17/12/2021
Astmul bronsic este o boala inflamatorie cronica ce afecteaza caile respiratorii si se manifesta prin hiperreactivitate bronsica ce conduce la episoade recurente de dispnee, wheezing, tuse si senzatie de constrictie toracica; episoadele apar in special noaptea si dimineata devreme.
Astmul bronsic afecteaza toate grupele de varsta si toate categoriile sociale dar este mai frecvent intalnit la nefumatori si la persoanele tinere (pana in 40 de ani). Exista o serie de factori care pot declansa astmul bronsic:
- Factori de mediu: alergii, fumat, infectii respiratorii repetate, netratate corespunzator, substante nocive din mediul inconjurator.
- Factori ce tin de persoana afectata: factori genetici (copiii cu parinti cu AB sunt mult mai expusi riscului de a se imbolnavi), obezitatea, sexul (barbatii sunt mai expusi in copilarie, femeile la maturitate).
- Factori secundari: factori de mediu iritanti (fum, miros, poluare, mucegai), factori ce tin de schimbarile meteo (umiditate crescuta, temperaturi scazute, schimbari bruste de temperatura), stari emotionale tensionate (anxietate, stress prelungit).
Manifestarile clinice ale astmului bronsic se caracterizeaza prin:
Atacuri de tuse si episoade de wheezing ( respiratie suieratoare )
Dureri in zona toracica
Dificultate in respiratie
Probleme cu somnul.
Tusea care apare in astmul bronsic se poate insoti de eliminarea unei spute albe, gelatinoase. Unii pacienti percep acea durere din zona toracica sub forma unei constrictii toracice. Intre crize, pacientul se poate simti perfect sanatos sau poate avea o greutate in respiratie la efort.
Boala prezinta diferite grade de severitate. Atunci cand astmul bronsic este usor, crizele sunt rare, de intensitate mica si pot trece de la sine sau cu minim de tratament. In astmul bronsic sever crizele pot apare mai frecvent, chiar zilnic sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. In acest stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzand oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, tuse si haraiala in piept.
NB: O viroza respiratorie sau o expunere la un alergen (ex: polen, par de animale, acarieni, gandaci, mucegaiuri sau anumite alimente) poate produce o agravare a simptomatologiei! Alti factori de risc ce pot declansa astmul bronsic sunt: AINS, beta blocantele, sdr premenstrual, conditii legate de sarcina, BRGE, rinosinuzita cr.
Diagnosticul in astmul bronsic se poate stabili in functie de:
- Manifestari clinice
- Istoric sugestiv
- Spirometrie
Spirometria este esentiala pentru diagnostic, pentru stabilirea gradului de severitate al bolii si pentru urmarirea evolutiei pacientului in timp.
NB: pacientul poate avea spirometrie normala intre crize sau se poate identifica un sindrom obstructiv. Sugestiv pentru astmul bronsic este cresterea sau normalizarea VEMS d**a inhalarea unui spray bronhodilatator. De asemenea, se pot efectua testari alergologice pentru depistarea unui astm bronsic determinat de diferiti alergeni. Nu trebuie exclus nici consultul ORL sau gastroenterologic, avand in vedere factorii de risc enumerati ce pot duce la declansarea unui astm bronsic.
Tratamentul pentru astm bronsic include:
* Masuri igienico-dietetice: camera in care se doarme sa nu aiba praf; plapuma, perna, salteaua sa fie din materiale sintetice (nu lana, puf), sa se evite plantele de apartament cu flori sau care produc mucegai (ex. planta alergizanta: violeta de Parma); pestii din acvariu indirect prin mancarea cu care sunt hraniti si care se presara in apa; parul de animale (caini, pisici).
* Tratament medicamentos
- tratament cronic (de control/ intretinere)
- tratament de criza (de salvare/urgenta ).
Tratamentul medicamentos pentru astm bronsic este predominant inhalator (spray) si este prescris in urma consultului si a investigatiilor, doar de catre medicul specialist. El consta in substante care se administreaza zilnic si exact in dozele recomandate de medic pentru a controla boala. Tratamentul pentru astm bronsic in exacerbare consta in cura scurta de Prednison (7-10 zile), sau cresterea dozelor de cortizon inhalator-spray, bronhodilator sau combinatii cu cele doua substante (din diferite medicamente) +/_ asocierea altor clase de medicamente.
De mentionat este faptul ca astmul bronsic, la fel ca o multitudine de afectiuni pulmonare, ORL (rinite, sinuzite, amigdalite, laringite, raceli, traheobronsite, BPOC, pneumonii etc) si nu numai, prezinta indicatie de salinoterapie!
Pentru a se observa o imbunatatire vizibila a vietii pacientului, in aceasta terapie ajutatoare trebuie sa se efectueze in medie 12 sedinte de salina a cate 45-50 min. Aceste sedinte se pot repeta de 2-3 ori in decursul unui an.
