What are the opening hours?

Monday 09:00 - 19:00 Tuesday 09:00 - 19:00 Wednesday 09:00 - 19:00 Thursday 09:00 - 19:00 Friday 09:00 - 19:00 Saturday 09:00 - 14:00

Fabrica de Emotii

Home
Romania
Bucharest
Fabrica de Emotii

Cei mai buni psihoterapeuți au grijă de sănătatea ta emoțională!

21/09/2025

Social media nu arată realitatea. Arată doar perfecțiunea imaginată.
Și, fără să vrem, ne învață să ne comparăm, să ne judecăm și să ne simțim „niciodată suficienți”.

Imaginează-ți un adolescent care se uită la feed-ul său: prietenii par mereu fericiți, familia perfectă, vacanțe și note impecabile. El tocmai a primit un „8” la test și simte că nu e la fel ca ceilalți. În acel moment, bucuria reușitei se stinge. Învață că valoarea lui depinde de cm se compară cu ceilalți, nu de cine este el cu adevărat.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: același adolescent, același test. Un adult din viața lui îi spune: „Nu tot ce vezi online e real. Tu ești unic, cu eforturile tale și cu greșelile tale. Sunt mândru de tine.” Dintr-odată, perfecțiunea din feed nu mai contează. Dintr-odată, adolescentul învață să se aprecieze pentru autenticitate, nu pentru „like-uri”.

Perfecționismul în social media nu începe cu postări perfecte. Începe cu comparații mici, cu priviri critice, cu gândul că nu ești la fel ca ceilalți. Dar la fel de mici pot fi și gesturile care schimbă perspectiva:
– un „ești valoros exact așa cm ești”,
– un „nu tot ce vezi e adevărat sau important”,
– un „curajul tău de a fi autentic contează mai mult decât impresia pe care o dai online”.

Copiii și adolescenții trebuie să înțeleagă că social media nu definește valoarea lor.
Și că adevărata perfecțiune nu e să arăți impecabil, ci să fii curajos, vulnerabil și autentic. 💙

18/09/2025

Frații nu sunt doar colegi de cameră. Ei sunt primii aliați, primele bătălii și primele lecții de iubire adevărată.
Între ei se nasc cele mai sincere râsete și cele mai aprige conflicte. Dar, mai ales, între ei se învață ce înseamnă să fii aproape de cineva chiar și atunci când e greu.

Imaginează-ți doi frați care se ceartă pentru o jucărie. Părintele intervine grăbit: „Împarte, că altfel o iau!” În acel moment, conflictul nu dispare, ci se ascunde sub supunere. Copiii învață doar că puterea decide, nu înțelegerea.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: părintele se așază lângă ei și întreabă: „Cum crezi că se simte fratele tău acum? Ce putem face să fie bine pentru amândoi?” Dintr-odată, cearta devine lecție de empatie. Dintr-odată, copiii învață că iubirea nu înseamnă să câștigi, ci să găsești o cale împreună.

Empatia între frați nu se naște peste noapte. Ea se cultivă prin răbdare, prin exemple și prin cuvinte care lasă urme frumoase în inimă:
– un „cum ai vrea să fii tratat tu?”,
– un „hai să găsim o soluție împreună”,
– un „în familia noastră, fiecare contează”.

Frații care cresc învățând empatia devin adulți care știu să iubească, să protejeze și să ofere respect.
Și, poate cel mai important, devin oameni care aleg mereu conexiunea în locul conflictului. 💙

17/09/2025

Timpul nu se măsoară doar în ore sau minute. Și, fără să vrem, ne învățăm copiii că prezența fizică este suficientă, iar atenția autentică poate fi amânată sau împărțită.

Imaginează-ți un copil care stă singur în camera lui: tableta deschisă, jucăriile răvășite, părinții prinși în telefoane sau laptopuri. El vrea doar puțin timp împreună, dar primește un „Mai târziu, sunt ocupat.” În acel moment, copilul învață că prezența părinților nu este o prioritate, iar bucuria jocului împreună se stinge.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: același copil, aceeași zi. Părintele închide telefonul, se așază la nivelul copilului și spune: „Hai să construim ceva împreună. Sunt aici pentru tine.” Dintr-odată, timpul devine valoros. Dintr-odată, copilul învață că prezența, atenția și gesturile mici contează mai mult decât orele petrecute în grabă.

Importanța timpului de calitate nu începe cu vacanțe spectaculoase sau activități grandioase. Începe cu momente simple: cu priviri sincere, râsete împărtășite și jocuri împreună. Și la fel de mici pot fi și gesturile care schimbă perspectiva:
– un „Sunt aici pentru tine chiar acum”,
– un „Hai să ne jucăm împreună câteva minute”,
– un „Îmi place să fiu cu tine și să te ascult”.

Copiii trebuie să înțeleagă că prezența părinților lor nu se măsoară în timp, ci în atenția și iubirea oferite. Și că adevărata valoare a momentelor petrecute împreună nu stă în cantitate, ci în calitate. 💙

16/09/2025

Copiii nu trebuie să fie câmp de luptă între părinți.
Ei nu aleg divorțul, dar simt fiecare tensiune, fiecare reproș și fiecare tăcere.

Imaginează-ți un copil prins între certurile părinților: unul spune „Nu-l asculta pe el!”, celălalt ripostează „Tu nu înțelegi nimic!” Copilul tace, dar inima lui se rupe încet. Învață că iubirea poate fi condiționată și că fiecare alegere a adulților îl poate răni. Învață că nu contează ce simte el, ci cine câștigă disputa.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: părinții, deși separați, se așază împreună și îi spun copilului: „Te iubim la fel, indiferent de ce se întâmplă între noi. Suntem aici pentru tine.” Dintr-odată, copilul simte că nu e singur. Dintr-odată, lumea lui nu se mai destramă la fiecare ceartă.

Divorțul nu începe cu despărțirea formală. Începe cu conflicte nerezolvate, reproșuri și tăceri care ranesc. Dar la fel de mici pot fi și gesturile care protejează copilul:
– un „te iubim la fel, mereu”,
– un „vrem să știm cm te simți și să te ascultăm”,
– un „ne pasă de tine, nu de cine are dreptate”.

Copiii trebuie să știe că separarea părinților nu înseamnă că iubirea lor pentru ei scade.
Și că atunci când părinții aleg respectul și comunicarea, ei construiesc o lume sigură pentru copil, chiar și în mijlocul schimbării. 💙

15/09/2025

Un copil fericit nu crește din reguli perfecte. Ci din părinți care știu să fie bine cu ei înșiși.

Imaginează-ți un părinte obosit, stresat, mereu pe fugă. Copilul cere atenție, dar răspunsul e un „Nu acum, lasă-mă în pace.” În acel moment, copilul învață că emoțiile lui nu contează.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: același părinte, aceeași oboseală. Inspiră adânc, îngenunchează la nivelul copilului și spune: „Știu că ai nevoie de mine. Am nevoie și eu de o pauză. Dar apoi, sunt aici pentru tine.” Dintr-odată, copilul învață ce înseamnă echilibru și autenticitate.

Sănătatea emoțională a părinților nu e un moft. Este fundamentul pe care se clădește lumea copilului. Gesturi mici pot face diferența:
– un „am nevoie de timp să mă liniștesc”,
– un „hai să respirăm împreună”,
– un „îți înțeleg supărarea”.

Copiii nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți reali, care își recunosc emoțiile și îi învață să facă la fel.

13/09/2025

Cuvintele dor uneori mai tare decât faptele. Și lasă urme pe care nu le vezi, dar pe care copilul le simte zi de zi.

Imaginează-ți un copil care desenează o casă stângace. Se apropie părintele, privește și spune: „Ce e asta? Nici măcar nu seamănă.” În acel moment, copilul lasă creionul jos și învață că eșecul doare.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: același copil, același desen. Părintele zâmbește și spune: „Ce frumos ai ales culorile! Vrei să facem împreună un copac lângă casă?” Dintr-odată, desenul capătă valoare, iar copilul învață că greșeala e parte din proces.

Stima de sine nu se distruge dintr-o dată, ci din critici repetate, din comparații și din lipsa de apreciere. Dar tot așa se poate construi, pas cu pas, prin:
– un „sunt mândru de tine”,
– un „hai să mai încercăm”,
– un „greșelile sunt șansa ta să devii mai bun”.

Copiii trebuie să știe că valoarea lor nu depinde de perfecțiune, ci de curajul de a crea și de a încerca din nou.

11/09/2025

O lume mai bună nu se construiește din etichete puse pe oameni.
Se construiește din respect și acceptare.

Imaginează-ți un copil care vorbește altfel, mai rar, mai stângaci. Colegii chicotesc și spun: „Ce ciudat ești.” În acel moment, copilul se retrage, simțind că nu aparține.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: un coleg care îi spune: „Îmi place cm spui poveștile. Vrei să fim în aceeași echipă?” Dintr-odată, diferența nu mai e povară, ci punte. Dintr-odată, copilul se simte valoros.

Excluderea nu începe cu fapte mari, ci cu glume aruncate, cu uși închise, cu etichete puse la întâmplare. Dar la fel de mici pot fi gesturile care schimbă totul:
– un „vrei să vii cu noi?”,
– un „îmi place ideea ta”,
– un „hai să facem asta împreună”.

Copiii trebuie să știe că frumusețea lumii stă tocmai în diferențele dintre noi.
Și că atunci când alegem să respectăm, nu doar acceptăm, construim o comunitate în care fiecare are un loc.

10/09/2025

🎧 Noul episod al podcastului Dialog Meducativ este acum disponibil!

În acest episod, Georgiana Tănase, psiholog, explorează relația dintre copil, educator și părinte, oferind perspective valoroase despre cm să construim relații educative sănătoase și eficiente.

💬 Ce vei învăța din acest episod:

-Cum să îmbunătățim comunicarea între părinți și educatori.
-Strategii pentru a sprijini dezvoltarea emoțională a copilului.
-Importanța colaborării între familie și școală în educația copilului.

10/09/2025

Prietenia nu se măsoară în like-uri. Nu se construiește din emoji-uri trimise la întâmplare.
Se clădește din priviri, din râsete și din timp petrecut împreună.

Imaginează-ți un adolescent care postează o poză și stă cu telefonul în mână, așteptând să adune inimioare. Primește doar câteva și simte că nu e „destul de cool”. Lumea lui se micșorează, iar singurătatea crește.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: același adolescent, aceeași zi. Un prieten îl sună și spune: „Hai afară, să dăm o tură cu bicicleta.” Dintr-odată, like-urile nu mai contează. Dintr-odată, se simte văzut și important.

Izolarea nu începe cu telefoane, ci cu lipsa de conectare reală. Dar la fel de mici pot fi gesturile care aduc apropiere:
– un „hai să bem o limonadă împreună”,
– un „vreau să îți povestesc ceva, față în față”,
– un „sunt aici pentru tine”.

Copiii și adolescenții trebuie să înțeleagă că adevărata valoare nu stă în ecran, ci în inima celui de lângă tine.
Și că niciun like nu se compară cu îmbrățișarea unui prieten adevărat.

09/09/2025

Notele nu definesc valoarea unui copil. Nu sunt ecoul inteligenței lui și nici măsura bunătății sale.
Sunt doar cifre pe o hârtie.

Imaginează-ți un copil care se întoarce acasă cu un „7”. Părintele oftează, ridică tonul și spune: „Puteai mai mult. M-ai dezamăgit.” În acel moment, inima copilului se micșorează, iar zâmbetul dispare. Învață că dragostea are condiții și că el nu e suficient.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: același copil, aceeași notă. Părintele zâmbește, îl ia în brațe și întreabă: „Cum ai simțit testul? Ce putem face data viitoare împreună?” Dintr-odată, „7” devine lecție, nu etichetă. Dintr-odată, copilul înțelege că e susținut, nu judecat.

Anxietatea școlară nu se naște din greșeli, ci din priviri dezamăgite, din comparații și presiuni. Dar la fel de mici pot fi și scânteile care aprind încrederea:
– un „sunt mândru de tine, indiferent de notă”,
– un „hai să încercăm din nou împreună”,
– un „greșelile ne ajută să creștem”.

Copiii trebuie să știe că nu cifra îi definește, ci curajul de a învăța, de a încerca și de a merge mai departe.
Și, mai presus de toate, trebuie să știe că dragostea nu scade odată cu nota din catalog.

07/09/2025

Un mediu fără bullying nu se construiește din reguli scrise pe pereți sau din simple „nu jigni!”.
Se construiește din gesturi mici, din curaj și din bunătate.

Imaginează-ți un copil care intră în clasă cu haina veche și ruptă. Un coleg râde și îi spune: „Arăți ca un cerșetor.” În acel moment, lumea copilului se micșorează, iar banca devine ascunzătoare. Învață că e „altfel” și că acel „altfel” doare.

Dar imaginează-ți acum alt scenariu: un coleg care se apropie, îi oferă un creion și îi spune zâmbind: „Hai cu mine, că azi desenăm cea mai tare schiță împreună.” Dintr-odată, acea rană se topește. Dintr-odată, Dan nu mai e „cel diferit”, ci „cel acceptat”.

Bullyingul nu începe cu pumni, ci cu tăceri care exclud, cu porecle aruncate în joacă, cu priviri ironice. Dar la fel de mică poate fi și scânteia care aprinde speranța:
– un „vrei să stai lângă mine?” spus în pauză,
– un „nu e ok să vorbești așa cu el” rostit cu voce fermă,
– un „te pot ajuta?” care valorează mai mult decât o mie de predici.

Copiii trebuie să știe că puterea nu stă în a doborî pe cineva, ci în a-l ridica. Că adevărații prieteni nu sunt cei care râd mai tare, ci cei care îți oferă un loc lângă ei atunci când te simți singur.

Și, mai presus de toate, trebuie să înțeleagă că tăcerea nu schimbă lumea. Curajul o face.
Curajul de a spune: „Nu e corect să vorbești așa.”
Curajul de a apăra.
Curajul de a fi bun.

Compasiunea, empatia și respectul nu sunt calități înnăscute. Ele se învață, se exersează, se trăiesc. În familie, în clasă, în comunitate. Iar copiii care cresc cu aceste valori vor fi adulții care, mâine, vor contura o lume în care fiecare are un loc.

O lume mai dreaptă.
O lume mai bună.
O lume în care bunătatea învinge bullyingul. 💙

06/09/2025

⚖️ Mit: „Dacă ai sub 14 ani, nu poți fi tras la răspundere pentru faptele tale.”
✅ Realitate: Începând cu vârsta de 14 ani, minorii răspund penal dacă au discernământ (art. 114 Cod Penal). Pentru cei între 14 și 16 ani, legea aplică măsuri educative, iar pentru cei între 16 și 18 ani, pedepsele pot fi apropiate de cele ale adulților.

👉 Tinerii trebuie să înțeleagă că faptele lor au consecințe legale.

Address

Strada Petöfi Sándor 23
Bucharest
011405

Opening Hours

Monday	09:00 - 19:00
Tuesday	09:00 - 19:00
Wednesday	09:00 - 19:00
Thursday	09:00 - 19:00
Friday	09:00 - 19:00
Saturday	09:00 - 14:00

Telephone

+40739111888

Website

http://www.fabricadeemotii.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Fabrica de Emotii posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Fabrica de Emotii:

Shortcuts

Address
Telephone
Opening Hours
Alerts
Contact The Practice
Claim ownership or report listing

Want your practice to be the top-listed Clinic in Bucharest?