Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy, Bucharest (2025)

26/08/2025

SENZAȚIONAL! S-AU GĂSIT DOSARELE PROSPECTIVEI COMUNISTE! REVELAȚII ULUITOARE!

LABORATORUL DE STUDII PROSPECTIVE A DESCIFRAT VIITORUL!

VOM DESTĂINUI PUBLICULUI LARG CONCLUZIILE

Comisiei de Studiu a Viitorului Comunist,

a Centrului Internațional de Metodologie a Studiilor asupra Viitorului Comunist

și Laboratorului de Studii Prospective Comuniste

obținute prin extrapolări fără curbe deviaționiste, grafuri aleatoare cu memorie de partid, metode Delphi analizate psihologic la Consiliul Culturii și Educației Socialiste și vectori tendențiali care se înclină doar spre viitorul aprobat de partid.

Într-un dulap metalic uitat în subsolul Facultății de Matematică, între două cutii de cretă mucegăită și un aspirator sovietic defect, s-au găsit dosarele care schimbă totul.

Nu doar viitorul, ci și trecutul, prezentul și chiar ideea de timp.

Ce conțin aceste dosare?

Nimic mai puțin decât planul complet al viitorului comunist, redactat cu precizie vectorială și entuziasm ideologic.

Printre filele îngălbenite, cu ștampile de „STRICT SECRET” și „NEPREVĂZUT ÎN PLANU CINCIENAL” (sic!), se află revelații uluitoare despre viitor.

Pe dosare au fost aplicate etichete cu îndemnuri mobilizatoare:

„Viitorul comunist a fost deja planificat. N-ai fost consultat, dar ești inclus.”

„Nu există vid, există doar lipsă de devotament !”

„Spațiul nu e gol, e plin de potențial revoluționar !”

Aflăm despre uluitorul avans al studiilor despre viitorul comunist și despre remarcabila lor amplitudine, selectând doar câteva:

Cum să construiești o navă spațială din lozinci și beton armat

Cum să cultivi porumb pe Marte cu ajutorul învățăturilor marxism-leninismului

Dragostea tovărășească și întemeierea familiei în comunismul intergalactic

Turismul ideologic pe Saturn

Modelul de cetățean al viitorului comunist: fără opinii, dar cu o memorie perfectă a lozincilor.

Calendarul revoluțiilor viitoare: una la fiecare 17 ani, cu pauză pentru recolta de sfeclă.

Metoda de extrapolare a fericirii comuniste: se pornește de la nivelul de entuziasm din 1989 și se adaugă 0,5 lozinci pe an.

Manualul unic de comportament în epoca algoritmului revoluționar-interplanetar

Arta în epoca pixelului proletar

Cum să fii premiat de Comitetul Galactic de Cultură Comunistă

Cum să visezi în parametri aprobați de Comisia de Etică a Viitorului Comunist

Grafuri aleatoare cu memorie: pentru a demonstra că orice gând liber duce inevitabil la capitalism și deci trebuie aspirat.

Cursul opțional de prognoză, predat de tovarășii previzioniști, nu era doar un curs.

Era o inițiere.

Studenții învățau cm să prevadă viitorul fără să-l gândească, cm să construiască utopii fără oameni și cm să folosească psihologia matematică pentru a demonstra că libertatea este o deviație statistică.

Concluziile Comisiei de Studiu a Viitorului Comunist sunt clare:

Toți cetățenii vor purta uniforme din beton textil și vor comunica prin semnale Morse aprobate de Comitetul Central.

Arta va fi redusă la ecuații estetice, iar literatura va consta în variații pe tema „Partidul m-a învățat să iubesc grafurile”.

Religia va fi înlocuită cu algoritmi de loialitate, iar visurile personale vor fi sincronizate printr-un server ideologic centralizat.

Atenție, cetățeni!

Viitorul nu mai trebuie imaginat individual.

Viitorul comunist a fost calculat științific, validat și arhivat.

Nu se acceptă modificări.

VIITORUL ESTE UNUL SINGUR ! VIITORUL COMUNIST !

Cine visează altceva, este un element dușmănos, putred, și o face împotriva tendenței vectoriale a progresului comunist.

Va fi discutat în ședință de partid, mustrat, înfierat cu sfântă mânie proletară și va avea șansa reabilitării prin construirea comunismului interplanetar dezvoltat în minele de beriliu din Centura de Asteroizi!

26/08/2025

COLHOZURI PRINTRE CRATERE: MANIFESTUL GALACTIC AL IMBECILITĂȚII PROLETCULTISTE

În zorii unei noi ere, când stelele tremurau de emoție proletară și quasarii se înroșeau de rușine ideologică, literatura științifico-fantastică (naucino-fantasticeskaia literatura) a îndrăznit să viseze... nu la lumi noi, ci la lumi bolșevizate.

Nu la explorare, ci la expropriere.

Nu la libertate cosmică, ci la dictatura proletariatului cu raze laser și lozinci în gravitație zero.

Proletcultismul interstelar — acea capodoperă a găunoșeniei ideologice — a reușit performanța rară de a transforma infinitul universului într-un birou de partid cu pereți de titan și portretul tovarășului Lenin plutind solemn în spațiu.

Cosmonauții nu explorau, ci raportau.

Nu descopereau, ci denunțau.

Fiecare navă spațială era dotată cu un compartiment special pentru turnători, iar fiecare stație orbitală avea pe lângă securiști și un comisar politic care verifica nivelul de entuziasm revoluționar din tuburile de oxigen.

Pe Marte, se proiectau colhozuri cu tractoare nucleare și ședințe de autocritică în regim de radiații.

Pe Lună, gulaguri cu vedere la Terra, unde deținuții politici aflați la reeducare cultivau cartofi ideologici în sol selenar.

Iar pe orbita joasă, celulele de partid se înmulțeau ca bacteriile, infestând astronavele cu stenograme, suspiciuni, denunțuri și ode către Comitetul Central.

Literatura științifico-fantastică nu imagina viitorul — îl comanda, direct de la Biroul Politic și AgitProp.

Cu un ton grandilocvent, în limba de lemn a ședințelor de îndoctrinare comunistă, cu fraze mai lungi decât distanța până la Alpha Centauri, cu personaje care nu aveau psihologie, ci doar însărcinări și funcție de partid.

Cosmonauții nu gândeau, ci votau în unanimitate și aplaudau frenetic minim 10 minute rezoluțiile plenarelor partidului-stat.

Extratereștrii nu erau altceva decât proletari galactici în așteptarea eliberării marxist-leniniste.

Iar inteligențele artificiale — vai de ele! — erau programate să citeze din Stalin și să cânte Internaționala în limbaj de cod binar.

Totul era o farsă cosmică, o propagandă nerușinată care promitea nu cucerirea spațiului, ci colonizarea ideologică a acestuia.

Universul devenise o anexă a Kremlinului, iar galaxia — o federație de republici sovietice cu stele roșii în loc de sori.

Și totuși, în mijlocul acestei absurdități, rămâne o întrebare:
cum de nu s-a prăbușit cosmosul sub greutatea imbecilității atâtor lozinci aberante ?

TRĂIASCĂ LUPTA PENTRU PACE ÎN GALAXIE !
SLAVĂ MUNCII DE PARTID ÎN ÎNTREG SISTEMUL SOLAR !

25/08/2025

ÎN CURÂND: SFantastica – Serie Nouă, 2025

SFantastica (noul nume al revistei SRSFF) continuă să fie o platformă de explorare critică și creativă, dedicată celor care cred că literatura SF poate fi mai mult decât divertisment — poate fi conștiință, memorie și viziune.

Spre un bilanț critic: între „anticipația tehno-științifică” și SF-ul libertății

Astăzi, în anul 2025, ne aflăm într-un punct de echilibru istoric și estetic: 35 de ani de literatură științifico-fantastică scrisă sub constrângeri ideologice — fie că vorbim de „anticipație tehnico-științifică”, „literatură științifico-fantastică” sau realism socialist cu accente speculative — și 35 de ani de science fiction liber, post-totalitar, post-ideologic, în care autorii au putut explora fără cenzură teme, stiluri și viziuni diverse.

Această simetrie temporală impune o necesitate critică: bilanțul.

Nu doar o inventariere, ci o evaluare profundă, o înțelegere a dinamicii estetice și ideologice, o departajare valorică și o ierarhizare a contribuțiilor.

Este momentul să ne întrebăm:

Ce s-a întâmplat cu literatura SF în acest interval?

Ce mecanisme au generat mutațiile tematice și stilistice?

Ce a rezultat din această dublă experiență — constrângere și libertate?

În perioada comunistă, SF-ul a fost adesea un spațiu de evaziune, de esopism, de critică mascată.

În perioada postcomunistă, SF-ul a devenit un teren de explorare ontologică, tehnologică și etică, dar și un gen supus presiunilor pieței, fragmentării și globalizării.

Finalitatea ?

Nu este una univocă.

Nu putem vorbi despre o încheiere, ci despre o metamorfoză continuă.

SF-ul est-european nu mai este un bloc omogen, ci o rețea de voci, influențe și direcții.

El se intersectează cu fantasy-ul, cu realismul magic, cu literatura postumană, cu cli-fi-ul și cu ficțiunea speculativă în sens larg.

În acest context, critica literară are datoria de a reconfigura canonul, de a recupera textele marginalizate, de a contextualiza operele esopice și de a înțelege cm libertatea de expresie a modificat nu doar conținutul, ci și forma, structura și ambiția literară a genului.

Astfel, bilanțul nu este o încheiere, ci o deschidere: spre o nouă hermeneutică a SF-ului est-european, în care trecutul ideologic și prezentul plural se întâlnesc într-un dialog fertil, critic și creator.

Într-un moment în care SF-ul global este într-o diminuare editorială marcată față de fantasy și este dominat de clișee mercantil-distopice și tehnologii fără suflet, SFantastica propune în 2025 o privire panoramică asupra „celuilalt SF” — o direcție estetică și ideologică distinctă, născută în spațiul est-european, în antiteză cu modelul occidental, în special cel american.

De la începuturile sale ca instrument de propagandă și vulgarizare tehno-științifică, SF-ul est-european a evoluat spectaculos, atingând culmi estetice și filosofice prin operele lui Stanislaw Lem, ale fraților Strugațki și ale altor autori.

Prin talentul acestor scriitori, literatura științifico-fantastică s-a metamorfozat într-o expresie profundă a umanismului, solidarității și speranței — o literatură care nu doar imaginează viitorul, ci îl și revendică moral.

„Celălalt SF” nu a fost doar propagandă sau doar divertisment evazionist, ci o formă de rezistență, de reflecție și de visare lucidă.

Literatura științifico-fantastică est-europeană a traversat epoci, etape și interpretări ideologice, păstrându-și vocația de a imagina viitorul ca posibilitate morală.

Acest număr special al revistei SFantastica este o invitație la reflecție și redescoperire.

O incursiune în istoria, ideologia și estetica SF-ului est-european, cu accente critice și analitice asupra transformărilor post-90 și a noilor direcții geopolitice din fantastica mondială.

Sub Steaua Roșie: Panorama „Celuilalt SF”, literatura științifico-fantastică și ce a urmat în fantastica după prăbușirea comunismului est-european

DIN SUMAR

Sub steaua roșie, de la ingineria de suflete la SF-ul umanist. Utopii, distopii și evaziuni în literatura științifico-fantastică est-europeană – Cristian Tamaș

Piticul sovietic – Cristian Mihail Teodorescu

Literatura științifico-fantastică de la origini până în 1991 – Matthias Schwarz, Germania

„Naucino-fantasticeskaia literatura” și SF-ul – Algis Budrys, S.U.A.

SF-ul și fantasy-ul în Rusia post-1991 – Birgit Menzel, Germania

Despre planete și tranșee: SF-ul imperial(ist) în Rusia contemporană – Mihail Suslov, Universitatea Copenhaga

Vraja „magică” a revanșismului și imperialismului: Viziuni geopolitice în fantastika post-sovietică – Oleksandr Zabirko, Ucraina

Morfologia coșmarului. O abordare sociologică a fantasy-ului – Dina Hapaeva, S.U.A.

Cronică de film
Recenzii
Proză românească
Traduceri

REVISTA SRSFF SFANTASTICA
www.fantastica.ro

24/08/2025

RAY BRADBURY (22 August 1920 – 5 Iunie 2012)
CÂND STELELE NE CITESC: ETERNITATEA LUI RAY BRADBURY

„Atâta timp cât cineva, undeva, ne citește, trăim.
M-am trezit deodată, dăruit din nou cu lumină, ca și cm vreun copil ar fi găsit, în vreun pod prăfuit de pe Pământ, o carte de-a mea roasă de vreme !
Și astfel, mi s-a dat încă un răgaz trecător.
Iar când ultima pagină e întoarsă și ultima lumină se stinge, dispărem.
Dar nu uitați ! Stelele sunt ale voastre, dacă aveți mintea, mâinile și inima necesară pentru a le dobândi.” — Ray Bradbury, „Surghiuniții” (The Exiles / The Mad Wizards of Mars, 1949)

Cuvintele pot fi arse, uitate sau interzise.

Sub cerul memoriei, unde cuvintele nu mor, ci se transformă în lumină, Ray Bradbury veghează ca un alchimist al viselor.

Nu a scris doar povești — a scris porți către suflet, către ceea ce este etern în om: dorința de a înțelege, de a iubi, de a imagina, de a împărtăși. Împreună cu alți oameni.

Ray Bradbury a fost arhitectul unei galaxii interioare, unde imaginația nu doar supraviețuiește, ci luminează.

Proza sa nu este doar ficțiune — este o rugăciune pentru umanitate, o pledoarie pentru vis, o îmbrățișare a fragilității noastre.

Bradbury nu a scris despre viitor ca un inginer al tehnologiei, ci ca un poet al sufletului.

În „Fahrenheit 451”, el nu ne avertizează doar asupra cenzurii, ci ne imploră să nu uităm că fiecare carte este o inimă care bate.

În „Cronici marțiene”, Marte nu este doar o planetă roșie, ci un altar al dorului, al pierderii și al speranței.

Iar în „Omul ilustrat”, pielea devine pergament, iar poveștile — tatuaje ale conștiinței.

Bradbury a fost un umanist cosmic.

A crezut în copilărie ca stare de grație, în empatie ca formă de rezistență, în generozitate ca formă de artă.

Scrierile lui nu ne cer să fim eroi, ci să fim oameni.
Să ascultăm. Să iubim. Să ne amintim.

În fiecare rând pe care l-a scris, există o lumină — uneori blândă, alteori arzătoare — care ne întreabă:
Ce înseamnă să fii om ?

Și răspunsul nu vine dintr-un manual, ci dintr-un vis, dintr-o amintire, dintr-o carte citită pe ascuns, într-o noapte în care stelele păreau mai aproape.

Ray Bradbury nu a murit.
El trăiește în fiecare bibliotecă, în fiecare cititor care deschide o carte cu inima tremurândă.

Ray Bradbury este dovada că literatura nu este doar o formă de comunicare, ci o formă de supraviețuire.

Pentru că, așa cm ne-a spus:

„Atâta timp cât cineva,

undeva,

ne citește,

trăim.”

Și noi îl citim.

Și el trăiește.

23/08/2025

BALADA ILEGALISTULUI : PRIVESC DIN NIRVANA

Privesc din Nirvana prin gratii de gând,
Departe, în zare, un petic de rând.
E cerul sub care, închisă și ea,
Se holbează-n tavan și gagică-mea.

Dau copiii cu capul de zid,
Ca să învețe numele tău, PARTID!
Cu lacrimi pe față și cretă-n obraz,
Scriu lozinci pe pereți, în ritm de extaz.

Puternici și tineri, cu gândul confuz,
Cerut-am noi muncă, ni s-a dat… cucuruz!
Ne-au spus că e criză, că n-avem noroc,
Și-n lupta cea grea am căzut pe TikTok.

Acum stau în fiare, cu laptopul stins,
Iar zac drogat, de Netflix învins.
Călăii ne-omoară cu taxe și spam,
Să nu ne întoarcem la viața de scam.

Azi spargeți-mi zidul și lanțul de Wi-Fi,
Să zbor ca un șoim peste munții Dubai.
Să strâng încă o dată pe baby a mea,
Și iar să m-arunc în lupta cea grea...
..Pe Zoom, pe TikTok și un plan cincinal,
Să cucerim lumea din spațiul virtual.
Partidul veghează, etern și absurd,
Cu sloganuri pe TikTok și emoji în jur!

21/08/2025

REVISTA FANTASTICA.RO A SRSFF
NUMĂR TEMATIC: BULGARIA SF
O punte de lumină între două lumi SF

Într-o epocă în care granițele par să se închidă, iar diferențele sunt adesea exacerbate din rațiuni populist-demagogice, Societatea Română de Science Fiction & Fantasy (SRSFF) alege să deschidă o fereastră.

Nu spre trecut, ci spre viitor.
Nu spre conflict, ci spre dialog.
Nu spre izolare, ci spre comuniune.

Prin dedicarea unui număr special al revistei SRSFF Fantastica.ro, science fiction-ului bulgar contemporan, SRSFF își afirmă vocația de constructor de punți culturale, de explorator al alterității și de promotor al generozității intelectuale.

Unii ar spune că e vorba de generozitate și solidaritate culturală.

Unii de pe această planetă, pentru că „Reţeta Romanian Dream-ului exclude datul cu lopata pe gratis, pentru că cine face aşa ceva este un „fraier”, lipsa de solidaritate şi întrajutorare este consecinţa ultimă a degradării în care totul, de la muncă pînă la prietenie, este de vânzare.

Fiecare pentru sine, căci nu există „dăcât” (sic!) interes personal !”, cm afirma o dată ca niciodată o doamnă care a revenit la sentimente mai bune în ceea ce o privește.

Această inițiativă nu este un simplu gest editorial, ci o declarație de empatie și solidaritate cu alte ființe umane care împărtășesc aceleași valori, tocmai pentru a dezminți rețeta „Romanian Dream-ului”.

Este o invitație adresată cititorilor români de a păși dincolo de „barieră” (nu știm câți au citit romanul SF „Bariera” (1977) de Pavel Vejinov (trad. rom.Tiberiu Iovan, editura Univers, 1982), nu știm câți au văzut filmul SF „Bariera”, ecranizarea romanului, în regia lui Hristo Hristov, 1979) – cm inspirat o numește Cristian Tamaș în editorialul său „Bariera și dincolo de ea” – și de a descoperi o literatură vecină, adesea ignorată, dar valoroasă.

Este un act de recunoaștere și de respect față de o cultură vecină care, deși aflată la o „aruncătură de băț”, rămâne prea puțin cunoscută în România.

Și de asemenea, numerele tematice ale Fantastica.ro dedicate Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei, Portugaliei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Cehiei, Ungariei, Croației, Greciei, Braziliei.

Unii ar spune că e vorba de curiozitate intelectuală și de spirit critic pentru că textele reunite în acest număr sunt o demonstrație de rafinament analitic și de pasiune pentru cunoaștere.

De la studiul comparativ al temporalităților socialiste în SF-urile românesc și bulgar, „Orologiile suspendate ale viitorului” semnat de Antonela Capelle-Pogăcean și Nadège Ragaru, până la incursiunile istorice ale lui Valentin Ivanov, „Scurtă introducere în istoria SF-ului bulgar” și Rosița Deceva, „Science Fiction-ul în Bulgaria”, cititorul este invitat să reflecteze, să compare, să înțeleagă.

O panoramă a imaginarului bulgar

De la umorul subtil relevat în „Science Fiction-ul umoristic al lui Liuben Dilov” la viziunile poetice ale lui Valentin Ivanov, de la proza viscerală a Elenei Pavlova, „Flori de scalpel” la fanteziile mitic-medievaliste ale lui Haralambi Markov, „Misteriosul furt al colecției de arbori a Sfântului Aureline”, acest număr este o veritabilă hartă a imaginarului bulgar contemporan.

O hartă pe care cititorul român este invitat să o exploreze cu deschidere și curiozitate.

Dialog, nu monolog
Această punte nu este unidirecțională.

Revista FANTASTICA.RO include și reflecții asupra traducerilor reciproce ale SF-ului românesc tradus și publicat în Bulgaria vs SF-ul bulgar tradus și publicat în România, precum și interviuri cu figuri emblematice ale SF-ului bulgar precum Elena Borisova și Iuri Ilkov.

Este o conversație între două culturi, nu o simplă prezentare.

O inițiativă care inspiră

De prea multe ori astăzi, diferențele sunt adesea folosite ca pretext pentru separare, dar SRSFF ne arată că literatura – și în special science fiction-ul – poate fi un spațiu al întâlnirii, al înțelegerii și al visării comune.

Această inițiativă este un act de generozitate culturală, un gest de empatie intelectuală și o dovadă că punțile între lumi nu se construiesc doar din beton și oțel, ci și din cuvinte, idei și visuri împărtășite.

Fantastica.ro nu doar publică texte.
Fantastica.ro crează punți și cultivă prietenii.

Și prin acest număr al revistei Fantastica.ro, prietenia româno-bulgară capătă o formă literară, vibrantă și memorabilă.

Și toți colaboratorii, autori, eseiști și traducători, au demonstrat că există români ce sunt și pot fi solidari pentru un ideal, dedicându-și eforturile în mod voluntar în beneficiul comunității SF și nu numai pentru „tunul comun” sau împotriva cuiva sau ceva sau doar „pă interesu’ personal”.

BULGARIA SF

EDITORIAL: „BARIERA” ȘI DINCOLO DE EA - Cristian Tamaș
https://fantastica.ro/bariera-si-dincolo-de-ea/

EXEGEZĂ

Orologiile suspendate ale viitorului. LUMILE SCIENCE FICTION-ULUI ÎN BULGARIA ȘI ROMÂNIA SOCIALISTE - Antonela Capelle-Pogăcean, Nadège Ragaru
https://fantastica.ro/orologiile-suspendate-ale-viitorului/

Scurtă introducere în istoria SF-ului bulgar - Valentin Ivanov
https://fantastica.ro/scurta-introducere-in-istoria-sf-ului-bulgar/

Science Fiction-ul în Bulgaria (până în 2006) - Rosiţa Deceva
https://www.srsff.ro/2011/01/science-fiction-ul-in-bulgaria-pana-in-2006-rosita-deceva-i/

Fantastica bulgară modernă – tendințe și evoluție - Iancio Ciolakov
https://fantastica.ro/fantastica-bulgara-moderna-tendinte-si-evolutie/
Science Fiction-ul umoristic al lui Liuben Dilov - Elena Borisova
https://fantastica.ro/science-fiction-ul-umoristic-al-lui-liuben-dilov/

SF românesc tradus și publicat în Bulgaria vs SF bulgar tradus și publicat în România - Cristian Tamaș

https://fantastica.ro/sf-romanesc-tradus-si-publicat-in-bulgaria-vs-sf-bulgar-tradus-si-publicat-in-romania/

Doi remarcabili artiști SF bulgari - Cristian Tamaș
https://fantastica.ro/doi-remarcabili-artisti-sf-bulgari/

PROZĂ

Am visat un chip uman - Ivailo P. Ivanov
https://fantastica.ro/am-visat-un-chip-uman/

Misteriosul furt al colecției de arbori a Sfântului Aureline - Haralambi Markov
https://fantastica.ro/misteriosul-furt-al-colectiei-de-arbori-a-sfantului-aureline/

Flori de scalpel - Elena Pavlova
https://fantastica.ro/flori-de-scalpel/

Fără balene într-o pierdere liniară de energie - Elena Pavlova
https://fantastica.ro/fara-balene-intr-o-pierdere-liniara-de-energie/

Altă mlaștină, altă Lună - Elena Pavlova
https://fantastica.ro/alta-mlastina-alta-luna/

Poveste cu eroi şi răufăcători - Kalin M. Nenov
https://fantastica.ro/poveste-cu-eroi-si-raufacatori/

POEZIE
Poeme - Valentin Ivanov
https://fantastica.ro/poeme/

INTERVIURI

Interviu cu Elena Borisova - Cristian Tamaș
https://fantastica.ro/interviu-cu-elena-borisova/

Interviu cu Iuri Ilkov, „Generalul” - Cristian Tamaș
https://fantastica.ro/iuri-ilkov-generalul/

21/08/2025

BULGACON 2025 – CONVENȚIA NAȚIONALĂ BULGARĂ DE SCIENCE FICTION
Sâmbătă 6 – Luni 8 Septembrie 2025 | Pazardjik
INVITAȚI DE ONOARE: : ADRIAN TCHAIKOVSKY (MAREA BRITANIE), FRANCESCO VERSO (ITALIA), NEIL CLARKE (SUA), ALEX SHVARTSMAN (SUA)

Tema: „Viitorul luminos la care visăm cu toții. Cum putem lupta pentru el ?” 😊

„N-ați auzit vreodată de Tzvetan Todorov, de Julia Kristeva, nici de Christo (Hristo Vladimirov Iavașev), John Atanasoff, sau de Elisaveta Bagriana, Maria Todorova, Pavel Vejinov, Liuben Dilov, Gheorghi Gospodinov sau Kapka Kassabova, Raina Kabaivanska, Ralița Vasileva, Kristalina Gheorghieva, e firesc, n-ați avut de unde și de ce, viața e scurtă, distracțiile nenumărate și de ce să vă fi strofocat cu asemenea chestii.”

„Hristo Botev este singurul autor bulgar clasic de care am auzit. Şi ei, bulgarii, sînt doar la o aruncătură de băţ. Cred că şi ei ştiu la fel de puţine lucruri despre noi cm ştim noi despre ei.” – Simona Popescu, scriitoare română

În perioada 6–8 septembrie 2025, orașul Pazardjik (în sud-est, la 114 km distanță de Sofia) din Bulgaria, va găzdui cea de-a XXVI-a ediție a BULGACON, cel mai mare festival bulgar dedicat literaturii și culturii science fiction.

Evenimentul se va desfășura într-un format hibrid, permițând participarea atât fizică, cât și online, și va avea loc la Centrul de Tineret din Pazardjik, pe strada Exarh Iosif nr. 6.

Tema din acest an este una profundă și provocatoare:
„Viitorul luminos la care visăm cu toții. Cum putem lupta pentru el?” — o invitație la reflecție, imaginație și acțiune.

Festivalul va aduce împreună o serie de invitați internaționali de prestigiu, printre care se numără scriitorii Adrian Tchaikovsky (Marea Britanie), Francesco Verso (Italia), Neil Clarke (SUA) și Alex Shvartsman (SUA).

Aceștia vor participa la discuții, lecturi și prezentări care vor explora direcțiile actuale și viitoare ale genului SF.

Unul dintre punctele centrale ale evenimentului va fi Conferința Națională „Trecutul, prezentul și viitorul science fiction-ului”, aflată la cea de-a treia ediție.

Aceasta va avea loc duminică 7 septembrie și va reuni cercetători, scriitori și pasionați ai genului, care vor susține comunicări.

Lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum dedicat, contribuind la consolidarea unei tradiții literare autentice.

Programul festivalului este variat și dinamic, incluzând paneluri tematice despre science fiction, fantasy, horror, poezie speculativă și istorie alternativă, precum și sesiuni dedicate științei.

Vor fi organizate expoziții de artă video, ateliere de worldbuilding și scriere creativă, spectacole de teatru și proiecții de filme SF.

De asemenea, festivalul va marca un moment aniversar special: 50 de ani de la înființarea Clubului SF „Arkadi și Boris Strugațki” din Pazardjik.

Publicul va avea ocazia să descopere autori de SF, inclusiv debutanți, să participe la lansări de carte, să interacționeze cu edituri și traducători, și să se bucure de jocuri de societate, jocuri pe calculator și quiz-uri interactive.

BULGACON este mai mult decât o convenție.

Este o celebrare a comunității SF bulgare care, deși mică, este vibrantă, rezilientă și profund dedicată imaginației speculative.

De-a lungul deceniilor, această comunitate a cultivat o experiență culturală unică, bazată pe curiozitate intelectuală și angajament față de idei îndrăznețe.

Science fiction-ul bulgar nu a fost niciodată doar divertisment.

A fost și rămâne o oglindă a societății, un laborator de idei și o punte între generații.

Prin cluburi, publicații și convenții precum BULGACON, fandomul bulgar a contribuit la definirea unei identități literare naționale și la promovarea genului SF ca formă legitimă de expresie culturală.

Într-un peisaj global dominat de piețele mari, SF-ul bulgar continuă să lupte pentru recunoaștere, celebrându-și autorii, traducându-și poveștile și dialogând cu lumea, fără a-și pierde esența locală.

Evenimentul este organizat de Clubul SF „Arkadi și Boris Strugațki” din Pazardjik, în colaborare cu numeroase organizații și cluburi SF din întreaga țară, precum „Ivan Efremov” (Sofia), „Fantastika” (Kardgeali), Clubul SF „Solaris” (Plovdiv), „Terra Fantastica” (Burgas), „Uibrobia” (Stara Zagora), „Zemlemoria” (Varna), Fundația „Umanitatea”, Fundația „Biblioteca Umană”, site-ul „Science Fiction și Viitorul”, Clubul Național de Fantasy și Horror „Citadela”, Clubul Horror „Lazarus”, revistele electronice „ShadowDance” și „Adunarea Trubadurilor”, Asociația „Arta în Acțiune”, Asociația Tinerilor Cercetători.

Din program:

Oaspeți internaționali – Adrian Tchaikovsky, Alex Shvartsman, Neil Clarke, Francesco Verso

Ateliere, expoziții, concursuri, teatru, jocuri

Lecturi literare, lansări de carte și conferință academică

Eveniment aniversar special – 50 de ani de la înființarea Clubului „Arkadi și Boris Strugațki”

Comitetul de organizare:
Prof. Dr. Maxim Mizov – Președinte al Fundației „Umanitatea”,
Dr. Veronika Prejdarova – Clubul SF „Arkadi și Boris Strugațki” – Pazardjik și Asociația Tinerilor Cercetători,
Iuri Ilkov – Președintele Clubului SF „Arkadi și Boris Strugațki” – Pazardjik,
Ilia Valov – Vicepreședinte al Clubului SF „Arkadi și Boris Strugațki” – Pazardjik.

IURI ILKOV (n. 1953) este fondator și președinte al clubului „A. și B. Strugațki” din Pazardjik din aprilie 1975.
A contribuit la înființarea și dezvoltarea cluburilor SF din Bulgaria, în special „Andromeda” din Veliko Târnovo, „Ikar” din Sviștov, „A. Grin” din Balcik, „Gheorghi Iliev” din Stara Zagora.
A publicat peste 20 de povestiri și articole în fanzinele din Bulgaria și în publicații periodice.
Este președinte al clubului „Ivan Efremov” din Sofia din 1994, creator și coordonator al revistei SF „Terra Fantastika”.
A participat practic la toate evenimentele majore ale fandomului bulgar, precum și la Eurocon-urile din Polonia (1976), România (1994), etc.
La EUROCON 2002 a primit premiul „Cel mai bun promotor SF” și, în calitate de coordonator al revistei „Terra Fantastika”, a obținut premiul pentru „Cel mai bun fanzin din Europa pentru anul 2002”.

https://www.bulgacon.org/bulgacon-2025

21/08/2025

PROSPECT ART : PODCASTURI

PODCASTUL LUI MARIAN TRUȚĂ: CPSF, O CĂLĂTORIE ÎN ISTORIA SF-ULUI ROMÂNESC

Deschideți porțile imaginației și pășiți într-o călătorie fascinantă prin istoria SF-ului românesc alături de Marian Truță, în seria de podcasturi ISTORIA COLECȚIEI DE POVESTIRI ȘTIINȚIFICO-FANTASTICE.

Cu text și lectură realizate chiar de autor, scriitorul Marian Truță oferă o panoramă captivantă a revistei CPSF, publicație fundamentală pentru literatura de anticipație din România.

Într-un demers cultural valoros, Marian Truță ne invită să explorăm istoria fascinantă a SF-ului românesc printr-un podcast dedicat Colecției Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF), apărută între 1955 și 1974 și reluată din 1990.

Această publicație emblematică nu a fost doar o revistă de ficțiune speculativă, ci un adevărat incubator al imaginației, al ideilor îndrăznețe și al vocilor literare care aveau să definească genul în România.

CPSF – O revistă fondatoare

„Colecția Povestiri Științifico-Fantastice” a fost prima revistă dedicată exclusiv SF-ului în România, apărută într-o perioadă în care literatura de anticipație era privită cu suspiciune, dar și cu fascinație.

CPSF a oferit o platformă pentru autorii români și traducerilor din SF-ul internațional, contribuind decisiv la formarea unui public și a unei comunități SF, CPSF nefiind doar publicație, ci un fenomen cultural, influențând generații de cititori și scriitori.

Vocea unui insider: Marian Truță

Marian Truță nu este doar un comentator al fenomenului SF, ci un participant activ la evoluția sa, prezent în fandom de la începutul anilor 80, scriitor SF cu o voce distinctă în peisajul literar românesc, editor al noii serii CPSF Anticipația (Editura Nemira, decembrie 2012 – aprilie 2015, 33 de numere), continuator al tradiției revistei originale, dar adaptată la provocările și gusturile contemporane, traducător și fan SF, cu o înțelegere profundă a genului, atât din perspectiva creatorului, cât și a cititorului pasionat.

Podcastul său oferă o panoramă nuanțată și documentată a istoriei revistei, dar și a contextului cultural și politic în care aceasta a evoluat.

Marian Truță discută despre autori, texte, influențe, dar și despre modul în care CPSF a reușit să supraviețuiască și să prospere într-un climat ideologic restrictiv.

De ce merită ascultat?

Pentru că este o resursă esențială pentru oricine vrea să înțeleagă rădăcinile și constituirea SF-ului românesc postbelic.

Pentru că oferă perspective autentice, venite din partea unui autor implicat direct în revitalizarea genului.

Pentru că reconstituie o memorie culturală care riscă să se piardă, dar care merită redescoperită și celebrată.

Publicații SF și F românești (periodice și colecții) :

ISTORIA COLECȚIEI DE POVESTIRI ȘTIINȚIFICO-FANTASTICE : Text și lectură MARIAN TRUȚĂ

Fiecare episod este o fereastră deschisă spre trecutul literar al anticipației românești, comentat cu pasiune și erudiție de Marian Truță.

Dacă ești fan SF, cititor ocazional sau pur și simplu curios, această serie merită să fie în playlistul tău.

CPSF episodul IX - Paradoxala aventură

În acest episod vă povestesc despre romanul „Paradoxala aventură”, scris de Ion Mânzatu și publicat pentru prima oară în foileton în numerele 90, 91, 92, 93 și 94 din Colecția Povestiri Științifico-Fantastice.

https://www.youtube.com/watch?v=pFEl0nnhKr8

CPSF episodul VIII - O iubire din anul 41042
https://www.youtube.com/watch?v=sGb0o3g9RbQ

CPSF episodul VII - Două povestiri americane
https://youtu.be/IGHHzFU5PYQ

CPSF episodul VI - Nebuloasa din Andromeda
https://www.youtube.com/watch?v=NcExA4H9kBU

CPSF episodul V - Sahariana
https://www.youtube.com/watch?v=u5ZX4HKZOHY

CPSF episodul IV - Ghidul din Lună
https://www.youtube.com/watch?v=p8VZMXs5UZY

CPSF episodul III - Uraniu
https://www.youtube.com/watch?v=qPv-L5Q5iio

CPSF episodul II - Meteoritul de aur
https://www.youtube.com/watch?v=-XBUHuSdLLU

CPSF episodul I - Precursorii
https://www.youtube.com/watch?v=9LmsVOUyB9o

Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy

26/08/2025

26/08/2025

25/08/2025

24/08/2025

23/08/2025

21/08/2025

21/08/2025

21/08/2025

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share