17/08/2025
𝐅𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐛𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐚̆
Pentru mulți pacienți bariatrici, povestea începe cu ani de lupte: diete stricte, kilograme pierdute cu trudă și apoi puse la loc, sentimentul de vinovăție și neîncrederea în propriul corp și în sine. Nu e de mirare că după operație apare o teamă nouă: „Dacă mănânc prea mult și nu slăbesc suficient? Dacă îmi pierd din nou controlul și redevin obsedat de plăcerea mâncării?”
Această frică, deși firească, îi împinge uneori pe pacienți spre o capcană: încep să mănânce prea puțin, să evite alimente sau să scoată din dietă grupe „periculoase” doar pentru că au ceva mai multe calorii. Problema este că această strategie aparent „sigură” sabotează chiar procesul de slăbire și menținere pe termen lung.
𝐂𝐞 𝐬𝐞 î𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆ 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐦𝐚̆𝐧𝐚̂𝐧𝐜𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐭̦𝐢𝐧?
La început, în primele săptămâni postoperator, e normal ca stomacul mic și procesul de vindecare să limiteze natural aportul alimentar. Studiile arată că pacienții consumă în jur de 600 – 800 kcal la 2 - 3 luni de la operație. Pe măsură ce trece timpul, aportul trebuie să crească: aproximativ 1200 kcal după un an și chiar 1400 –1500 kcal la 3 ani. Asta e traiectoria sănătoasă și firească.
Când însă cineva rămâne blocat mult timp sub 600 – 800 kcal, apar consecințe serioase:
- Scade masa musculară: corpul începe să ardă mușchiul pentru energie. Mușchii sunt cei care țin metabolismul activ, iar pierderea lor duce la un consum mai mic de energie chiar și în repaus.
- Metabolismul încetinește: corpul intră pe „modul economic”, cheltuind mai puține calorii, ceea ce favorizează stagnarea și reîngrășarea ulterioară.
- Apar deficite nutriționale: lipsa proteinelor, a grăsimilor bune și a carbohidraților complecși afectează energia, părul, pielea, imunitatea și chiar dispoziția.
- Crește riscul de episoade de pierdere a controlului alimentar: restricția excesivă duce adesea la mâncat compulsiv, apoi vinovăție și din nou restricție, un cerc vicios asemănător cu cel dinainte de operație.
𝐂𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞?
Societățile de chirurgie metabolică și bariatrică recomandă clar:
- Proteină minim 60 - 80 g pe zi, ajungând până la 90 - 120 g pentru cei foarte activi sau cu risc de pierdere musculară.
- Aport caloric și cantitativ în creștere treptată, nu blocat permanent la nivel de „dietă drastică”.
- O alimentație variată, care să includă și carbohidrați complecși (cereale integrale, leguminoase), și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, pește gras).
Un studiu pe termen lung (Swedish Obese Subjects Study) a arătat că pacienții care au menținut un aport adecvat, cu aproximativ 2000 kcal la câțiva ani după bypass, au reușit să își stabilizeze mai bine greutatea pe termen lung.
𝐄𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐮, 𝐧𝐮 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐞𝐦𝐚̆
Frica de mâncare pornește din experiențele trecute și din dorința de a „nu greși din nou”. Dar echilibrul arată altfel: nu înseamnă „mănânc cât mai puțin”, ci „mănânc suficient și corect pentru a-mi proteja mușchii, metabolismul, starea emoțională și sănătatea”.
Echilibrul înseamnă:
- să îți pui proteina pe primul loc,
- să lași cantitatea de mâncare și caloriile să crească odată cu vindecarea stomacului,
- să reintegrezi treptat alimentele pe care le-ai evitat din frică,
- să înveți să te bucuri de gust, dar conștient și moderat, fără să transformi plăcerea în vinovăție.
𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢
Operația îți micșorează stomacul, dar nu nevoile celulare. Corpul are nevoie să fie hrănit, nu pedepsit. Când frica de mâncare se transformă în restricție extremă, ea devine dușmanul progresului.
Procesul de slăbire după o operație bariatrică nu este un maraton al privațiunii, ci o reconstrucție de relație: între tine și mâncare, între corp și minte. Atunci când înveți să ai încredere că hrănirea suficientă este de fapt cheia, îți dai cea mai bună șansă la o menținere sănătoasă și stabilă.
