Laboretica - Laborator de analize medicale

CE ESTE STRESUL CRONIC ȘI CARE SUNT EFECTELE SALE ASUPRA SĂNĂTĂȚII?

Sentimentele de stres de scurtă durată sunt o parte obișnuită a vieții de zi cu zi. Când aceste sentimente devin cronice sau de lungă durată, ele pot afecta grav sănătatea unei persoane. În acest articol, ne uităm la ce este stresul cronic, cm să-l identificăm și consecințele medicale pe care le poate avea. De asemenea, descriem modalități de gestionare a stresului, inclusiv tratamente medicale și când să consulți un medic.

CE ESTE STRESUL CRONIC?
Stresul este un răspuns biologic la situații solicitante. Determină organismul să elibereze hormoni, cm ar fi cortizolul și adrenalina. Acești hormoni ajută la pregătirea organismului să ia măsuri, de exemplu, prin creșterea frecvenței cardiace și a respirației. Când se întâmplă acest lucru, un medic ar putea descrie o persoană ca fiind într-o stare de vigilență sau de excitare crescută. Mulți factori pot declanșa un răspuns la stres, inclusiv situații periculoase și presiuni psihologice, cm ar fi termenele limită de lucru, examenele și evenimentele sportive. Efectele fizice ale stresului, de obicei, nu durează mult. Cu toate acestea, unii oameni se găsesc într-o stare aproape constantă de vigilență sporită. Acesta este stresul cronic. Unele cauze potențiale ale stresului cronic includ: locuri de muncă de înaltă presiune, dificultăți financiare, relații provocatoare. Stresul cronic pune presiune asupra organismului pentru o perioadă îndelungată. Acest lucru poate provoca o serie de simptome și crește riscul de a dezvolta anumite boli.

SEMNE ȘI SIMPTOME.
Stresul cronic afectează întregul organism. Poate avea mai multe simptome fizice sau psihologice, ceea ce poate face ca funcționarea zilnică să fie mai dificilă. Tipul și severitatea simptomelor variază considerabil de la persoană la persoană. Semnele și simptomele stresului cronic pot include: iritabilitate, care poate fi extremă, oboseală, dureri de cap, dificultăți de concentrare sau incapacitate de a face acest lucru, gânduri rapide, dezorganizate, dificultăți de somn, probleme digestive, modificări ale apetitului, simțindu-se neputincios, o pierdere percepută a controlului, stimă de sine scăzută, pierderea dorinței s*xuale, nervozitate, infecții sau boli frecvente.

Află mai multe aici: https://laboretica.ro/?elementor_library=ce-este-stresul-cronic-si-care-sunt-efectele-sale-asupra-sanatatii

CÂND AR TREBUI SĂ FACI UN TEST DE SARCINĂ

Multe semne timpurii ale sarcinii pot fi nespecifice și ușor confundate cu alte cauze. Din acest motiv, poate fi dificil să știi când sau dacă să faci un test de sarcină. În acest articol, enumerăm 11 semne timpurii care pot indica că o persoană ar trebui să facă un test de sarcină.

CÂT DE REPEDE SE POATE FACE UN TEST?
Un test de sarcină nu va fi pozitiv de îndată ce o persoană rămâne însărcinată. Este nevoie de timp pentru ca organismul să elibereze suficient hormon gonadotropină corionică umană (hCG) pentru a apărea la un test. Aceasta va fi în jur de 12-15 zile după ovulație dacă o persoană are un ciclu de 28 de zile. Unele cadre medicale sugerează efectuarea testului în prima zi când ar fi trebuit să apară menstruația. Cu toate acestea, Administrația pentru Alimente și Medicamente observă că rezultatele din această zi ar putea să nu fie exacte pentru 10-20% dintre oameni. În schimb, ei sugerează să se facă un test la 1-2 săptămâni după pierderea unei menstruații. Unele teste sunt însă mai sensibile și se pot folosi mai devreme. O altă opțiune este să aștepți cel puțin 21 de zile după ce ai făcut s*x fără contraceptive. Testele de sânge au loc într-un cabinet medical și pot arăta dacă o persoană este însărcinată în jur de 6-8 zile după ovulație.

SEMNE PRECOCE ALE SARCINII.
Dacă o persoană este însărcinată, cel mai bine este să afle cât mai curând posibil. Nu numai că se pot începe să se planifice următorii pași, dar pot exista și considerente de sănătate și schimbări ale stilului de viață de abordat. Unele persoane observă semne timpurii ale sarcinii, cm ar fi oboseala sau sensibilitatea sânilor, înainte de a pierde menstruația. Semnele timpurii includ: o menstruație lipsă, modificări ale sânilor, sângerare ușoară, crampe, greață și vărsături, oboseală, durere de cap, aversiuni sau pofte alimentare, schimbări în obiceiurile de baie, schimbări de dispoziție, a sări peste controlul nașterilor.

- Menstruație lipsă. Adesea, cel mai timpuriu și mai de încredere semn al sarcinii. Există multe motive pentru lipsa menstruației, dar dacă o persoană este activă s*xual, lipsa menstruației poate semnala sarcina. Majoritatea testelor de sarcină sunt foarte precise atunci când sunt luate după o perioadă nerecuperată, dar uneori nivelurile hormonale ar putea să nu fie suficient de mari pentru a declanșa un rezultat pozitiv. Dacă ai lipsă o menstruație și testul de sarcină este negativ, ar trebui să se repete testul după câteva zile.
- Modificări ale sânilor. Modificările sânilor sunt frecvente la începutul sarcinii. Acestea se datorează modificărilor hormonale care în cele din urmă pregătesc organismul pentru alăptare. Schimbările comune sunt: sensibilitatea sânilor, sânii umflați, mameloanele și areolele devenind mai mari sau ușor mai închise la culoare.

Află mai multe aici: https://laboretica.ro/?elementor_library=cand-ar-trebui-sa-faci-un-test-de-sarcina

CUM SĂ RĂMÂI ACTIV LA LOCUL DE MUNCĂ

Milioane dintre noi avem locuri de muncă care ne obligă să stăm la birouri sau în jurul meselor de conferință timp de câteva ore pe zi. Multe riscuri pentru sănătate sunt asociate cu starea pe scaun pentru perioade prelungite - dar cm rămânem activi la locul de muncă? Aflăm.
Chiar dacă ești legat de birou toată ziua la serviciu, există o mulțime de modalități de a rămâne activ.
Cercetările au demonstrat că starea pe scaun pentru o perioadă îndelungată este legată de obezitate, diabet de tip 2 și un risc crescut de deces din cauza bolilor de inimă și a cancerului. O ședere excesivă poate încetini, de asemenea, metabolismul, ceea ce are un impact asupra capacității organismului de a regla tensiunea arterială și zahărul din sânge, precum și de a descompune grăsimea corporală. Injectarea de activitate fizică în ziua de lucru ar putea reduce unele dintre riscurile pentru sănătate care sunt crescute prin sedentarism. Un studiu a descoperit că efectuarea a doar 30 de minute de activitate în 5 zile în fiecare săptămână – fie că merge la sală, mergi cu bicicleta la serviciu sau mergi la o plimbare la prânz – ar putea preveni 1 din 12 decese la nivel global. A fi în formă fizică poate proteja, de asemenea, împotriva unor daune ale stresului la locul de muncă. Stresul poate duce la afectarea bunăstării mentale, simptome depresive și hipertensiune arterială - toate acestea ar putea duce la absențe de la locul de muncă. Când lucrezii la un birou timp de 7-10 ore pe zi, găsirea oportunităților de a fi activ poate fi o provocare.
Iată cinci sfaturi de top pentru a te ajuta să rămâi activ în ziua de lucru.

1. MERGI CU BICICLETA SAU PE JOS PÂNĂ LA SERVICIU.
În funcție de locația locului de muncă și de cât de departe lucrezi de casă, încearcă să schimbi modul în care ajungi la și de la locul de muncă. Lasă-ți mașina acasă și mergi cu bicicleta sau pe jos. Mersul cu bicicleta la locul de muncă este legat de un risc redus de deces din toate cauzele. În comparație cu naveta la locul de muncă cu mașina sau transportul public, mersul cu bicicleta la locul de muncă a fost asociat cu un risc redus de deces din toate cauzele și un risc mai mic de cancer. Atât mersul cu bicicleta, cât și mersul pe jos la locul de muncă au fost, de asemenea, asociate cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare. În plus, persoanele care merg pe jos sau cu bicicleta la serviciu au un indice de masă corporală (IMC) și un procent de grăsime corporală la mijlocul vieții mai mici decât cei care fac naveta cu mașina. Cei care fac naveta în mod activ la serviciu, pe jos sau cu bicicleta, beneficiază, de asemenea, de o bunăstare îmbunătățită și raportează că se simt mai capabili de concentrare și sunt supuși mai puțină efort decât cei care călătoresc cu mașina la serviciu. Descoperirile recente indică faptul că majoritatea oamenilor se urcă în mașini în loc să facă naveta în mod activ la locul de muncă din cauza îngrijorărilor legate de timpul suplimentar necesar pentru mersul pe jos sau cu bicicleta. Dar, atunci când i s-a cerut să estimeze cât timp ar dura să mergi pe jos sau cu bicicleta până la o locație comună, majoritatea participanților au fost incorecți și supraestimați. Dacă ești supraponderal și inactiv, mersul cu bicicleta la locul de muncă este la fel de eficient pentru a te ajuta să pierzi masa de grăsime precum a participa la o sală de sport, potrivit unui studiu al Universității din Copenhaga. O plimbare de dimineață la serviciu ar putea fi doar tonicul pe care îl cauți dacă vrei să slăbești, dar nu ai timp sau înclinație să vizitezi un centru de fitness în mod regulat.

Află mai multe aici: https://laboretica.ro/?elementor_library=cum-sa-ramai-activ-la-locul-de-munca

CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE LIPOPROTEINE, COLESTEROL ȘI DIETĂ

Lipoproteinele sunt molecule proteice care transportă grăsimea în organism. Conțin colesterol și trigliceride. Exemplele includ lipoproteinele de înaltă densitate (HDL), cunoscute sub denumirea de colesterol „bun”, și lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) sau colesterolul „rău”. Lipoproteinele transportă trigliceridele și colesterolul prin fluxul sanguin pentru a fi utilizate în tot organismul. Colesterolul este un tip de lipide. Ficatul produce tot colesterolul de care organismul are nevoie pentru a crea acizi biliari, pentru a produce hormoni și așa mai departe. Cu toate acestea, oamenii iau colesterol și prin dieta lor. Nivelurile ridicate de colesterol se pot acumula în artere și crește riscul de boli cardiovasculare. Medicii recomandă limitarea nivelurilor de colesterol din sursă de încredere în general, dar nivelurile HDL ar trebui să fie mai mari decât nivelurile LDL. HDL ajută organismul să elimine LDL și reduce riscul de complicații pentru sănătate.
Acest articol explică ce sunt lipoproteinele, cm se leagă ele de colesterol, cm afectează colesterolul sănătatea și cm să obținem și să menținem un nivel adecvat de colesterol.

TIPURI DE LIPOPROTEINE.
Lipoproteinele sunt molecule sferice care au un miez de esteri de colesteril (o formă de colesterol) și trigliceride. La exterior sunt tipuri de lipide cunoscute sub numele de fosfolipide, colesterol liber și apolipoproteine sau apo. Experții clasifică lipoproteinele în funcție de dimensiunea, rolul biologic și conținutul lor. Există cinci clase principale de particule de lipoproteine. Au funcții diferite și poartă diferite substanțe:

- Chilomicronii: Acestea sunt lipoproteine mari, bogate în trigliceride, pe care celulele intestinale le produc din grăsimile dietetice.
- Lipoproteine cu densitate foarte scăzută (VLDL): ficatul produce aceste particule bogate în trigliceride, care sunt mai mici decât chilomicronii, deși dimensiunea lor poate varia.
- Lipoproteine cu densitate intermediară (IDL): Acestea transportă colesterol și trigliceride.
- Lipoproteine cu densitate joasă (LDL): acestea sunt principalul purtător de colesterol în sânge și se livrează în țesuturile dependente de colesterol, cm ar fi glandele suprarenale și gonade.
- Lipoproteine de înaltă densitate (HDL): Acestea joacă un rol esențial în transportul invers al colesterolului - aducând colesterolul din alte țesuturi la ficat. Au, de asemenea, proprietăți antioxidante și antiinflamatorii și pot ajuta la prevenirea aterosclerozei sau acumularea de grăsime în artere.

Află mai multe aici: https://laboretica.ro/?elementor_library=ce-trebuie-sa-stim-despre-lipoproteine-colesterol-si-dieta