Alexa Bîtfoi

03/01/2023

Stima de sine are legatura cu felul in care ne percepem pe noi insine, are legatura cu propria imagine despre noi insine. Aceasta imagine poate fi una gonflata sau, dimpotriva, una diminuata, scazuta. Trebuie sa stim, inca de la inceput, ca stima de sine isi gaseste radacinile in copilaria mica, in interactiunile cu persoanele semnificative. Altfel spus, imaginea pe care ne-o vom fi creat despre noi insine are legatura, intr-o prima faza, cu natura relatiei pe care am avut-o cu cei apropiati, cu parintii nostri. Apoi, aceasta relatie semnificativa dintre copil si parinti se ramifica, se imbogateste, depaseste mediul familial si intalneste o noua dimensiune, dimensiunea sociala. Cuvintele, gesturile, interdictiile adultului semnificativ, interactiunile afective inconstiente dintre copil si parinti, apoi normele si principiile sociale si culturale, toate se vor aseza in experienta subiectiva a individului si in felul lui de a se vedea pe sine si lumea exterioara.

Stima de sine scazuta nu poate fi imbunatatita prin retete de gandire pozitiva, ci prin aflarea cauzelor inconstiente care au generat autodeprecierea.

31/01/2021

Researchers review the latest scientific evidence for the effects of poverty on mental health.

16/01/2021

Ideas of the unconscious, repression, regression and the ego are the very ones we need to understand the challenges we face today.

13/01/2021

Dragi prieteni,

În prag de sărbători, avem bucuria să vă oferim un nou titlu apărut la Editura Fundației Generația, TELESCOPAJUL GENERAȚIILOR. ASCULTAREA LEGĂTURILOR NARCISICE DINTRE GENERAȚII, o lucrare convingătoare, care oferă o perspectivă originală asupra transmiterii legăturilor narcisice între generații. Această atenție acordată transmiterii inconștiente oferă o perspectivă nouă pentru înțelegerea consecințelor psihice ale unor experiențe cm sunt genocidul sau terorismul.
Psihanaliștii și psihoterapeuții care tratează adulți și copii, terapeuții sistemici și cei care manifestă un interes în studiile culturale o vor găsi cu toții relevantă pentru munca lor.

Cartea va putea fi achiziționată prin comenzi pe e-mail fundatia.generatia@gmail.com, de la Librăriile Cărturești sau https://www.librarie.net/
Trad. Rodica Speranța Pantelie

Echipa Generația vă urează sărbători fericite și lecturi frumoase!

09/04/2020

Vreme de pandemie. Fiecare zi se răsucește monoton, prinsă într-o spirală temporală în care spațiul de muncă a început să se confunde cu spațiul locativ, zilele cu nopțile, starea de veghe cu cea de visare. În paralel cu anxietatea generală alimentată de știri cu iz apocaliptic și augmentată de capacitatea slăbită de a tolera incertitudinea fiecare încearcă, după propriile puteri, să digere psihic experienţa emoţională neobişnuită la care suntem părtaşi. Îndemnurile mobilizatoare omniprezente în social media precum cititul cărților, exercițiul fizic în sufragerie și gătitul în autoizolare încep să-și dezvăluie tot mai mult caracterul înșelător. Se citeşte mult Ciuma lui Camus devenită foarte la modă zilele astea, se execută conştiincios flotări şi genoflexiuni şi se foloseşte aparatură sportivă improvizată. Se petrece mult timp în bucătărie pentru rețete fancy și instagramabile. Entuziasmul iniţial referitor la homeschooling și la îndemnul de a petrece timp împreună cu familia începe să pălească, iar expresia "activităţi didactice" zgârie tot mai mult urechea tinerelor mame. Nu te poți minți că trăiești într-o vacanță prelungită la domiciliu în care orele de muncă se împletesc cu cele de creativitate și relaxare, ci începi să devii tot mai conștient că locuința, în aceste zile, se transformă încet-încet într-o închisoare. Iar acest sentiment produce mai multă anxietate, anxietate care adesea se manifestă prin ostilitate, furie, oboseală fizică și psihică. Anxietate care însoţeşte nu doar zilele, ci îşi întinde plasele şi asupra nopţilor, prin intermediul viselor.

În aceste zile a fost adus în atenție un fenomen global legat de felul în care oamenii visează în această perioadă. S-a observat că se visează mult mai mult, sau, în orice caz, mult mai intens.

01/04/2020

An addiction is a form of unsustainability that suggests a misroute in the construction of a horizontalized interdependence and the paradox of dependence.

01/04/2020

Telemunca sau lucrul online la domiciliu în timpul pandemiei de coronavirus: există avantaje, dar vine şi cu riscuri, arată un studiu recent.

29/03/2020

25/03/2020

Psihanalistul Don Carveth despre criza coronavirus, despre regresia orală, anală şi schizo-paranoidă - şi de ce e necesar să sperăm

Ca mulţi alţii, m-am autoizolat, iar în prezent practic terapia exclusiv pe telefon, FaceTime sau Skype. Şi observ - la mine însumi, la pacienţi şi la cei din jurul meu - o regresie destul de răspândită... ca să mă exprim aşa, cu acest termen psihanalitic, regresie, regresare, semnificând o dare înapoi, o întoarcere de la un stadiu mai matur la un stadiu mai puţin matur de funcţionare psihologică şi emoţională. În termeni kleinieni, e o regresie de la funcţionarea în poziţia depresivă la o funcţionare sau poziţie schizo-paranoidă.

Aşadar, în măsura în care această criză stimulează funcţionarea schizo-paranoidă, anxietatea persecutorie este şi ea răspândită... oamenii se simt persecutaţi... Iar această anxietate persecutorie activează măsuri defensive, genul de defense la care recurgem de obicei.

E chiar ciudat, prin urmare, să constat că pacienţii mei paranoizi se simt un pic mai bine, pentru că acum toată lumea din jur este paranoidă. Să văd că pacienţii mei isterici se simt mai bine, pentru că toată lumea în jur e acum destul de isterică şi are preocupări somatice, examinându-se spre a detecta simptome sau chiar generând simptome pe un fond isteric, cu o conştientizare hiperacută a propriilor corpuri, hipervigilentă la orice ar putea fi interpretat ca un început de febră, frisoane, tuse uscată etc. Deci pacienţii isterici se simt mai bine - toată lumea e acum isterică. Pacienţii obsesiv-compulsivi se simt şi ei mai bine, pentru că acum toată lumea din jur este obsesivă şi compulsivă... lumea întreagă are, dintr-odată, o compulsie la spălarea mâinilor care e socialmente recomandată. În concluzie, simptome care erau considerate patologice par acum, când ne confruntăm cu această criză, pe de-a-ntregul justificate.

>>> http://www.cafegradiva.ro/2020/03/covid-19-coronavirus-psihanaliza-don-carveth.html

Covid 19 / coronavirus: psihanalistul Don Carveth despre regresia orală şi anală, climatul paranoid, obiecte bizare şi stocarea hârtiei igienice.

18/03/2020

"Freud articulează un aspect fundamental din experienţa schimbărilor la care suntem constrânşi şi al temerilor şi consecinţele lor: doliul anticipativ şi riscul retragerii afecţiunii de la acele obiecte resimţite ca deteriorate sau dăunătoare, adică acea stare mentală care îşi poate afla expresia în apatie. În Despre efemeritate Freud sugerează că putem trăi experienţa mediului şi a obiectelor investite afectiv într-o atmosferă particulară de pierdere şi de teamă de sfârşit. Poetul este numai un martor pasiv al posibilei distrugeri viitoare şi, fără doar şi poate, are experienţa doliului. Însă el nu perlaborează doliul, ci foloseşte o defensă narcisică pentru a evita o perlaborare reală şi dureroasă a doliului - anticipându-l. În acest sens, frumuseţea se pierde în avans. Freud nu acceptă nicidecum acest lucru şi propune o reparare şi o recreere a lumii, fie ea externă sau internă. Şi îşi termină eseul cu aceste cuvinte (p. 307):
"Când doliul se va încheia, vom constata că înalta noastră părere despre bogățiile civilizației nu a pierdut nimic odată cu descoperirea fragilității lor. Vom construi din nou tot ce a fost distrus de război, poate pe un teren mai ferm și mai durabil decât înainte.""

Psihanaliza ajută la identificarea mecanismelor de apărare care blochează conştientizarea provocărilor coronavirus (COVID-19).

14/03/2020

Coronavirus in Italy, people reaction ♥️ covid19 Sars-Cov-2019

03/03/2020

Simptomele spun o poveste, in timp ce in transformarile psihosomatice corpul "se exprima" singur.

02/03/2020

Ilany Kogan în dialog cu Dorin-Liviu Bîtfoi la Gradiva Podcast, despre psihanaliza refugiaţilor, traumă şi doliul nerezolvat al românilor după 1989.

29/02/2020

Psihanaliza, psihoterapie psihanalitica, psihoterapie si psihologie aplicata in arta, cultura si societate - Revista online

23/02/2020

Demenţa şi boala Alzheimer au fost descrisă ca fiind "o stare între viaţă şi moarte", "morţii vii", "a înlocuit cancerul, fiind cea mai temută boală".

19/02/2020

What is implied when those treated in psychotherapy are called "clients" or "consumers" rather than "patients"? The implication is that those in psychotherapy are not really ill and that psychotherapy is not really a form of treatment. In a linguistic sleight-of-hand, proponents of terms like "client" and "consumer" have transmogrified psychotherapy from a specialized form of medical treatment delivered by a trained professional to an unspecified service offered by a mere provider. This, in essence, serves to de-medicalize psychotherapy.

The language we use matters.

18/02/2020

"Dr Jung tells the story of a man who came in for treatment of an ailment. When asked to share his dreams he replied that he never dreamed, but that his six year old son dreamed most vividly. Dr Jung asked him to record his son's dreams. The man brought his son's dreams for several weeks and then suddenly began dreaming himself. The son's overblown dreams stopped immediately! Dr Jung explained that the man, unwittingly - for he had fallen into the usual modern collective attitude toward such things - had failed to take care of an important dimension of his own life and the son had been obliged to bear that burden for him. If you wish to give your children the best heritage, give them a clean unconscious, not your own unlived life, which is hidden in your unconscious until you are ready to face it."

- Robert Johnson.

13/02/2020

Consecinţele oscilaţiei între mamă şi tată fără posibilitatea de a alege pe unul dintre ei se văd reflectate în însăşi identitatea istericului care nu se poate defini pe sine nici ca bărbat, nici ca femeie. Mereu prins la mijloc, pe jumătate participant, pe jumătate exclus, hăituit de această dublă identificare, istericul va rămâne mereu cu dorinţa neîmplinită. Va respinge pe oricine îi va oferi dragostea şi va tânji cu disperare după o pasiune cu cineva inaccesibil. Frigiditatea va fi îngerul păzitor al istericei, simptom care va oglindi dezinteresul ei ambiguu.

Mereu prins la mijloc, pe jumătate participant, pe jumătate exclus, hăituit de această dublă identificare, istericul va rămâne mereu cu dorinţa neîmplinită.