20/01/2023
Creierul, cu siguranță unul dintre cele mai complexe și fascinante organe ale ființei umane, este alcătuit din miliarde de neuroni, interconectați prin trilioane de sinapse. Fiecare neuron poate avea până la 10.000 de sinapse cu alte celule nervoase. Putem spune, așadar, că omul are o capacitate de memorare formidabilă, care, potrivit cercetărilor efectuate până în prezent, ajunge la aproximativ 2.5 petabiți (1 petabit=1 milion GB).
Odată cu înaintarea în vârstă, în special după pragul de 65 de ani, există riscul ca memoria umană să aibă de suferit și, implicit, calitatea vieții de zi cu zi să scadă considerabil. O scădere drastică a capacității de memorare poate duce, în cele din urmă, la apariția demenței, o afecțiune răspândită în zilele noastre: potrivit statisticilor, în lume există aproximativ 50 de milioane de persoane diagnosticate cu demență. Practic, la fiecare 4 secunde este diagnosticat un nou caz.
Ce este demența?
Demența se numără printre cele mai comune boli ale bătrâneții. Este o afecțiune care nu afectează doar persoana bolnavă, ci și pe cei din jur. Termenul de demență este folosit, în general, pentru tulburările care afectează memoria și, în general, abilitățile intelectuale ale ființei umane, precum și abilitățile sociale, tulburările de personalitate, dificultățile de comunicare și schimbările dese și bruște de dispoziție fiind frecvent întâlnite la pacienți.
Demența presupune, așadar, o încetinire semnificativă a funcției cognitive, care poate afecta atât de mult pacientul, încât acesta ajunge să depindă întru totul de persoanele din jurul său chiar și atunci când vine vorba despre cele mai simple activități cotidiene, precum deplasarea.
Această boală are o istorie aparte. Conform unor studii, primele atestări documentare ale maladiilor mintale datează din anul 2000 î. Hr., din vremea egiptenilor (vezi Boller F, Forbes MM: History of dementia and dementia in history: an overview. J Neurol Sci. 1998). Boala a primit însă un nume abia în anul 1797, iar acesta vine din limba latină: „dementa” înseamnă „ieșit din minți”. Termenul a fost dat de un psihiatru francez, Philippe Pinei.
În timpul secolului al XVIII-lea, numele bolii era folosit pentru a face referire la persoanele cu deficit intelectual. În secolul al XIX-lea, termenul era folosit în cazul persoanelor care aveau pierderi de memorie majore. Tot în secolul al XIX-lea a apărut și termenul de „demență senilă”, dat de doctorul James Cowles Prichard.
Pierderea memoriei apare, în general, la persoanele cu vârste înaintate. Totuși, trebuie reținut că deteriorarea cognitivă ușoară apare la majoritatea persoanelor în vârstă, fără a se transforma neapărat în demență sau într-o altă afecțiune psihică. Din nefericire, există un mare risc ca pacienții diagnosticați cu demență să aibă și predispoziții depresive, pe măsură ce își conștientizează deteriorarea cognitivă progresivă.
Cu toate acestea, riscul apariției demenței poate fi diminuat printr-un stil de viață echilibrat.
Pentru mai multe informații despre CAMINUL MARTHA și despre serviciile speciale oferite pacienților ce suferă de ALZHEIMER puteti sa ne contactati la :
Psiholog ELENA MATEI
Tel : 0745.766173 sau 0769.242873
👇👇👇👇👇👇👇👇👇👇👇👇👇
www.caminalzheimerbucuresti.ro
Alberto Matei - Manager
Tel : 0746.069748
