09/02/2026
De ce e periculos, de fapt, accesul copiilor la rețelele sociale?
Că nu vorbim doar de stat pe telefon 👇
🧠 Nu vorbim de telefon. Vorbim de conținuturile de pe ele și accesul prelungit și necenzurat, de la vârste “nepregătite”!
Pentru că vorbim de un creier în “construcție”, expus unui sistem făcut pentru adulți.
În copilărie și adolescență există un dezechilibru clar între:
●sistemele de recompensă (striat, dopamină)
●și controlul executiv (cortex prefrontal: frânele)
Striatul este o structură profundă a creierului, parte din ganglionii bazali, implicată central în:
•procesarea recompensei
•motivație
•învățarea prin consecințe
•formarea obiceiurilor
•inițierea comportamentelor
Este una dintre „stațiile principale” prin care trece dopamina.
Dacă cortexul prefrontal e „directorul executiv”,
striatul e departamentul de motivație și obiceiuri.
El răspunde la întrebări de tipul:
„Merită să repet asta?”
„A fost bine sau rău ce tocmai am făcut?”
„Mai vreau?”
Striatul e partea aia din creier care decide ce merită repetat.
Iar social media e foarte bună la a-l păcăli că orice clip banal e o mare descoperire.
Cum se duce naibii capacitatea de atenție?👇
Păi de la reels-uri, tiktok-uri, jocuri cu recompense rapide, like-uri, care:
●supra-activează striatul
●scurtează toleranța la efort
●mută comportamentul din „alegere” în „automatism”
● consolidează dependența de validare externă
Și mai pe scurt:
motocicleta e puternică, dar frânele sunt de trotinetă.
Iar în configurația asta rețelele sociale apasă fix pe accelerație pentru a obține permanent noutate, validare, comparație, recompense, rapide.
Bun bun, dar ce anume din online-ul ăsta e problema mare? 👇
🧠 Dopamina domle, dopamina!
Dar nu cm crede lumea.
Dopamina nu e plăcere.
E semnal de învățare: “asta merită repetat!”
Pentru că platformele sunt construite pe recompense variabile, da, exact ca la păcănele unde speri într-una că următorul swipe poate fi jackpot!
Și vrei să știi și ce anumea îl ține pe copil acolo?
🧠 Reward prediction error…
Care este diferența dintre:
*ce crede creierul că va primi și ce primește efectiv*
Dacă primești exact ce te așteptai, dopamina abia mișcă.
Dacă primești ceva neașteptat, dopamina explodează.
Social media trăiește din imprevizibil.
Și aici vine dilema sau poate ipocrizia, noastră de părinți:
Păi noi ne chinuim ani de zile să fim previzibili pentru copii, să ne ținem de promisiuni, să avem rutine, ca ei să se simtă în siguranță.
Copiii știu că așa ar trebui să fim față de ei și ne trag de mânecă:
„Mi-ai promis.” „Ai zis că mâine.”
Și apoi îi lăsăm de capul lor pe o rețea al cărei algoritm e construit special să fie imprevizibil..
După care ne mirăm că:
•copiii au reacții imprevizibile
•izbucnesc
•li schimbă starea emoțională dintr-o secundă în alta.
De uneori ajungem să ne fie teamă să intrăm în casă:
“Oare cine e dincolo de ușă, copilul meu sau un taifun emoțional, exploziv, nervos?
📻 Pe românește:
Nu TikTok îi face fericiți.
Doar îi ține cu mâna pe clanță, convinși că următorul clip e important.
Tiktok-urile/ reels-urile, etc., combină trei lucruri toxice:
●durată mică → nu mai exersează atenția susținută
●schimbare rapidă → creierul sare compulsiv
●algoritm personalizat → recompense croite pe vulnerabilitate
Rezultatul:
•toleranță scăzută la plictiseală
•concentrare slabă
•nevoie constantă de stimulare
Fix ca în orice adicție, nu îți iei doza ca să te simți bine ci ca să nu te mai simți rău!
(Chiencharoenthanakij, 2025).
🧠 Și nu, nu social media “creează” ADHD
(Că mă tot întreabă lumea)
Pentru că ADHD este o tulburare de neurodezvoltare, cu bază genetică.
Social media doar:
•amplifică vulnerabilități existente,
•scoate problema la suprafață,
•o normalizează: „e doar copil”.
📻
Nu TikTok “produce ADHD”
Dar dacă ai o fisură în perete și torni apă zilnic pe ea, nu te mira că se crapă casa.
Iar consecințele astea sunt chiar acum, în prezent, în creierul copilului tău, care chiar acum stă cu telefonul în brațe.
Vrei să știi cm va fi și peste 20–30 de ani? 👇
🧠 Pentru că în viitor riscul va fi ASORTATIVITATEA.
(Oare mai sunteți aici sau v-ați “plictisit” că e prea “mult” de citit?)
Asortivitatea spune că: Adulții cu dificultăți de atenție și reglare emoțională se întâlnesc mai ușor între ei într-o lume digitală, ca de fapt asta face social media, nu?
Ne pune în bule cu ăia ca noi și ne dă să spargem același soi de semințe.
Asta crește probabilitatea genetică în descendență.
Nu pentru că social media „transmite ADHD”,
ci pentru că genetica + mediul + stilurile învățate se aliniază.
Hai să vedem cm ne influențează și mediul de viață și de lucru 👇
🧠 Un mediu hiper-stimulant, imprevizibil și fără limite:
face simptomele mai vizibile, mai devreme,
mai greu de gestionat.
De loot boxes, rare drops, sunk cost, ai auzit?
Nu-i bai, știe fi-tu. 👇
🧠 Loot boxes, rare drops, sunk cost.
Astea sunt un fel de “te arunci ca găina în grămadă când vine marfă nouă la magazinul de SH.
Nu știi ce e în punga cu loot box, poate e un tricou rupt sau poate e un rare drop și dai de un tricou cu Metallica.
Și chiar dacă azi nu găsești nimic valoros, te întorci și mâine pentru că ai un sunk cost, adică ai pierdut prea mult timp ca să te dai bătut acum.
Observi că e aceeași arhitectură ca la păcănele?
***speranță, aproape-câștig, escaladare***
📻
Nu ne lăsăm copiii pe rețele și în online ca să învețe să se joace.
Îi lăsăm să îi învețe alții la ce să spere sau pe cine să urască.
❤️🩹 Ți-a cerut copilul bani să-și ia un skill ca să treacă de un nivel din joc?
Dacă i-ai dat, bravo la portofelu’ tău, uite ce i-ai cumpărat 👇
•disconfortul dispare dacă ai bani
•responsabilitatea e la alții
•cineva vine mereu să mă salveze
Mai târziu îți va zice direct: „scoate-mă din belea”.
Nu îl ajuți să treacă de un nivel din joc.
Îl antrenezi pentru marele joc, viața… unde va aștepta mereu un sponsor.
Mai este ceva în online, ură, cyber bullying, pedofili, manipulare principială și politică.
(Pregătesc un material și pentru asta)
🧠 Treaba părinților și a societății civile este să semnaleze problema.
Și treaba statului este să limiteze accesul.
Hai să vedem ce a zis până acum, printre dinți statul 👇
●Prima dată a zis un nene cu ambulanțe, foarte de acord cu interzicerea până la 13 ani.
● Apoi a zis un nene responsabil de respectarea legilor, adică în sine interdicții, inclusiv pentru minori, care a ieșit la teveu și-a zis că nu crede în interdicții la minori, că nu îi pregătește pentru realitate…
Păi de ce boss, realitatea nu are și interdicții?
De acord, și alte țări spun că e greu de implementat interdicția, dar să nu te chinui sa o implementezi treptat, din ce în ce mai bine, ar însemna că, ce?
Dacă legea e greu de implementat, hai mai bine să nu o facem lege?
Păi era greu și să îi convingem pe lipicioși să nu mai mănânce înghețată cu ciorbă, dar asta nu înseamnă că ne-am dat bătuți, nu?
De-aia plătim taxe. Ca sistemul să ne spună “descurcați-vă” singuri cu puradeii că ăștia e prea bagabonți pentru noi.
Cu riscul de a găsi supăra lipicioșii, recomandarea mea 👇
De la 16 ani în sus e ok să aibă cont social.
Că nu au de ce să aibă mai devreme.
Oricum până în clasa a VIII a, colegii și prietenii le sunt mereu împreună, socializează la școală și prin fața casei.
Și stai liniștit, chiar dacă o să te facă boșorog comunist, au ei grupuri de whatsapp de care nu știi și unde vor avea ocazia să facă tâmpenii cm făceam și noi la vârsta lor.
Și da, și noi… am crescut cu TV.
🧠 Dar:
•nu era scroll infinit,
•nu era algoritm personalizat,
•emisiunile erau lungi
•exista CNA.
Pe platforme, platforma se cenzurează singură, dacă e în interesul ei.
Și nu este!
Că este construită să te țină cât mai mult acolo.
Păi și dacă nu fac ăștia lege să limiteze accesul?
Până la urmă e treaba părinților, mai ales dacă vor să le dea o șansă în plus copiilor să nu ajungă adulți izolați, depresivi și cu puține resurse mintale din cauză că și le-au turtit în copilărie.
🧠 Da, clar, ferm.
Părinții trebuie să interzică și/sau limiteze accesul la rețelele sociale când sunt prezenți.
Și mai important, când sunt absenți. Există tot felul de aplicații de control parental.
🧠 Uneori e neapărată nevoie de cenzură.
Dar lipicioșii sunt oricum mai mici, stau în casa noastră, pe regulile noastre.
Și dacă nu merge cu neuroștiința, o băgăm pe aia cu:
„Eu te-am făcut. Eu te TikTok.”
Că mai bine le dăm noi abuz, dăla bio, de la cioban, decât să ni-l bată globaliștii.
Înțeleg că vă este teamă să nu cumva să fiți severi cu copiii voștri sau căutați diverse motive ca să nu vă speriați de ce ați citit.
Dar oricum or să facă terapie când vor fi mari, măcar să vorbească de noi nu de alții.
Dă-i un share dacă consideri că poate ajunge la cineva care ar avea nevoie 🙏
psiholog.mihai.oprea@gmail.com
Descrie-mi succint cu ce dificultate emoțională sau psihologică te confrunți, durata, vârsta și ce anume îți dorești/ai nevoie să se îmbunătăţească și începem "munca" de acolo.
