Cabinet Individual Chitu Horia - Florian

26/10/2025

Astăzi am încheiat formarea de bază în Analiză existențială și Logoterapie.
A fost un drum lung, uneori provocator, dar profund transformator.
Am învățat să ascult mai atent – nu doar pe ceilalți, ci și vocea mea interioară.
Am învățat că sensul nu se caută în afara noastră, ci se descoperă în felul în care trăim, iubim și alegem.
Sunt recunoscător pentru oamenii minunați alături de care am parcurs acest drum și pentru tot ce am descoperit despre mine.

„Omul nu este distrus de suferință, ci de lipsa sensului.” – Viktor Frankl

22/10/2025

Omul nu se poate dărui pe sine atunci când frica l-a transformat într-un complexat.

17/10/2025

Astăzi este Ziua Mondială a Traumei.
Nu o să vezi baloane, flori sau sărbători.
Dar poate o să simți ceva… acolo, în tine.

Poate e o durere veche pe care ai ascuns-o.
Poate e o amintire care încă te apasă.
Poate e tăcerea pe care o porți ca o armură.

Adevărul e că trauma nu înseamnă slăbiciune.
Înseamnă că ai trecut prin ceva ce ți-a zguduit lumea — și încă ești aici.
Asta este putere. Asta este curaj.

Vorbește. Caută ajutor. Ține aproape de oamenii care te fac să te simți în siguranță.
Și, mai ales, nu te grăbi să “treci peste”.
Vindecarea nu are termen limită.

Ai voie să simți. Ai voie să ceri sprijin. Ai voie să te vindeci.
Și chiar dacă uneori doare, nu uita: nu ești singur.

Astăzi, alege să fii blând cu tine.

10/10/2025

Astăzi e Ziua Sănătății Mintale.
Un prilej bun să ne uităm cu onestitate la ceva ce rămîne adesea ascuns, rușinat, arătat cu degetul: adicția.

Una dintre cele mai răspîndite și mai greșit înțelese probleme de sănătate mintală, adicția e încă privită la noi ca un eșec personal. Ca o lipsă de voință, o problemă de caracter, sau cel mult ca o boală. Puțini înțeleg însă că, dincolo de toate aceste etichete, adicția e o soluție. O formă prin care oamenii încearcă să facă față durerii lor, să aline, să amorțească, să se salveze cm pot.

Adicția nu e despre droguri, alcool, muncă sau telefon – e despre ruperea conexiunii, despre golul lăsat de lipsa unei relații vii cu sine, cu ceilalți, cu viața. Și tot conexiunea e și calea înapoi.

Pe 18-19 octombrie are loc ReConnect – un eveniment în care vorbim despre adicție cu blîndețe și înțelegere. Un spațiu unde oricine se confruntă cu o adicție sau are pe cineva drag prins în ea ar trebui să vină. Gabor Mate va fi și el cu noi online.

Și pentru ca aceste informații să poată ajunge și la profesori, studenți, terapeuți, acum există și posibilitatea să participați cu doar 75 de lei - las link în comentarii.

10/10/2025

10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Astăzi vorbim despre un subiect esențial, mai ales pentru adolescenți: echilibrul interior.

Perioada adolescenței vine cu multe provocări – schimbări, presiune socială, întrebări despre identitate, viitor și relații. Toate acestea pot influența starea noastră emoțională și psihică.

Sănătatea mintală nu înseamnă „să fii mereu fericit”, ci să îți permiți să simți, să vorbești despre ceea ce trăiești și să cauți sprijin atunci când ai nevoie.

💬 La Cabinetul Individual de Psihologie Chitu Horia Florian, credem că fiecare adolescent merită să fie ascultat, înțeles și sprijinit.
A cere ajutor nu este o slăbiciune, ci un act de curaj și grijă față de tine.

Hai să facem din 10 octombrie nu doar o zi de conștientizare, ci un pas spre o cultură a empatiei și a echilibrului emoțional.

12/08/2025

Cum “reglezi” un adolescent?
Nu îl reglezi. Îl însoțești.
Îl asculți când îți vorbește… și mai ales când tace.
Îi pui limite, dar îi lași și aripi.
Îi spui “te iubesc” chiar și când îți răspunde cu “ok”.
Îi faci clătite la 11 noaptea, doar pentru că îi e greu și nu știe să îți spună.

Adevărul? Adolescentul nu are nevoie de un “reglaj fin”, ci de un părinte care să rămână acolo, indiferent cât de tare bate vântul. 🌬️

11/08/2025

În grupurile normopate(procesele sociale care se desfășoară sunt complet bolnave, însă nimeni nu observă asta) predomina opinia potrivit căreia „noi” suntem mai buni decât „ceilalți”, care aparțin unei alte familii, unui alt oraș, unei alte națiuni etc. În interiorul unor astfel de unități aparente nu există niciun consens, ci au loc în permanență competiții, lupte pentru putere și scindări. Dacă se dorește ca o astfel de comunitate de luptă să fie scindată și mai mult, se pune o linie de demarcație între cei cărora li se permite să facă parte din ea și cei care trebuie să fie excluși. Aceștia pot fi „străinii”, „azilanții”, „evreii”, „radicalii de dreapta”, „rușii”, „teroriștii”, „negrii”, „homosexualii”, „nevaccinații” etc. Motivele discriminărilor rasiale cu privire la cine este considerat adecvat și cine este considerat neadecvat sunt variate și arbitrare.

Experimentele de psihologie socială demonstrează, într-un mod impresionant, că oamenii pot fi convinși cu ușurință să devalorizeze și chiar să urască alți oameni, dacă li se spune că sunt mai buni, superiori celorlalți, iar aceia reprezintă un pericol pentru ei. Este suficient să le spui oamenilor cu ochi căprui că sunt superiori celor cu ochi albaștri sau invers. Aceștia încep deja să-i devalorizeze pe ceilalți oameni, să devină agresivi și să se implice în dinamici de tip agresor–victimă.

Franz Ruppert

11/08/2025

Resursele unui părinte pentru a regla un adolescent

Un adolescent nu se „controlează”, se reglează prin relație.
Ca părinte, ai nevoie de:
Răbdare – chiar și când răspunsurile vin cu ochii dați peste cap.
Reglare emoțională proprie – ca să fii farul, nu furtuna.
Empatie – să înțelegi ce simte, nu doar ce face.
Conexiune – timp împreună, fără telefon și fără predici.
Limite clare – explicate, nu impuse cu forța.
O rețea de sprijin – nu crești un adolescent singur, ci în comunitate.

🔑 Reglarea nu înseamnă să-l aduci la pas cu tine, ci să-l ajuți să-și găsească propriul pas, fără să piardă drumul.

01/08/2025

21/07/2025

Masculinitatea toxică – ce înseamnă, de fapt?

Nu înseamnă li că e rău să fii băiat sau bărbat. Înseamnă că niște idei greșite, învățate de mici, pun presiune uriașă pe băieți. Li se spune că nu au voie să plângă, că trebuie să fie duri, să nu arate emoții, să domine. Asta duce la frustrare, rușine, teamă de a fi sinceri și, uneori, chiar violență. Mulți băieți cresc cu impresia că dacă nu respectă aceste reguli, nu sunt „destul de bărbați”. Dar adevărul e că toate astea sunt mituri.

Masculinitatea sănătoasă înseamnă să ai curajul să fii tu, să îți recunoști emoțiile, să arăți empatie și să ai respect pentru tine și pentru ceilalți. Nu trebuie să demonstrezi nimănui că ești „bărbat” – trebuie doar să fii om. Și asta e mai mult decât suficient. Dacă ți se pare important ce ai citit, distribuie. Poate un prieten are nevoie să audă asta chiar azi.

16/07/2025

16/07/2025

Sociopatul – între realitate și imaginea cool de pe internet

În ultima vreme, termenul „sociopat” a devenit aproape un brand pe rețelele sociale. Mulți adolescenți își fac descrieri edgy, pun citate reci și misterioase sau se identifică cu personaje din filme care „nu simt nimic”. Dar ce înseamnă, de fapt, să fii sociopat? Și de ce atrage atât de mult ideea asta?

🎭 Ce este un sociopat?

Termenul sociopat este folosit pentru a descrie o persoană care are trăsături de tulburare de personalitate antisocială. Asta înseamnă că:
• are dificultăți în a simți empatie reală pentru alții;
• încalcă regulile sociale fără să se simtă vinovat;
• manipulează sau minte pentru a-și atinge scopurile;
• poate părea fermecător(ă) la început, dar rece și calculat(ă) în interior.

Sociopatia NU înseamnă automat criminalitate sau violență, dar include o lipsă de conștiință morală, ceea ce poate duce la comportamente distructive.

De ce e „cool” să pari sociopat?

Mulți adolescenți se simt neînțeleși, trăiesc intens, sau pur și simplu vor să pară diferiți. Așa apare tentația de a adopta o imagine „rece”, „inteligentă”, „imprevizibilă” – toate trăsături des asociate (greșit) cu sociopații din filme sau seriale.

Gândește-te la personaje ca Tommy Shelby din Peaky Blinders, Joe Goldberg din You sau chiar Wednesday Addams. Sunt carismatici, siguri pe ei, și nu le pasă de părerea celorlalți. Sună bine, nu?

Dar… aceștia sunt personaje de ficțiune. În realitate, lipsa empatiei nu e cool – e o problemă psihologică serioasă care duce la relații toxice, izolare și suferință.

Realitate vs. imagine online

Dacă simți că ești „rece” cu alții, că nu îți pasă sau că nu poți avea conexiuni reale – nu e un semn că ești special(ă). Poate fi un semnal de alarmă. E ok să te simți pierdut(ă), confuz(ă), sau detașat(ă) – dar e important să cauți înțelegere, nu mască.

Poți fi misterios(ă), profund(ă) și diferit(ă) fără să te identifici cu tulburări de personalitate. Puterea stă în autocunoaștere, nu în a te preface că ești ceva ce nu ești.

A fi „sociopat” nu e o descriere cool de Facebook – e o condiție serioasă, adesea dureroasă. În schimb, poți să-ți construiești o identitate autentică: cine ești TU cu adevărat, ce simți, ce lupte duci. Asta e mai impresionant decât orice mască.