26/03/2026
Un articol din ,,Formula As,, /03.03.2026, realizat de Redactorul Florentin Popa impreuna cu dl dr Simu Rares - Specialist in Imunologie clinica si Imunologie, la
Bucuresti - 0766298458
Cluj Napoca - 0766675073
,,Gripa a lovit în forță, spitalele sunt pline, s-au înregistrat multe decese… Imunitatea nu mai face față infecțiilor anotimpului rece?,,
– Rolul fundamental al imunității este conservarea integrității individului, a apărării față de boală. Sistemul imunitar are rolul de a conferi organismului o stare de rezistență sau de protecție față de o agresiune externă sau internă. Forța lui stă în două însușiri majore: producerea de anticorpi – proteine care atacă substanțele străine pentru a le elimina din corp; producerea de celule sanguine speciale, printre care un rol major îl au limfocitele T, care pot ataca direct invadatorii organismului.
Imunitatea scăzută presupune slăbirea sistemelor de control ale sistemului imun. În această situație, nu-și mai poate îndeplini rolul și nu mai poate asigura integritatea organismului. Ca urmare, apar boli precum virozele și gripa, fie din cauza factorilor externi (virusuri, microbi, substanțe poluante), fie din cauza celor interni (radicali liberi, stres, degenerare celulară, boli autoimune etc.).
– Cum ne putem da seama dacă avem imunitatea slăbită? La ce semne și simptome ar trebui să fim atenți?
– Pentru a ne putea aprecia nivelul imunitar propriu, trebuie să luăm în calcul atât frecvența, cât și gravitatea episoadelor de îmbolnăvire. Atunci când răcelile, infecțiile din sfera digestivă sau urinară sunt foarte frecvente, când – de exemplu, în cazul copilului mic – numărul de zile în care merge la grădiniță este mai mic decât cel în care stă acasă, fiind bolnav, putem spune că există o problemă. Dacă răceala se prelungește mai mult de o săptămână sau dacă apar complicații care necesită inclusiv internarea în spital, există o problemă. Dacă răceala nu răspunde la medicația obișnuită (antitermice, antiinflamatoare etc.) și, de fiecare dată, se recomandă antibiotice, este o problemă și mai mare! Dar asta nu înseamnă că oricine răcește de câteva ori iarna are neapărat „probleme cu imunitatea” sau un „sistem imunitar slăbit”.
Analize bine țintite
– Există analize care detectează calitatea imunității? Dacă e „în formă” sau nu?
– Se pot face analize ce investighează sistemul imunitar la diferite niveluri. Rezultatele analizelor ne spun dacă și unde există o problemă. Putem analiza celulele albe (leucocitele), atât din punct de vedere al cantității, cât și al capacității de a lupta cu microbii. Putem determina diferitele clase de anticorpi, celulele limfocitare care intervin în declanșarea răspunsului imun, precum și proteinele și enzimele care intervin în procesele de apărare. Dar nu în toate cazurile sunt necesare analize amănunțite, de altfel, costurile sunt destul de crescute.
Pacienții cu infecții respiratorii grave și recurente, enterocolite repetate, infecții fungice sau parazitare, mai ales cei care nu răspund bine la tratament pe termen lung, trebuie totuși să identifice problema care stă la baza îmbolnăvirilor repetate prin analize bine țintite. Trebuie să identificăm cu ce tip de problemă se confruntă sistemul imunitar. În această situație, tratamentul poate fi mult mai eficient, deoarece este un tratament țintit, nu doar o simplă stimulare a imunității.
Cauzele deficitului imunitar
– Din ce cauze apare deficitul imunitar?
– Deficitul imunitar poate fi determinat de cauze genetice sau dobândite. Deficitele imunitare congenitale (cele cu care se naște copilul) sunt destul de rare și au, de obicei, o evoluție asociată cu complicații grave. Complicațiile pot să apară mai devreme sau mai târziu, în funcție de severitatea defectului moștenit. În majoritatea cazurilor, este vorba de o slăbire a sistemului imunitar, apărută pe parcursul vieții, din diferite motive.
Stresul este un factor care favorizează boala. Știm că atunci când cineva este obosit, suprasolicitat sau supărat, este mai sensibil și mai predispus la răceli. Explicația constă în faptul că, în aceste condiții, se secretă așa-numiții hormoni de stres, care au un efect inhibitor asupra sistemului imunitar.
Alimentația este un alt factor cu impact negativ asupra sistemului imun. Aportul redus de vitamine și oligoelemente (în special zinc și seleniu) din legume și fructe, dar și excesul de mâncare acidă (fast-food, conserve, mezeluri, grăsimi animale saturate) favorizează producerea de radicali liberi în organism. Există studii care arată că acești radicali liberi acționează asupra unor tipuri de limfocite T (cu efect antiviral), scăzând producția și activitatea acestora. S-a constatat că majoritatea alimentelor au un conținut din ce în ce mai sărac în oligoelemente!
O altă cauză care duce la scăderea imunității, mai ales la nivel respirator, este terenul alergic. Persoanele alergice prezintă inflamații cronice la nivelul mucoaselor respiratorii. Pe acest fond, orice virus poate acționa mult mai ușor, iar evoluția bolii poate fi mai gravă. Mai mult, numărul persoanelor alergice este în continuă creștere (potrivit statisticilor, 35-40% din populație) – fapt ce explică și numărul crescut al cazurilor de imunitate scăzută!
– Deficitul imunitar poate fi cauzat și de boli grave, cm ar fi cancerul?
– Sistemul imunitar trebuie să protejeze organismul inclusiv de agresorii interni. Acesta este și cazul cancerului. În mod normal, în organism există un număr de celule care degenerează. Aceste celule sunt îndepărtate prin acțiunea sistemului imunitar. Atunci când apar anumite dereglări, aceste celule nu mai sunt distruse, se multiplică în exces și se dezvoltă bolile neoplazice.
Prietenii imunității
– Ce putem face pe termen scurt pentru creșterea imunității?
– Alimentația este de importanță majoră în asigurarea unei bune funcționări a sistemului imunitar. În ultimii ani, s-a tot vorbit despre stresul oxidativ. Ce înseamnă acest lucru? Pentru a funcționa în condiții optime, organismul uman are nevoie de oxigen, care este utilizat pentru a produce energia necesară fiecărei celule. În urma acestui proces rezultă bioxid de carbon, dar și o mică parte de radicali liberi de oxigen. Aceștia sunt implicați în apariția unor afecțiuni grave, dar și în deprimarea activității sistemului imunitar. În mod normal, radicalii liberi sunt neutralizați de antioxidanți. Principalii antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, beta-caroten), enzimele și oligoelementele (Magneziu, Zinc, Seleniu). Astfel, este clar că alimentația sănătoasă, bazată pe fructe și legume proaspete, are efecte benefice asupra imunității, datorită conținutului lor bogat în antioxidanți!
– Există și tratamente alopate pentru stimularea imunității?
– O stimulare rapidă a imunității se poate realiza prin administrarea de imunomodulatori nespecifici. În această categorie există o varietate de produse, respectiv extracte bacteriene mai mult sau mai puțin complexe. Administrarea lor are ca efect o stimulare nespecifică a sistemului imunitar. Se presupune că, în acest fel, se dezvoltă anticorpi cu capacitatea de a acționa împotriva unui spectru mai larg de microbi (virusuri sau bacterii).
– Suplimentele alimentare ajută la creșterea rezistenței organismului?
– În unele situații, alimentația nu reușește să acopere în totalitate necesarul de vitamine și minerale, chiar dacă este echilibrată. Motivele pot fi diverse – de la metodele moderne de cultivare a plantelor, până la schimbările climatice, care au influențat compoziția solului și valoarea nutritivă a legumelor și fructelor. De aceea, în sezonul rece sau în momentele de solicitare crescută a organismului poate fi utilă suplimentarea aportului de vitamine și oligoelemente. Cele mai importante sunt vitaminele E, C și A, alături de oligoelemente ca magneziul, seleniul și zincul, care susțin buna funcționare a sistemului imunitar.
Odihnă și mișcare
– Ce stil de viață trebuie să adoptăm pentru un sistem imun sănătos?
– Există o legătură strânsă între sistemul nervos, cel endocrin și sistemul imunitar. Aceste sisteme au mediatori comuni, astfel încât un dezechilibru apărut la nivelul unuia dintre ele se reflectă automat și asupra celorlalte. De exemplu, cortizolul (hormon produs de glandele suprarenale) are un efect de supresie asupra sistemului imunitar, în condiții de stres sau traumă emoțională.
Odihna joacă un rol esențial în susținerea imunității. Trebuie să ne acordăm perioade reale de refacere – în primul rând printr-un somn odihnitor, de 7-8 ore, dar și prin mici „ruperi de ritm”, adică să ieșim din rutina zilnică prin activități recreative. Astfel, organismul își recapătă echilibrul, iar noi ne simțim vizibil mai bine. Este recomandabil să mergem la culcare înainte de miezul nopții, pentru a respecta ritmurile naturale ale organismului și procesele metabolice care au loc în timpul nopții – esențiale pentru organele vitale.
Mișcarea este la fel de importantă, mai ales dacă e practicată în aer liber. Sportul stimulează circulația sanguină, oxigenarea și ajută la reducerea stresului. Înotul ocupă un loc aparte, deoarece îmbină activitatea fizică cu un ritm controlat al respirației, ceea ce susține o oxigenare mai eficientă și contribuie la menținerea unui sistem imunitar echilibrat.
