Asistent Medical Generalist Oana Leceanu

29/09/2025

"Dacă nu ești bolnav, dacă nu suferi, nu este pentru că ești foarte norocos, ci pentru că Dumnezeu te cheamă să participi la suferinţa altora ...!
Trebuie să fii ochi pentru orbi, urechi pentru surzi, picioare pentru cei slabi. Trebuie să fii ajutorul oamenilor ...!!"

✍️ Sfântul Luca al Crimeei

16/09/2025

💊STATINELE și care sunt cazurile în care schimbarea stilului de viață și nutraceuticele pot fi o opțiune.
Ce spun ghidurile și ce spun studiile🧐?
Statinele sunt recomandate ca tratament de primă linie atunci când nivelul LDL (colesterolul „rău”) este foarte ridicat sau când riscul cardiovascular (accident vascular, infarct etc.) este înalt. Adică să mori subit.

Ce înseamnă risc cardiovascular înalt:
1. persoane cu boli cardiovasculare deja diagnosticate → reducerile de LDL cu statine reduc semnificativ riscul de infarct/AVC.
2. cei cu LDL foarte mare (ex: peste ~190 mg/dL, adică ~4,9 mmol/L) fără alte boli → se recomandă adesea statine, pentru a preveni daunele pe termen lung.
3. diabetici (în anumite vârste, cu factori de risc) → se consideră medicația atunci când LDL nu e scăzut prin dietă, stil de viață.

În prevenția primară (adică dacă nu ai avut încă un eveniment cardiovascular), decizia de statine se ia pe baza unui calcul de risc pe 10 ani (în funcție de vârstă, s*x, tensiune, fumat, colesterol total & LDL, HDL etc.). Dacă riscul este destul de mare, statinele adaugă beneficii.
Ghidurile mai noi încearcă să fie mai selective pentru cine recomandă statine în prevenția primară, pentru a nu le prescrie inutil sau cu riscuri/efecte secundare fără un beneficiu proporțional. Dar medicul tău știe asta, lasă-l pe el să decidă.

⚠️ Riscurile / motivele să nu iei statine imediat
Posibile efecte secundare: dureri musculare, disconfort (dar noi am mai vorbit aici de asocierea cu Q10, vă amintiți), uneori creșterea enzimelor hepatice, riscul (mic, dar real) de diabet etc.

Dacă LDL nu este foarte mare, dacă riscul cardiovascular este mic, și dacă schimbările de stil de viață încă nu s-au încercat — în astfel de cazuri medicamentul poate fi evitat sau amânat. Dar tot medicul decide dacă nu se dă.

Toleranța individuală contează foarte mult — dacă cineva are reacții adverse la un tip de statină, se poate trece la altă statină sau la doză mai mică. Iarăși, ține legătura cu medicul curant.

🌿 Variante naturale / fitoterapeutice / de stil de viață
Pentru unii oameni, mai ales când LDL nu este excesiv, stilul de viață și anumite suplimente/nutraceutice pot ajuta semnificativ:

Dietă sănătoasă (adică ce facem la nutriție): reducerea grăsimilor saturate, consum de fibre (cereale integrale, zarzavat, verdețuri, fructe), mai multe pește gras, nuci, ulei de măsline.

Activitate fizică regulată, menținerea greutății în limite sănătoase.

Fumatul — renunțarea la fumat are efecte majore.

Gestionarea stresului, somn bun, controlul tensiunii arteriale și al glicemiei.

Suplimente / plante / nutraceutice cu dovezi (aici consulți dieteticianul):
Red yeast rice (orez roșu fermentat) — conține monacoline, unele similare cu statinele; poate reduce colesterolul, dar calitatea produselor variază mult, iar administrarea trebuie făcută cu precauție.
Fibre (psyllium etc.) — au efect de reducere a LDL-ului.
Extracte de usturoi, ceai verde, berberină, bergamotă — studii indică unele efecte benefice, dar nu atât de puternice pe cât statinele, și depind mult de dozaj, de calitate, de individual între pacient-supliment - dieteticianul te poate sfătui/trimite mai departe la medic.

✅ Concluzie:
E necesar să iei statine:
- dacă ai avut deja infarct, AVC, boală cardiovasculară → nu este loc de echivoc, e “MUSAI”;
- dacă LDL este foarte mare (ex: ≥190 mg/dL) chiar și fără boală;
- dacă ai diabet, în anumite vârste și în combinație cu alți factori de risc;
- dacă scorul de risc pe 10 ani este peste un prag la care ghidurile recomandă intervenție medicamentosă.

Poate fi suficient/întâi varianta naturală sub supravegherea dieteticianului:
- când LDL este moderat crescut;
- când nu sunt alte boli asociate și riscul cardiovascular este scăzut-moderat;
- când persoana este dispusă să facă schimbări de stil de viață și să le mențină.
—
Dietetician Sigina

14/09/2025

Prebioticele și probioticele sunt deseori pomenite împreună, dar au roluri diferite și complementare pentru sănătatea noastră, în special pentru echilibrul florei intestinale.

Probioticele sunt microorganisme vii, adesea numite „bacterii bune”, care ajută la menținerea sănătății sistemului digestiv. Ele se găsesc în alimente fermentate precum chefirul, iaurtul, varza murată sau kimchi-ul. Atunci când le consumăm regulat, probioticele pot sprijini digestia, întări imunitatea și chiar influența starea de spirit, prin legătura directă dintre intestin și creier.

Prebioticele, pe de altă parte, nu sunt bacterii, ci fibre alimentare nedigerabile care servesc drept hrană pentru probiotice. Practic, ele creează mediul ideal ca bacteriile bune să se dezvolte și să rămână active. Prebioticele se regăsesc în banane, ceapă, usturoi, sparanghel, semințe de in sau varză.

Pe scurt, probioticele sunt „armata” de bacterii benefice, iar prebioticele sunt „hrană și combustibilul” lor. Consumul ambelor tipuri de alimente creează un echilibru intestinal sănătos, ceea ce înseamnă digestie mai bună, imunitate crescută și un nivel general mai ridicat de energie.

14/09/2025

23/08/2025

Căscatul are un rol biologic pe care puțini îl cunosc. Mai exact, acesta ajută creierul să se răcorească, funcționând ca un fel de „ventilație naturală” pentru organul central al corpului. Atunci când temperatura internă crește — din cauza stresului, oboselii sau a lipsei de somn — organismul recurge la căscat pentru a aduce aer mai rece în zona capului și pentru a proteja țesutul cerebral.

• Nu e doar despre somn
Căscatul apare și în momente de tranziție, când nivelul de atenție scade sau creierul are nevoie de un „restart”. De aceea oamenii cască înainte de un examen, după un efort intens sau chiar în situații care cer o stare de alertă bruscă.

• Un reflex universal și încă misterios
Fenomenul este întâlnit la majoritatea vertebratelor — de la oameni și câini până la păsări și reptile. Deși de-a lungul timpului au existat diverse teorii (oxigenare, comunicare socială), ipoteza răcirii creierului câștigă tot mai mult teren în rândul cercetătorilor.

• Un gest mic, cu efecte mari
Așadar, data viitoare când simți nevoia să caști, nu te grăbi să-l ascunzi. Este modul natural al corpului de a-ți proteja și menține creierul în formă.

24/07/2025

Începând cu 1 august 2025, se elimină statutul de „coasigurat” prin intermediul unei persoane active (angajat). Astfel, următoarele categorii nu vor mai fi automat asigurate prin rudă de gradul I, dacă ea contribuia în sistemul de sănătate :
👩‍❤️‍👨 Soț / Soție / Părinți aflați în întreținuți – foști coasigurați
👶 Persoane în concediu pentru creșterea copilului (0–2 ani)
📉 Șomeri (neînregistrați oficial la AJOFM)
🧍‍♂️ Persoane fără venituri
💳 Beneficiari ai venitului minim de incluziune (VMI)
🎓 Studenți peste 26 de ani fără alte forme de acoperire
👴 Persoane întreținute, în afara altor categorii legale
❗️Dacă NU aveți un alt temei legal de asigurare, veți fi considerați NEASIGURAȚI începând cu 1 septembrie 2025.

✅ Următoarele categorii rămân asigurate în sistemul public, fără a fi obligate să plătească suplimentar:

🧒 Copiii (până la 18 ani sau 26 dacă sunt elevi/studenți fără venituri)
👩‍⚕️ Salariații (cu contribuție CASS reținută din salariu)
👴 Pensionarii, în condițiile legii
🧑‍🦽 Persoanele cu handicap grav sau accentuat
🤒 Bolnavii incluși în programe naționale de sănătate, cm ar fi:
💉 Pacienții cu diabet
🧬 Bolnavii oncologici
❤️ Pacienții cu boli cardiovasculare
🦠 HIV/SIDA, TBC etc.
👩‍🍼 Gravidele și lăuzele (chiar și fără venituri, în anumite condiții)
📚 Elevii și studenții până la 26 de ani, fără alte venituri
💼 Șomerii indemnizați (înregistrați la AJOFM)
👨‍🔧 PFA, liber-profesioniști, persoane cu venituri (care plătesc CASS)
📄 Persoanele care optează pentru asigurare voluntară (Declarația Unică)
În cazul persoanelor neasigurate în sistemul public se vor anula următoarele beneficii acoperite de asigurarea de sănătate:
❌ Consultații gratuite
❌ Rețete compensate
❌ Analize și investigații decontate
❌ Internări sau tratamente gratuite

✅ Se acoperă doar urgențele medicale critice

Ce se schimbă efectiv?
• Până 31 august 2025, cei deja înregistrați ca „coasigurați” încă beneficiază de asigurarea de sănătate.
• După 1 septembrie 2025, îşi pierd automat statutul de asigurat dacă nu efectuează opțiunea de asigurare individuală (prin Declarația 212 la ANAF sau o altă formă de declarare la Fisc) .
Recomandări pentru cei afectați:
• Dacă aveți membri în întreținere care se regăsesc în categoriile menționate, verificați și depuneți la timp Declarația 212 la ANAF (sau prin SPV).
• Plătiți contribuția anuală pentru fiecare coasigurat (2.430 lei), în cele două tranșe, pentru a le menține accesul neîntrerupt la servicii medicale.

🌐 ASIGURARE MEDICALĂ VOLUNTARĂ

✅ PASUL 1: Unde faci asigurarea?

📍 La ANAF – administrația fiscală de care aparții cu domiciliul.
🖥️ Sau online, din confortul casei tale, prin contul de Spațiu Privat Virtual (SPV), dacă ai unul activ.

✅ PASUL 2: Ce ai de făcut?

📝 Completezi Declarația Unică (Formular 212) iar în secțiunea „Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate”, bifezi opțiunea pentru asigurare fără venituri, la nivelul a 6 salarii minime brute

💰 După trimiterea declarației, primești decizia de impunere cu suma de plată:
➡️ 2.490 lei pentru 12 luni de acoperire (valabil pentru 2025)

✅ PASUL 3: Cum plătești?

✔️ Online, prin:
💳 www.ghiseul.ro
🏦 Internet banking
📲 Direct din contul SPV

✔️ Sau fizic, la casieria ANAF

💡 Poți plăti în două tranșe: 607,5 lei până la 31 decembrie 2025 iar diferența de 1.882,5 lei în 2026

🧾 Ce documente îți trebuie?

📌 Pentru depunere online:
– Declarația completată electronic

📌 Pentru depunere la ghișeu:
– Act de identitate (original + copie)
– Declarația completată
– Dovada plății (poate fi adusă ulterior)

📌 Alte lucruri importante:

🔹 Nu trebuie să ai venituri sau contract de muncă
🔹 Nu este nevoie să plătești retroactiv sau să ai contribuții anterioare
🔹 Condiția principală: să nu ai datorii restante la CASS
🔹 Asigurarea este valabilă 12 luni de la data plății primei tranșe
🔹 Beneficiezi de toate serviciile medicale de stat: consultații, rețete, analize, spitalizare

❤️ Ai grijă de sănătatea ta.
Nu lăsa o urgență să fie momentul în care afli că ești… neasigurat.

Am plătit online taxele și impozitele prin ghișeul.ro. Fără timp pierdut în trafic și cozi la ghișeu. Încearcă și tu să vezi ce simplu este!

23/07/2025

21/07/2025

Despre migrenă

Migrena presupune o durere pulsatoare la nivelul capului, care poate dura zile întregi. De obicei, durerea se resimte numai pe o parte. În plus, disconfortul este însoțit și de alte simptome precum:

greață;
vărsături;
sensibilitate la lumină sau la zgomote.
Migrena se confundă de cele mai multe ori cu cefaleea, dar nu este același lucru, pentru că migrena nu este o simplă durere de cap. Este un disconfort însoțit și de alte manifestări neplăcute. În plus, migrena poate avea cauze mai grave decât pare la prima vedere.

Tipuri de migrenă

Deși durerea migrenei este puternică și nu pare diferită, literatura de specialitate identifică mai multe tipuri de migrene:

migrena fără aură sau migrena comună (cea mai întâlnită): este durerea de cap fără acele simptome prevestitoare. Aura presupune o serie de simptome neurologice (simptomele neurologice se pot manifesta și la adolescenți sau copii, nu numai la adulți) care își fac apariția cu 10-60 de minute înaintea declanșării propriu-zise a durerii de cap: flashuri luminoase, furnicături la nivelul feței și a brațelor, înțepături;
migrena hemiplegică familială/sporadică: este cauzată de o slăbiciune musculară la nivelul unei jumătăți a corpului. Migrena este familială dacă există o dimensiune genetică;
migrena bazilară: migrena este însoțită de tulburări de vorbire, vertij, zgomote în urechi, vedere dublă. De asemenea, pot apărea tulburări de conștiență;
migrenă retiniană (migrena oftalmică): durerea se instalează la un singur ochi, deși nu există nicio afecțiune oculară anterioară;
migrena adolescentului: se manifestă prin vărsături (ocazionale), dureri abdominale, grețuri, vertij;
migrena silențioasă (acefalgică): este acea migrenă în care aura se manifestă (uneori luni întregi), dar nu și durerea de cap. Se întâlnește mai ales la persoanele în vârstă.
Mai există două așa-zise tipuri de migrene:

migrena cluster: de fapt este cefaleea de tip cluster, dar nu este o migrenă propriu-zisă. Este caracterizată prin dureri foarte intense de cap, la care se adaugă o durere în spatele ochiului;
migrena vasculară: nici aceasta nu este o migrenă propriu-zisă, este termenul care se folosește uneori pentru a desemna durerea de cap (cefalee).

Cauze
Încă se mai studiază cauzele migrenelor, acestea nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii nu au identificat încă o cauză definitivă pentru migrene. Cu toate acestea, au găsit câțiva factori care ar putea contribui la declanșarea migrenelor:

factori genetici;
factori de mediu;
modificări care apar la nivelul trunchiului cerebral (interacțiunea dintre acesta și nervul trigeminal, ceea ce cauzează durerea severă la nivelul capului);
dezechilibre chimice care au loc la nivelul creierului: este vorba inclusiv despre serotonina care are rolul de a regla durerea în sistemul nervos (nivelul de serotonină scade în timpul migrenei). Nervul trigeminal eliberează neuropeptidele care ajung la meninge (membrana exterioară a creierului), ceea ce duce în final la durerea severă resimțită de pacient.
Sunt și alți factori care pot declanșa migrena:

luminile foarte puternice;
zgomotele puternice;
mirosurile neobișnuite;
condițiile climatice extreme (prea frig, prea cald, trecerile bruște de la o temperatură la alta);
deshidratarea;
modificările hormonale la femei (fluctuațiile de estrogen și progesteron);
excesul de stres;
activitatea fizică intensă;
mesele neregulate;
modificările programului de somn;
unele tratamente (nitroglicerina de exemplu);
fumatul;
excesul de alcool.

Factori de risc
Există mai mulți factori care pot predispune la migrene precum:

vârsta: în jurul vârstei de 30 de ani se înregistrează cele mai multe migrene;
factorul ereditar: dacă cineva din familie suferă de migrene, crește riscul de a suferi de asemenea de migrene;
s*xul: femeile prezintă un risc mai mare de a face migrene decât bărbații;
modificările hormonale: migrenele pot apărea înainte sau la scurt timp de la declanșarea menstruației. Mai pot apărea din cauza folosirii contraceptivelor orale, sau terapiei de substituție hormonală. Migrenele nu apar după instalarea menopauzei și nici în trimestrele 2 și 3 de sarcină.
Aceștia sunt factorii generali susceptibili de a declanșa migrena. Durerea însă poate să fie provocată și de anumiți factori declanșatori, care diferă de la persoană la persoană. Se consideră factor declanșator (trigger) cel care acționează cu cel mult 24 de ore înaintea declanșării durerii. Poate fi vorba despre:

dietă: unele alimente care pot provoca migrenă, excesul de alcool, săritul peste mese, dietele de tot felul, renunțarea la cafea, deshidratarea, consumul de alimente nesănătoase (alimente care conțin, de exemplu, glutamat monosodic);
factori de mediu: lumini intermitente, mirosuri puternice, zgomote puternice, schimbări climatice bruște;
factori fiziologici: stres, oboseală, anxietate;
factori psihologici: poate fi vorba despre emoții, dar și despre relaxare;
modificări la nivelul somnului: poate fi prea mult sau prea puțin;
modificări ale stilului de viață: exerciții fizice intense, călătorii pe distanțe lungi cu diferențe de fus orar.
Simptome
Simptomele migrenei sunt în funcție de tipul de migrenă.

Simptomele migrenei cu aură
În cazul migrenei oculare apar probleme de vedere precum flashuri luminoase, vedere dublă, chiar pierderea temporară a vederii, dar nu numai:

dificultăți de vedere;
vertij;
tulburări de echilibru;
slăbiciune musculară;
probleme de coordonare;
senzație de amorțeală la nivelul feței sau membrelor.
Unele dintre aceste simptome apar și în cazul unui accident vascular cerebral. Dacă pacientul nu a fost diagnosticat cu migrenă, iar simptomele le simte pentru prima dată, trebuie solicitat ajutor medical de urgență.

Simptomele migrenei fără aură
poate dura și 72 de ore;
aparent nu există o afecțiune care poate cauza durerea de cap;
durerea este pulsatoare;
este o durere cu caracter moderat-sever, care se agravează la mișcare sau efort. Durerea se manifestă pe o parte a capului;
mai pot apărea grețuri, vărsături, sensibilități la lumină sau zgomote.
Cele 4 etape ale migrenei
Migrenele au patru faze:

prodrom: cu 1-2 zile înainte de declanșarea migrenei se pot instala anumite manifestări precum: constipație, iritabilitate, rigiditatea gâtului, senzația de sete, urinări mai dese.
aură: poate apărea înaintea sau în timpul migrenelor. Este vorba despre o manifestare a sistemului nervos. Se manifestă prin flashuri luminoase, tulburări senzoriale sau motorii.
cefalee: este durerea propriu-zisă, care poate dura și 72 de ore. Durerile pot apărea rar, sau chiar de câteva ori pe lună.
postdrom: este faza finală a migrenei. Pacientul experimentează confuzie, amețeală, slăbiciune, sensibilități la lumină și zgomote.

Diagnosticare
Medicul își poate da seama dacă pacientul suferă de migrenă dacă este vorba despre:

o durere care durează între 4-72 de ore. Poate fi tratată inadecvat sau poate să nu fie tratată.
o durere care nu se ameliorează, sau care trezește pacientul din somn noaptea.
cefaleea care se agravează, sau care se repetă, la intervale tot mai mici de timp.
cefaleea care se asociază cu alte manifestări.
Dacă medicul specialist are nevoie de o confirmare pentru a stabili diagnosticul poate apela la alte investigații:

examinarea neurologică (neurologie);
examenul de fund de ochi;
măsurarea tensiunii arteriale;
imagistica cerebrala (CT, RMN).

Ameliorarea durerii
Tratamentul împotriva migrenei este stabilit de medic în funcție de vârsta pacientului, s*xul, bolile asociate, severitatea simptomelor. Sunt preferate medicamentele precum:

ibuprofen;
aspirină;
paracetamol;
triptani: pot fi sub formă de comprimate, spray nazal. Aceste medicamente nu sunt recomandate persoanelor cu risc de AVC, sau infarct miocardic acut;
opioide;
antiemetice (împotriva manifestărilor de greață și a vărsăturilor): metoclopramid.
Fiecare medicament are efecte adverse, mai mult sau mai puțin neplăcute. Medicul este singurul care poate prescrie medicamentul cel mai potrivit pentru starea pacientului.

Complicații
Nu migrena poate duce la complicații, ci tratamentul împotriva migrenei.

Antiinflamatoarele nesteroidiene de exemplu pot conduce la complicații digestive dacă sunt folosite vreme îndelungate: ulcer gastric, reflux gastroesofagian.
Unele analgezice pot induce durerea de cap (triptanii). Administrarea de medicamente contra durerii de cap o poate intensifica.
Migrena cronică: este o complicație frecventă. Este o durere de cap care se manifestă peste 15 zile pe lună, vreme de 3 luni consecutiv.
Statutul migrenos: este o migrenă care durează peste 72 de ore și care poate fi ameliorată doar pe perioade scurte de timp. Are drept triggeri: febra, abuzul de medicamente, traumatismele cranio-cerebrale, anxietatea, depresia.
Infarctul migrenos: simptomele aurei sunt asociate cu leziuni ischemice cerebrale.
Migralepsia: este o criză de epilepsie cauzată de migrenă. Criza de epilepsie apare de obicei într-un interval de o oră de la instalarea aurei.

Tratament Naturist

Lion”s Mane 3/zi
Magneziu 1/zi
Coenzima Q10,1/zi

12/07/2025

🔬 Alcoolul „păcălește” creierul să se simtă fericit, dar e o iluzie chimică.
Atunci când bei alcool, acesta determină creierul să elibereze dopamină – hormonul plăcerii. Problema e că, pe termen lung, creierul se obișnuiește cu acest „dopaj” artificial și produce tot mai puțină dopamină în mod natural. Asta duce la stări de apatie, anxietate sau depresie când nu bei.

🧠 Practic, cu cât bei mai des ca să te simți bine, cu atât te simți mai rău fără – iar asta te împinge să bei din nou. Un cerc vicios elegant, dar periculos.

🍷 Un pahar mic de vin poate relaxa, dar după 3 pahare, corpul intră deja într-o stare de stres intern – chiar dacă tu ai impresia că ești calm.