Cola, va spune cel mai probabil Cola. Şi atunci dă-i şi lui o dată, de două ori, voie.

GdS: Aşadar, soluţia este, de fapt, să discutăm deschis cu copilul despre orice subiect.
Ana Dobre: Exact. Nu se face educaţie s*xuală în şcoli, nu se face nici acasă pentru că dacă un părinte face acest lucru, pentru că poate să îşi educe copilul, să îşi fi acceptat el propria s*xualitate şi să poată împărtăşi apoi, poate avea apoi şi încredere în copilul său că va veni să îi vorbească dacă va avea o problemă. Nu se ascunde de tine pentru că i-ai spus că nu are voie să facă lucruri. Iar în privinţa manelelor, pentru că înţeleg că la Elena Cuza s-a pus problema ascultării manelelor, câţi adulţi nu ascultă manele la petreceri sau la grătare?

Lucrurile astea care ne deranjează la copii sunt lucruri pe care de multe ori le facem şi noi, cei deranjaţi, pentru că altfel nu ar avea de unde să le înveţe. Educaţia copiilor începe cu educaţia părinţilor şi cu cei 7 ani de acasă. Copiii fac ceea ce văd mai mult decât ceea ce li se spune.

CE ESTE UN BĂRBAT? DISCUȚIA ACEEA DESPRE BANI ȘI S*XGeorge Buhnici   Ah, subiectul etern și mereu plin de controverse: d...
05/12/2023

CE ESTE UN BĂRBAT? DISCUȚIA ACEEA DESPRE BANI ȘI S*X

George Buhnici


Ah, subiectul etern și mereu plin de controverse: diferențele dintre bărbați și femei. De la echilibrul hormonal până la cariere și energia specifică fiecărui s*x, acesta este un teren pe care îl călcăm cu precauție, dar și cu un strop de sarcasm, nu-i așa?

Începem cu baza – hormonii. Acești mesageri chimici sunt ca niște șefi micuți în organismul nostru, dictând o grămadă de lucruri. Testosteronul, vedeta la bărbați, promovează tot ce e legat de forță, agresivitate și da, chiar și chelie (nu vorbesc din experiență aici… încă!). La femei, estrogenul conduce balul, influențând tot de la dispoziție până la fertilitate. Este ca și cm ai compara un SUV cu un coupe elegant – ambele sunt mașini, dar au stiluri diferite de a naviga drumurile vieții.

Apoi, să vorbim despre relațiile intime. Aici, diferențele sunt ca ziua și noaptea. Bărbații sunt adesea văzuți ca fiind mai orientați spre aspectul fizic, în timp ce femeile tind să valorizeze conexiunea emoțională. E ca diferența dintre a citi instrucțiunile de asamblare și a construi mobilă cu sentiment – ambele abordări au avantajele și dezavantajele lor.

Când vine vorba de carieră, aici lucrurile se încing. Bărbații sunt adesea văzuți în roluri de lider, impulsivi și deciși, în timp ce femeile sunt etichetate ca fiind mai empatice și colaborative. Desigur, acestea sunt generalizări, și realitatea este că fiecare individ își aduce propriul mix unic de calități la masa profesională.

Și să nu uităm de energiile masculine și feminine. Energie masculină nu înseamnă doar să fii bărbat și să te uiți la fotbal. E vorba despre a fi asertiv, logic și orientat spre rezolvarea problemelor. Pe de altă parte, energia feminină se manifestă prin creativitate, intuiție și grijă. Ideal ar fi să avem un echilibru între aceste energii, dar nu în fiecare individ, ci în cuplu.

În concluzie, diferențele dintre bărbați și femei sunt complexe și nu se rezumă doar la cromozomi. E ca și cm ai compara un iPhone cu un Android – ambele sunt telefoane inteligente, dar fiecare cu sistemul său unic de operare. Important este să înțelegem și să apreciem aceste diferențe, fără a ne pierde simțul umorului. Și, bineînțeles, să ne amintim că, în cele din urmă, suntem cu toții oameni, navigând împreună pe aceeași mare agitată a vieții.

Despre toate acestea și ceva în plus, am vorbit cu Liliana Cristea, psiholog specializat în tocmai aceste probleme. Ea își concentrează atenția atât asupra vieții personale, cât și a celei profesionale. Având 14 ani de experiență și acreditată de Colegiul Psihologilor din România, abordarea ei în psihoterapie se extinde dincolo de cabinetul tradițional, cuprinzând și domeniul antreprenorial și corporativ.

Ah, subiectul etern și mereu plin de controverse: diferențele dintre bărbați și femei. De la echilibrul hormonal până la cariere și energia specifică fiecărui s*x, acesta este un teren pe care îl călcăm cu precauție, dar și cu un strop de sarcasm, nu-i așa? Începem cu baza – hormo...

 ,  ,
04/12/2023

, ,

Psiholog clujean: „Dependența de jocuri de noroc a copiilor are consecințe negative pe termen lung”

02/12/2023

Medicul care i-a replantant brațele botoșănencei Alexia Tudose a primit cea mai înaltă distincție sanitară

01/12/2023
01/12/2023

Update: pagina a fost redenumită, Psihologct - pagina de nișă pe regiunea Constanța va deveni disponibilă. Pe această pagină vom publica articole de inters în domeniu și oferte de la cabinetele de profil din țară.
, , , ,

Address

Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psihologie in Romania posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psihologie in Romania:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram