Roxana Nicolau

13/11/2025

Cercetările recente coordonate de Janita Bralten și echipa sa de la Donders Institute for Brain, Cognition and Behaviour (Radboud University, Olanda) aduc dovezi solide privind rolul insulinei în funcționarea cerebrală și în etiologia tulburărilor neuropsihiatrice.
În cadrul proiectului european PRIME (Prevention and Remediation of Insulin Multimorbidity in Europe), Bralten și colaboratorii au investigat relația dintre disfuncțiile de semnalizare insulinică și o serie de tulburări mintale caracterizate prin dereglări ale sistemului de recompensă și ale controlului impulsurilor – în special ADHD, tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD) și depresia.

Rezultatele sugerează o suprapunere genetică și biologică între afecțiunile metabolice dependente de insulină (precum diabetul zaharat de tip 2, obezitatea și sindromul metabolic) și unele tulburări neuropsihiatrice.

Conceptul propus de autori – „insulinopatii ale creierului” – subliniază faptul că alterările semnalizării insulinei pot afecta plasticitatea sinaptică, transmisia dopaminergică și procesele cognitive implicate în reglarea atenției, motivației și recompensei.
Din perspectivă clinică, aceste date susțin abordarea integrată bio-psiho-socială a tulburărilor neurodezvoltării și a celor afective.

Reglarea funcțiilor metabolice – alimentație echilibrată, activitate fizică, igienă a somnului și monitorizarea parametrilor glicemici – poate deveni o componentă complementară a intervențiilor psihoterapeutice și farmacologice.

Cercetările Bralten (2022, Translational Psychiatry) și cadrul PRIME Europe evidențiază necesitatea extinderii modelelor explicative pentru ADHD și alte tulburări neuropsihiatrice, dincolo de simpla disfuncție dopaminergică, către o viziune sistemică în care metabolismul și procesele cerebrale sunt profund interconectate.

Speaker: Janita Bralten, department of Human Genetics, Radboudumc, Nijmegen, the NetherlandsThe role of insulin in our body, being important for sugar uptake...

03/11/2025

Uneori, cel mai util instrument din cabinet nu este caietul cu gânduri automate, nici pixul cu care notăm distorsiuni cognitive.
Este… un scaun. Da, un simplu scaun — acela pe care îl folosim pentru a face loc unei voci care nu a fost auzită, unui gând care a rămas blocat, sau unei emoții care s-a ascuns sub rațiune.
În chairwork, scaunul devine spațiu de dialog: între criticul interior și partea vulnerabilă, între minte și corp, între trecut și prezent.
Și uneori, între un „nu pot” și un „gata, încep”.

Un articol despre cm un scaun poate deveni aliatul terapeutului și al clientului. Descoperă cm tehnica chairwork transformă gândurile în dialoguri vii și aduc

28/10/2025

Din 2012 de când m-am apucat să învăț și să studiez Schema Therapy ... au avansat mult
Noutăți 🤓 👇

03/09/2025

📖 Noutate editorială: „ADHD 2.0 - Cum să traiești într-o lume în care te simți neințeles. Manualul minții hiperactive, de la experiențele copilariei la provocările vârstei", Dr. Edward M. Hallowell, Dr. John J. Ratey 👉 http://bit.ly/3I4pTxE

ADHD-ul este adesea perceput ca o piedică în calea concentrării, organizării și succesului personal sau profesional. Mulți copii și adulți se confruntă zilnic cu frustrări, neînțelegeri și eșecuri cauzate de un creier care pare să funcționeze „altfel”. Lipsa unei îndrumări clare și a unei înțelegeri corecte a acestei condiții face ca potențialul real al persoanelor cu ADHD să rămână adesea nevalorificat.

Cartea 𝘈𝘋𝘏𝘋 2.0, scrisă de Dr. Hallowell Edward și Dr. John Ratey, doi specialiști cu experiență personală și amplă în domeniu – ne oferă tocmai acea piesă lipsa: un ghid accesibil, bazat pe știință, care pune accentul pe soluții reale și pe valorificarea punctelor forțe ale creierului cu ADHD. Bazată pe cele mai recente cercetări în neuroștiințe, cartea oferă explicății clare despre modul de funcționare al creierului cu ADHD și propune soluții practice pentru gestionarea provocărilor specifice. De la adaptarea mediului de acasă sau de la școală până la alegerea activităților potrivite, înțelegerea tratamentelor și cultivarea relațiilor sănătoase, 𝘈𝘋𝘏𝘋 2.0 oferă un plan clar pentru a transforma dificultățile în oportunități.

14/08/2025

Ca psiholog, am auzit prea multe povești începute cu frică și control și sfârșite în tăcere. Femicidul nu apare din senin – crește din abuz, din lipsa de protecție, din indiferență. O lege dedicată ar însemna recunoaștere, prevenție și intervenție timpurie.

By Roxana Nicolau / 14/08/2025 / Fragmente din viață , Ganduri / În cabinet am auzit multe povești. Unele spuse cu voce tremurată, altele în șoaptă, altele cu privirea pierdută undeva, departe. Povești despre frică, control, umilință, despre libertăți pierdute pas cu pas. Și, uneori,...

12/08/2025

În România avem lege pentru pescuitul păstrăvului, dar nici urmă de lege pentru burnout. Cu alte cuvinte, dacă îți cade undița în apă, statul știe ce să facă. Dacă îți cade capul pe birou după ora 6 seara, tăcere totală.
Avem norme despre cm depozitezi pepenii pe marginea drumului, dar nu și despre cm depozitezi cortizolul – hormonul stresului – în corp, zi după zi.
Știm exact cm trebuie vândut porumbul fiert la festivaluri, dar nimeni nu reglementează cm fierbe angajatul în ședințe interminabile, de trei ori pe zi, fără pauză.
Etichetăm murăturile la milimetru, dar nu și practicile toxice de la locul de muncă.

O lege a burnout-ului ar putea opri maratoanele de e-mail trimise la miezul nopții, ar da o gură de aer angajaților și ar aduce România în secolul în care munca (poate) nu te îmbolnăvește.

Și vorbesc în cunoștință de cauză: pe canapeaua mea de terapeut, poveștile despre muncă și nesiguranță financiară rivalizează cu epopeele despre amante, soacre și părinți stresați.
Iar nu, canapeaua nu e într-o corporație – deși, sincer, pentru mulți angajați ar fi mai sănătos… poate chiar preventiv… să fie.


Hacking Work