Aventura in bocanci

22/03/2023

🌸 Plimbareala prin Mti Ciucas
🦯 19 martie 2023

21/02/2023

🌀 Cheile Oltețului
🔥 Polovragi
💧 19 feb 2023
___________________ 💦 _____________________

27/07/2022

🗺️ Weekend de cocoțare în Bușteni
🏞️ Munții Bucegi
💠 22 - 24 iul 2022
🐠 Sâmbătă - Faleza Piranha
✝️ Duminică - Faleza Sf. Ana
🍢 Frigărui la grătar & afumătoare
========== -🦋- ===========

19/07/2022

🎡 Borsec Festival ~ Harghita
🗺️ Munții Giurgeului
🏞️ Rezervația Naturală Scaunul Rotund
🗓️ 15 - 17 iul 2022
🏕️ Camping Eti
🧗‍♂️ Cățărare pe travertin la Faleza Ursului
🍲 Cea1 Borsec Festival
🦇 Via ferrata prin Grota Urșilor
🦇 Peștera de Gheață
🎢 Bob
🧚‍♀️ Relaxare în Poiana Zânelor
🧊 Baie tradițională
💧 Hidratare cu apă minerală de la Izvorul 11
------------------🍃------------------

10/05/2022

🔥 Peştera Ogașul Adânc
🔸 29.04.2022
🗺️ Parcul Național Domogled-Valea Cernei

09/01/2022

🕍 Mănăstirea Săpânța-Peri este un așezământ monahal din Transilvania, aflat pe teritoriul nordic al satului Săpânța din județul Maramureș.

Mai înainte însă ca Sas Voda și fii săi, Balcu și Drag, să întemeieze la Peri prima mănăstire din Maramureș, în aceste locuri au existat, din vechi timpuri, comunități isihaste; încă de la sfârșitul secolului XIII, luase ființă aici o mică sihastrie, aflată în grija înaintașilor lui Dragos Voda, cu hramul “Sfantul Arhanghel Mihail”, protectorul acestei familii.

În prima jumatate a secolului al XIV-lea s-au adunat aici mai mulți călugări, sfântul asezamant a fost înzestrat cu terenuri și construcții și astfel sihăstria a devenit cu timpul o importantă mănăstire.

Voievozii Balcu și Drag, nepoții lui Dragos, au dăruit mânăstirii bunuri, întinse terenuri și au ridicat o biserică din piatră, iar în 13 august 1391, la cererea lor, printr-o diplomă a patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, mănăstirea e ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicției asupra bisericilor din opt ținuturi.

Începând de la această dată, sediul central al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramureșului s-a aflat, timp de 312 ani, cu mici intermitențe, la Mânăstirea Peri.

Egumenul Pahomie a încurajat dezvoltarea vechilor sihastrii Bârsana, Cuhea și Biserica Alba, înființând noi așezăminte. Tot el a pus bazele școlii de caligrafi de la Mânăstirea Peri unde au fost copiate și traduse în românește pentru prima dată “Psaltirea”, “Faptele Apostolilor” și “Evanghelia”.

La Mânăstirea Peri a funcționat o tipografie în care s-au tipărit cărți de slujbă și de învățătura creștină . Aici și-au avut reședință zeci de episcopi ortodocși ai Maramuresului.

Mânăstirea Peri a fost distrusă și desființată în 1703 în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea.

Astăzi, prin grija parintelui Grigore Lutai de la biserica din Săpânța, a avut loc refacerea mănăstirii. Ea este amplasată într-un parc dendrologic, într-un spațiu mirific dintr-o pădure seculară. Biserica, așezată pe un soclu de piatra, este construita în stil maramureșean, din lemn masiv de stejar. Impresionanta turlă ce se ridicată la aproape 78 m deasupra solului transformă edificiul probabil în cea mai înaltă biserica de lemn din lume.

07/01/2022

✝️ Cimitirul Vesel de la Săpânța ✝️

În zona Maramureșului se află o atracție turistică care a reușit să impresioneze chiar și vizitatorii de peste hotare. Cimitirul Vesel de la Săpânța este locul în care meșterii maramureșeni au reusit să ridice crucile de mormânt la rangul de artă. Cimitirul impresionează prin estetica deosebită, dar și prin latura umoristică pe care o imprimă acestui subiect delicat care este moartea. Sculptorul Ioan Stan Patras a reușit să creeze o adevărată comoară, să treacă peste abordarea tradițională și să ofere opere de artă care transmit o poveste.

Ion Stan Patras și-a pus amprenta pe crucile de lemn pe care le-a pictat. El a dorit să surprindă într-un mod vesel esența vieții persoanei decedate, pentru a face mai ușoară trecerea peste aceste momente. Acest mod de a vedea lucrurile ajută familia și apropiații să accepte condiția omului și să privească lucrurile într-o notă mai pozitivă, amintindu-și cu drag de ce a fost.

Această atitudine pozitivă nu este neapărat o noutate. Ea a mai fost întâlnită de-a lungul istoriei, fiind o caracteristică a dacilor, care nu credeau ca moartea este sfârșitul, ci doar o etapă. Dacii credeau în viața veșnică, iar moartea era văzută doar ca o trecere într-o altă lume, o oportunitate de a se întâlni cu zeul Zamolxis. De asemenea, în multe zone ale țării despărțirea de cel iubit se face prin voie bună.
Priveghiul este privit ca o ultimă petrecere la care participă defunctul împreună cu familia și prietenii acestuia.

Crucile sunt confecționate din lemn de stejar, iar elementul reprezentativ al Cimitirului Vesel este culoarea albastră folosită pentru fundal, numită chiar "albastru de Săpânța". Artiștii aleg să folosească albastrul în lucrările lor pentru că transmite pace, apropierea de Dumnezeu și liniste sufletească, creând o stare de bine. Inițial, pe cruci erau trecute doar numele, vârsta și ocupația. Ulterior, pictorul și sculptorul Ioan Stan Patras compune epitafuri care ajung de la 2-3 versuri pana la 11 versuri. Doi ani mai târziu, acesta introduce imaginile realizate în basorelief. În aceeași perioadă subțiază crucile, făcându-le mai zvelte.

În partea de sus a fiecarei cruci este pictată o scenă reprezentativă din viața celui decedat. Scenele sunt simple și rezumă viața locuitorilor satului, de cele mai multe ori fiind ilustrate ocupații tradiționale. Apar femei torcând lana, testând covoare sau făcând pâine, bărbați care taie lemne sau ară pământul, ciobani cu turme la păscut, lucrători în lemn, lăutari etc.

În prezent în cimitir se afla peste 800 de cruci de lemn cu mesaje vesele.

06/01/2022

📌 Sighetul Marmației este orașul cunoscut ca locul în care “se agață harta în cui". Primarul oraşului, Horia Scubli, a dovedit că are simţul umorului și în imediata vecinătate a primăriei a amplasat un monument de forma unui cui. El s-a gândit că acest cui ar putea deveni simbolul oraşului.

Mesajul scris la baza cuiului este unul haios:
„Deoarece se spune că aici se agață harta în cui, ei bine, acesta este cuiul cu pricina„

✝️ În spatele lui se află Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței sau Memorialul Durerii din Sighet. Acesta este un muzeu amenajat în clădirea fostei închisori, construită în 1897. În temutul loc de detenție au fost exterminați persoanele nedorite de regimul comunist: foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni. Deținuții au fost ținuți în celule fără încălzire, în condiții insalubre și hrăniți mizerabil. Muzeul a fost realizat de Fundația Academia Civică, președinte fondator fiind Ana Blandiana. Din 1995 muzeul a fost așezat sub egida Consiliului Europei.

Este un memento pentru cei aproape opt mii de morți din închisorile, lagărele și locurile de deportare din România.

05/12/2021

🅿️ Peștera Pârgavului
🔁 27.11.2021
🗺️ Munții Vâlcan

24/11/2021

🗺️ Aventura de duminică pe Comorile Brânei

O tură intensă și frumoasă, în condiții umede, pe o vale de abrupt din Munții Bucegi.

16/11/2021

🦇 Peștera Șura Mare
🤿 13.11.2021
⛳ Ohaba-Ponor
🗺️ Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina
▫️ Cascada
▫️ Sala Mendip
▫️ Sifonul Englezilor
▫️ Sifon
▫️ Sala lui Bab
▫️ Sala Aniversării

Peștera Șura Mare este un fenomen carstic. Găzduită de culmile împădurite ale munților Sureanu și scăldată de apele pârâului Ohaba, care se varsă în râul Strei, peştera Sura Mare reprezintă o adevărată “piatra de calcar” de încercare pentru orice speolog care explorează cu greu fiecare centimetru din adâncurile pământului. Cunoscută și ca Ohaba Ponor, împrumutând numele localității hunedorene pe teritoriul careia se află, peştera Sura Mare este renumită prin complexitatea explorarii.
Reprezintând un colos carstic având un portal impresionant, este o peșteră activă cu o lungime de aproximativ 10 km. Lățimea râului este cuprinsă între 4 și 12 metri, iar adâncimea medie este 60 – 80 cm. Peștera adăpostește un sistem de gururi (bazine carstice) și multe alte formațiuni spectaculoase.

09/11/2021

🦇 Peștera Polovragi 🦇
👣 06.11.2021

Sâmbătă am facut o tură memorabilă a Peșterii Polovragi împreună cu Gigi-Paul Dragomir de la intrarea din aval (turistică) până la intrarea din amonte (speologică). Trecând prin Galeria Turistică am coborât la sifonul 6 și sifonul 5. Am mers prin Galeria Principală, Galeria Minunilor, Galeria de Acces și Galeria 27 până în Sala 1 și Sala 2, galeria cea mai spectaculoasă din peşteră datorită multitudinii de formațiuni.

04/11/2021

🏞️ Padina lui Calineț & Brâul Ciorânga Mare 🏞️
🔁 30.10.2021
🗺️ Munții Piatra Craiului

17/10/2021

🗺️ Muntele Răteiului
🏞️ Masivul Leaota
🍁 16.10.2021
🍂 Câteva cadre de toamnă

07/10/2021

21/09/2021

🦇 Peștera Polovragi 🦇
↔️ 18.09.2021
🏞️ Munții Căpățânii

Peștera Polovragi se găsește în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj.
Peștera are dezvoltarea de 10 593m și denivelarea de 91m (-62, +29). Am parcurs peştera din amonte în aval trecând prin Galeria de Acces, Galeria Minunilor și Galeria Principală. Galeria Turistică are 800m.