Psihoterapeut Elena Mititelu, Intrarea Biserica Ghencea, Nr. 11, București, Bucureşti Sectorul 5 (2026)

26/01/2026

👉 În ceea ce privește parentingul, ideile și părerile circulă cu duiumul. Astăzi vom demonta un alt mit urban despre copii și părinți.
🔹 𝐌𝐢𝐭 𝐯𝐬. 𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞
Mit: „Dacă un copil greșește des, înseamnă că nu se străduiește suficient.”

💡 Realitate: Greșelile repetate nu indică lipsă de efort, ci o etapă normală a învățării. 🧠📘 Copiii învață prin încercare și eroare, iar ritmul lor poate fi diferit de așteptările adulților.
Presiunea excesivă și etichetele („leneș”, „neatent”) pot bloca motivația și încrederea în sine.

🛠️ Cum sprijinim procesul de învățare:
✔️ Ne concentrăm pe progres, nu pe perfecțiune
✔️ Analizăm împreună ce nu a funcționat
✔️ Încurajăm perseverența, nu frica de greșeală
✔️ Adaptăm metodele de învățare la stilul copilului

🔹 Concluzie: Greșelile nu sunt eșecuri, ci pași necesari în procesul de dezvoltare. Cu sprijin și răbdare, copiii își descoperă propriul mod de a învăța. 💛🌱

📣 Vrei să afli cm să susții copilul fără presiune și comparații? Urmărește pagina pentru mituri demontate și sfaturi clare din psihologia copilului! 📲✨

23/01/2026

”𝑳𝒂𝒔𝒂̆ 𝒄𝒐𝒑𝒊𝒍𝒖𝒍 𝒔𝒂̆ 𝒗𝒂𝒅𝒂̆ 𝒄𝒂̆ 𝒆𝒎𝒐𝒕̦𝒊𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝒃𝒊𝒏𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒇𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒂 𝒗𝒐𝒂𝒔𝒕𝒓𝒂̆. 𝑪𝒂̂𝒏𝒅 𝒊̂𝒍 𝒂𝒄𝒄𝒆𝒑𝒕̦𝒊 𝒄𝒖 𝒃𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊𝒂, 𝒇𝒓𝒊𝒄𝒂 𝒔𝒂𝒖 𝒕𝒓𝒊𝒔𝒕𝒆𝒕̦𝒆𝒂 𝒍𝒖𝒊, 𝒊̂𝒍 𝒊̂𝒏𝒗𝒆𝒕̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒕 𝒑𝒆 𝒅𝒆𝒑𝒍𝒊𝒏 𝒔̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒕𝒓𝒆𝒃𝒖𝒊𝒆 𝒔𝒂̆-𝒔̦𝒊 𝒂𝒔𝒄𝒖𝒏𝒅𝒂̆ 𝒊𝒏𝒊𝒎𝒂. ” 💗😢😊

22/01/2026

Un subiect extrem de important și de mare interes în rândul părinților este 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞, 𝐚 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐞𝐦𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞𝐢. Copiii nu se nasc știind ce înseamnă „spațiu personal” sau „intimitate”; aceste lucruri se învață pas cu pas, prin ghidare calmă și exemple constante.

❗ De ce copiii nu respectă limitele personale?
Cel mai adesea, nu este vorba de lipsă de respect, ci de:
🧠 imaturitate emoțională (nu pot încă să se pună în locul celuilalt),
🤝 curiozitate și dorință de conectare,
🚫 limite neclare sau inconsecvente,
👀 modele greșite (văzute la adulți sau în mediul online).

📌 Scopul nu este să-l sperii sau să-l rușinezi, ci să-l ajuți să înțeleagă că fiecare persoană are dreptul la propriul spațiu fizic și emoțional.

❓ „Cum să-l ajut pe copil să înțeleagă și să respecte limitele personale și ale celorlalți?” 🚦🤍

👶 La vârsta de 2–5 ani
La această vârstă, limitele sunt concrete și țin mai ales de corp și spațiu.
✅ Folosește limbaj simplu:
„Ne oprim când cineva spune stop.” ✋
✅ Învață-l să ceară permisiunea:
„Pot să te îmbrățișez?” 🤗
✅ Respectă-i propriile limite — dacă nu vrea pupici, nu insista.
✅ Modelează tu comportamentul: „Acum îți respect spațiul.”
🔹 Copilul învață respectul pentru limite atunci când ale lui sunt respectate.

👧 La vârsta de 5–10 ani:
Copilul începe să înțeleagă regulile sociale și empatia.
✅ Vorbește despre emoțiile celorlalți:
„Cum crezi că s-a simțit colegul când ai intrat peste el?”
✅ Folosește jocuri de rol și scenarii. 🎭
✅ Stabilește reguli clare: intimitate în baie, în cameră, la telefon. 🚪
✅ Laudă comportamentele potrivite:
„Mi-a plăcut că ai așteptat să-ți vină rândul.” 🌟

🧑 La adolescenți:
Aici intră în joc limitele emoționale, sociale și digitale.
✅ Discută despre consimțământ și respect în relații.
✅ Vorbește deschis despre limite online (mesaje, poze, social media). 📱
✅ Încurajează exprimarea fermă, dar respectuoasă:
„Nu sunt confortabil cu asta.”
✅ Arată că și tu respecți intimitatea lui/ei (nu invadezi camera, telefonul).
🔹 Adolescenții învață limite sănătoase când se simt respectați, nu controlați.

❌ Ce să eviți
🚫 Rușinarea („Ești obraznic!”)
🚫 Forțarea contactului fizic
🚫 Minimalizarea („Nu e mare lucru”)

Deci, cm îl ajut să respecte limitele personale?
Prin exemplu personal, reguli clare, limbaj potrivit vârstei și respectarea propriilor limite ale copilului. Limitele nu îndepărtează — ele creează siguranță. 🌱

💬 Observi că copilul tău încalcă frecvent limitele altora sau nu își poate proteja propriile limite?

👩‍⚕️👨‍⚕️ Psihologii noștri pot ajuta copilul să învețe empatia, respectul și siguranța emoțională, prin metode adaptate vârstei și situațiilor reale de viață.
Împreună putem construi relații sănătoase și sigure. 🤍

📞 Programează o ședință: +40 750 450 257

21/01/2026

🧠 𝐓𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐒𝐭𝐫𝐞𝐬 𝐏𝐨𝐬𝐭-𝐓𝐫𝐚𝐮𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜 (𝐏𝐓𝐒𝐃) 𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐢 – 𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐓𝐫𝐚𝐮𝐦𝐚 𝐍𝐮 𝐓𝐫𝐞𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐢𝐧𝐞
👩‍⚕️ de Elena Mititelu, psiholog clinician

Copiii pot trece prin experiențe care îi depășesc emoțional: accidente, pierderi, violență, abuz, spitalizări, dezastre naturale sau conflicte intense în familie. Uneori, chiar dacă evenimentul a trecut, trauma rămâne „activă” în interiorul copilului.

👉 Aceasta se numește Tulburare de Stres Post-Traumatic (PTSD) și nu este un semn de slăbiciune, ci un răspuns al creierului la o experiență copleșitoare.

Ce evenimente pot declanșa PTSD:
🚗 Accidente sau intervenții medicale traumatizante
💔 Pierderea unei persoane dragi
⚠️ Abuz fizic, emoțional sau sexual
🏠 Violență domestică, conflicte severe
🌪️ Evenimente dramatice sau amenințătoare

Cum se poate manifesta PTSD la copii:
😰 Retrăirea repetată a evenimentului (coșmaruri, jocuri repetitive cu tema traumei)
😴 Tulburări de somn, treziri frecvente
🚪 Evitarea locurilor, persoanelor sau situațiilor care amintesc de traumă
😡 Iritabilitate, izbucniri de furie, hipervigilență
😔 Retragere emoțională, tristețe, pierderea interesului pentru joacă
🧠 Dificultăți de concentrare și învățare

🎯 Exemplu:
Mihnea, 7 ani, a fost implicat într-un accident rutier. Deși fizic era bine, a început să aibă coșmaruri, refuza să urce în mașină și devenea panicat la zgomote puternice. Prin terapie, Mihnea a reușit să proceseze trauma și să își recapete sentimentul de siguranță.

Important de știut:
❌ PTSD nu trece doar cu timpul
❌ Copilul nu „exagerează” și nu se poate „controla”
✔️ Cu sprijin adecvat, copilul poate depăși trauma
✔️ Intervenția timpurie face o diferență majoră

Cum putem sprijini copilul:
👂 Ascultăm fără a forța copilul să vorbească
🕊️ Oferim siguranță, predictibilitate și răbdare
🚫 Evităm minimalizarea („a trecut”, „nu mai e nimic”)
🧑‍⚕️ Apelăm la consiliere psihologică specializată în traumă
🌱 Îl ajutăm să își reconstruiască sentimentul de control și încredere

📞 La Cabinetul Psihologic Elena Mititelu, oferim evaluare și intervenție psihologică pentru copiii afectați de traumă, într-un cadru sigur, empatic și adaptat vârstei lor.

➡️ Scrie-ne în privat sau sună la 0750.450.257 pentru o programare.

20/01/2026

🕯️ „𝐋𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐚𝐥𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢” – 𝐀𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞𝐦 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫

Copiii se pot simți uneori copleșiți de emoții puternice, iar mintea lor are nevoie de un punct de sprijin. Exercițiul „Lumina Calmului” îi ajută să se liniștească, să se concentreze și să își regăsească echilibrul interior 🌟💛

🧩 Cum se face:

1️⃣ Alegeți un moment liniștit (seara sau după o situație agitată).

2️⃣ Spune-i copilului:
👉 „Imaginează-ți că în pieptul tău există o mică lumină caldă.” 🕯️

3️⃣ Ghidează-l blând:
🌬️ „Când inspiri, lumina crește.”
🌬️ „Când expiri, lumina devine mai calmă și mai blândă.”

4️⃣ Continuă 1–2 minute, apoi întreabă:
💬 „Ce culoare are lumina ta?”
💬 „Cum se simte corpul tău acum?”

5️⃣ La final, spuneți împreună:
👉 „Lumina mea mă ajută să fiu calm.” ✨

✅ Ce învață copilul:

🧠 Să își regleze emoțiile prin imaginație
🌬️ Să se calmeze folosind respirația
💛 Să creeze o stare de siguranță interioară
👨‍👩‍👧 Să se conecteze cu părintele într-un moment blând

💡 Pont: Poți folosi o lumânare electrică sau o lanternă mică pentru a face exercițiul mai vizual și mai atractiv 🔦✨

„Lumina Calmului” îl ajută pe copil să descopere că liniștea nu vine din exterior, ci din interiorul său 🌟💖

19/01/2026

👉 𝐈̂𝐧 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭𝐢𝐧𝐠𝐮𝐥, 𝐢𝐝𝐞𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐫𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐝𝐮𝐢𝐮𝐦𝐮𝐥. 𝐀𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐯𝐨𝐦 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐭𝐚 𝐮𝐧 𝐚𝐥𝐭 𝐦𝐢𝐭 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐢.

🔹 𝐌𝐢𝐭 𝐯𝐬. 𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞
𝐌𝐢𝐭: „Copiii care pun prea multe întrebări sunt obraznici sau vor să contrazică.”

💡 𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞: Întrebările frecvente sunt un semn de curiozitate, inteligență și dorință de înțelegere, nu de lipsă de respect. 🧠❓ Copiii încearcă să dea sens lumii, regulilor și deciziilor adulților.

Când le tăiem întrebările cu „Pentru că așa spun eu”, îi învățăm să se conformeze, nu să gândească.

🛠️ Cum răspundem sănătos la întrebările copiilor:
✔️ Răspundem pe înțelesul lor, chiar dacă simplu
✔️ Acceptăm că „de ce?” este o etapă firească
✔️ Spunem sincer când nu știm răspunsul
✔️ Încurajăm gândirea, nu supunerea oarbă

🔹 Un copil care întreabă nu provoacă — învață. A-i susține curiozitatea înseamnă a crește un adult care gândește, nu doar execută. 💛🌱

📣 Vrei să înțelegi mai bine comportamentele copiilor și ce se află cu adevărat în spatele lor? Urmărește pagina pentru mituri demontate și parenting explicat cu empatie! 📲✨

16/01/2026

❞𝙎𝙥𝙪𝙣𝙚-𝙞 𝙘𝙤𝙥𝙞𝙡𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙩𝙖̆𝙪 𝙘𝙖̆ 𝙞̂𝙡 𝙞𝙪𝙗𝙚𝙨̗𝙩𝙞 𝙘𝙝𝙞𝙖𝙧 𝙨̗𝙞 𝙞̂𝙣 𝙯𝙞𝙡𝙚𝙡𝙚 𝙜𝙧𝙚𝙡𝙚. 𝙈𝙖𝙞 𝙖𝙡𝙚𝙨 𝙖𝙩𝙪𝙣𝙘𝙞. 𝙋𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙚𝙡, 𝙖𝙨𝙩𝙖 𝙞̂𝙣𝙨𝙚𝙖𝙢𝙣𝙖̆ 𝙘𝙖̆ 𝙙𝙧𝙖𝙜𝙤𝙨𝙩𝙚𝙖 𝙩𝙖 𝙣𝙪 𝙙𝙞𝙨𝙥𝙖𝙧𝙚 𝙘𝙖̂𝙣𝙙 𝙖𝙥𝙖𝙧 𝙜𝙧𝙚𝙨̗𝙚𝙡𝙞𝙡𝙚, 𝙘𝙞 𝙧𝙖̆𝙢𝙖̂𝙣𝙚 𝙪𝙣 𝙡𝙤𝙘 𝙨𝙞𝙜𝙪𝙧 𝙞̂𝙣 𝙘𝙖𝙧𝙚 𝙨𝙚 𝙥𝙤𝙖𝙩𝙚 𝙞̂𝙣𝙩𝙤𝙖𝙧𝙘𝙚 𝙤𝙧𝙞𝙘𝙖̂𝙣𝙙.❞ ❤️🌧️☀️ - Elena Mititelu, Psiholog Copii & Adolescenți

👨‍👩‍👧‍👦

15/01/2026

❗ 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢❓
De cele mai multe ori, copilul încearcă să obțină:
🎯 control („Vreau să decid eu ce se întâmplă”)
💛 atenție („Uită-te la mine, contez”)
🛡️ evitarea disconfortului (pedeapsă, frustrare, efort)
🗣️ lipsa unor abilități mai bune de comunicare

📌 𝑴𝒂𝒏𝒊𝒑𝒖𝒍𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒖𝒏 𝒔𝒆𝒎𝒏𝒂𝒍, 𝒏𝒖 𝒖𝒏 𝒅𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒂𝒄𝒕𝒆𝒓. 𝑶𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒖𝒍 𝒏𝒖 𝒆𝒔𝒕𝒆 „𝒔𝒂̆-𝒍 𝒑𝒓𝒊𝒏𝒛𝒊❞, 𝒄𝒊 𝒔𝒂̆-𝒍 𝒊̂𝒏𝒗𝒆𝒕̗𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂̆𝒕̗𝒊 𝒔𝒂̆𝒏𝒂̆𝒕𝒐𝒂𝒔𝒆 𝒅𝒆 𝒂-𝒔̗𝒊 𝒆𝒙𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂 𝒏𝒆𝒗𝒐𝒊𝒍𝒆.

❓ „Cum să reacționez când copilul adoptă un comportament de manipulare?” 🎭➡️🤝
👶 La vârsta de 2–5 ani:
La această vârstă, plânsul și dramatizarea sunt forme primitive de comunicare.
✅ Rămâi calm(ă) și consecvent(ă) – reacțiile emoționale puternice întăresc comportamentul.
✅ Denumește emoția, nu strategia:
„Văd că ești supărat. Plânsul nu schimbă regula.”
✅ Oferă alternative:
„Poți cere ajutor sau poți spune ce vrei.”
✅ Respectă regula chiar dacă plânge – altfel învață că plânsul „funcționează”.
🔹 Plânsul manipulator dispare când nu mai produce rezultate.

👧 La vârsta de 5–10 ani:
Aici apar victimizarea și minciuna „deșteaptă”.
✅ Separă emoția de cerere:
„Înțeleg că ești trist. Răspunsul rămâne nu.”
✅ Evită negocierile pe fond emoțional („Doar de data asta…”)
✅ Vorbește despre consecințe reale, nu pedepse:
„Când nu spui adevărul, îmi e greu să am încredere.”
✅ Laudă comunicarea directă:
„Mi-a plăcut că ai cerut fără să plângi.” 🌟
🔹 Copiii renunță la manipulare când descoperă că onestitatea e mai eficientă.

🧑 La adolescenți:
Manipularea poate deveni mai subtilă: tăcere, vinovăție, dramatizare.
✅ Nu intra în jocul vinovățirii:
„Îți aud emoția, dar decizia rămâne aceeași.”
✅ Păstrează limitele clare și previzibile.
✅ Discută deschis comportamentul:
„Observ că încerci să obții asta prin presiune emoțională. Hai să vorbim direct.”
✅ Încurajează responsabilitatea și negocierea matură.
🔹 Adolescenții au nevoie să învețe că relațiile sănătoase nu funcționează prin control emoțional.

❌ 𝗖𝗲 𝘀𝗮̆ 𝗲𝘃𝗶𝘁̗𝗶 (𝗳𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁❗)
🚫 Să cedezi „doar ca să fie liniște”
🚫 Să ironizezi („Ce actor bun ești!”)
🚫 Să pedepsești emoția (plânsul), nu comportamentul

Deci, cm reacționez la comportamentul de manipulare?
Cu calm, limite clare și empatie. Validezi emoția, dar nu schimbi regula. Înveți copilul că nevoile se exprimă prin cuvinte, nu prin strategii emoționale. 🌱

💬 Simți că aceste comportamente se repetă și îți e greu să rămâi consecvent(ă)?
👩‍⚕️👨‍⚕️ Psihologii noștri te pot ajuta să înțelegi ce nevoi reale stau în spatele comportamentului și să construiești limite ferme, fără conflicte sau vinovăție.
Împreună putem transforma manipularea în comunicare autentică. 🤝

📞 𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝗲𝗮𝘇𝗮̆ 𝗼 𝘀̗𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁̗𝗮̆: +𝟰𝟬 𝟳𝟱𝟬 𝟰𝟱𝟬 𝟮𝟱𝟳 𝘀𝗮𝘂 💌 𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲-𝗻𝗲 𝘂𝗻 𝗺𝗲𝘀𝗮𝗷 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗮𝘁❗

14/01/2026

🔄 𝐓𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐓𝐢𝐜 𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐢 (𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐒𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐮𝐫𝐞𝐭𝐭𝐞)
👩‍⚕️ Elena Mititelu, psiholog clinician

Unii copii clipesc des, își mișcă involuntar capul, scot sunete sau repetă anumite gesturi fără să își dea seama. De multe ori, aceste manifestări sunt privite ca „obiceiuri ciudate” sau „ticuri care vor trece”. În realitate, ele pot face parte dintr-o tulburare de tic, o afecțiune neurologică frecventă în copilărie.

👉 Ticurile sunt mișcări sau sunete involuntare, repetitive și greu de controlat. Copilul nu le face intenționat și, de cele mai multe ori, nu le poate opri pe termen lung.

𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐜:
👀 Clipit excesiv, grimase faciale
🤷‍♂️ Mișcări bruște ale capului, umerilor sau mâinilor
🔊 Sunete repetate (tușit, mormăit, dresul gâtului)
🔁 Repetarea unor cuvinte sau sunete
😣 Creșterea ticurilor în perioade de stres, oboseală sau emoții intense
🧠 Scăderea temporară a ticurilor atunci când copilul este concentrat

🎯 Exemplu:
Paul, 8 ani, a început să clipească frecvent și să scoată sunete scurte în timpul orelor. Colegii au început să îl observe, iar el devenea tot mai anxios. După evaluarea psihologică și neurologică, a fost diagnosticat cu tulburare de tic. Odată ce părinții și profesorii au înțeles natura involuntară a ticurilor, iar Paul a primit sprijin emoțional, frecvența lor a scăzut semnificativ.

𝐂𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐒𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐮𝐫𝐞𝐭𝐭𝐞:
🔹 O formă mai complexă de tulburare de tic
🔹 Implică ticuri motorii multiple și cel puțin un tic vocal
🔹 Debutul apare în copilărie
🔹 Inteligența copilului este normală
🔹 Ticurile pot varia în timp ca formă și intensitate

🧠 Important de știut:
❌ Ticurile NU sunt făcute „în mod voit”
❌ Nu dispar prin mustrare sau pedeapsă
✔️ Pot fi gestionate eficient cu sprijin adecvat
✔️ Mulți copii își reduc semnificativ simptomele odată cu vârsta

𝐂𝐮𝐦 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐢 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥:
👂 Evităm atragerea atenției asupra ticurilor
🕊️ Reducem stresul și presiunea emoțională
🏫 Informăm educatorii și profesorii pentru a preveni stigmatizarea
🧘 Îl ajutăm să își gestioneze anxietatea
🧑‍⚕️ Apelăm la evaluare psihologică și, la nevoie, neurologică

📞 La Cabinetul Psihologic Elena Mititelu, oferim evaluare, consiliere și sprijin emoțional copiilor cu tulburări de tic și familiilor acestora, pentru a construi înțelegere, acceptare și echilibru.

➡️ Scrie-ne în privat sau sună la 0750.450.257 pentru o programare!

13/01/2026

🧸 „𝐈̂𝐦𝐛𝐫𝐚̆𝐭̗𝐢𝐬̗𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̗𝐚̆❞ – 𝐂𝐚𝐥𝐦 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐫𝐩 𝐬̗𝐢 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚̆

Atunci când emoțiile sunt intense (frică, furie, tristețe), copiii au nevoie în primul rând de siguranță. Exercițiul „Îmbrățișarea de siguranță” îi ajută să se liniștească rapid și să se reconecteze cu propriul corp 🤍

🧩 Cum se face:

1️⃣ Spune-i copilului:
👉 „Când emoțiile sunt mari, corpul nostru are nevoie de o îmbrățișare care să-l ajute să se simtă în siguranță.”

2️⃣ Arată-i cm să se îmbrățișeze singur:
🤗 încrucișează brațele pe piept, ca și cm s-ar îmbrățișa strâns, dar blând.

3️⃣ Împreună, faceți 3 pași simpli:

🤍 strângem ușor brațele

🌬️ respirăm adânc o dată

🗣️ spunem încet: „Sunt în siguranță acum.”

4️⃣ Repetați de 3–5 ori, până când corpul se relaxează.

💡 Dacă vrea, poți oferi o îmbrățișare reală sau puteți face exercițiul împreună.

✅ Ce învață copilul:

🧠 Să-și calmeze corpul în momente dificile
💞 Să se auto-liniștească, fără rușine
🤍 Că emoțiile trec mai ușor atunci când corpul se simte în siguranță
👨‍👩‍👧 Că părintele este un sprijin calm și prezent

💡 Pont: Folosiți exercițiul și preventiv – seara, înainte de somn, sau dimineața, înainte de o zi emoțională 🌙☀️

„Îmbrățișarea de siguranță” îl învață pe copil că liniștea începe din corp și că se poate simți bine chiar și atunci când emoțiile sunt mari 🤗💖

12/01/2026

👉 𝗜̂𝗻 𝗰𝗲𝗲𝗮 𝗰𝗲 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗲𝘀̗𝘁𝗲 𝗽𝗮𝗿𝗲𝗻𝘁𝗶𝗻𝗴𝘂𝗹, 𝗶𝗱𝗲𝗶𝗹𝗲 𝘀̗𝗶 𝗽𝗮̆𝗿𝗲𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗰𝗶𝗿𝗰𝘂𝗹𝗮̆ 𝗰𝘂 𝗱𝘂𝗶𝘂𝗺𝘂𝗹. 𝗔𝘀𝘁𝗮̆𝘇𝗶 𝘃𝗼𝗺 𝗱𝗲𝗺𝗼𝗻𝘁𝗮 𝘂𝗻 𝗮𝗹𝘁 𝗺𝗶𝘁 𝘂𝗿𝗯𝗮𝗻 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗽𝗶𝗶 𝘀̗𝗶 𝗽𝗮̆𝗿𝗶𝗻𝘁̗𝗶.

🔹 𝗠𝗶𝘁 𝘃𝘀. 𝗥𝗲𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲
𝗠𝗶𝘁:„Copiii trebuie să fie lăudați mereu, altfel le scade stima de sine.”

💡 𝗥𝗲𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲: Lauda constantă și necondiționată nu construiește automat stimă de sine. 🌱🧠 De multe ori, copiii ajung să caute validare externă sau să evite provocările de teama de a nu mai fi lăudați.

Stima de sine sănătoasă se dezvoltă atunci când copiii se simt văzuți, apreciați pentru efort și susținuți chiar și când greșesc. Mai valoroasă decât „Ești cel mai bun!” este o apreciere autentică de tipul „Am observat cât efort ai depus” sau „A fost greu și ai continuat”.

🛠️ Cum folosim lauda în mod sănătos:
✔️ Lăudăm efortul, procesul și perseverența
✔️ Evităm comparațiile cu alți copii
✔️ Oferim feedback sincer, nu exagerat
✔️ Arătăm apreciere și în absența performanței

🔹 Concluzie: Copiii nu au nevoie de aplauze permanente, ci de siguranță emoțională și recunoaștere reală. Asta construiește o stimă de sine solidă, nu dependentă de validare. 💛🌱

📣 Vrei să afli cm să sprijini stima de sine a copilului fără presiune sau perfecționism? Urmărește pagina pentru mituri demontate și sfaturi clare din psihologia copilului! 📲✨

09/01/2026

𝐍𝐮 𝐬𝐮𝐛𝐞𝐬𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐬̗𝐭𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆. 𝐒𝐚̆ 𝐬𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐥𝐚̂𝐧𝐠𝐚̆ 𝐚𝐥𝐭𝐮𝐥, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐠𝐫𝐚𝐛𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞, 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐚̆𝐮 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐯𝐚𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̗𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞. 🌙🤍

👨‍👩‍👧‍👦✨

Psihoterapeut Elena Mititelu

26/01/2026

23/01/2026

22/01/2026

21/01/2026

20/01/2026

19/01/2026

16/01/2026

15/01/2026

14/01/2026

13/01/2026

12/01/2026

09/01/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category