Medic Psihiatru

04/07/2025

Cefaleea: o problemă frecventă, cu multiple fațete
Durerea de cap – cunoscută medical sub denumirea de cefalee – reprezintă una dintre cele mai comune afecțiuni întâlnite în practica medicală. Se estimează că aproximativ 9 din 10 persoane vor experimenta cel puțin un episod de cefalee de-a lungul vieții. În cele mai multe cazuri, aceasta este tranzitorie și lipsită de gravitate, dar uneori poate ascunde cauze care necesită atenție medicală.
Ce este cefaleea?
Cefaleea desemnează senzația de durere localizată la nivelul capului sau gâtului superior. Aceasta poate varia ca intensitate, durată și caracter:
poate fi pulsatilă, surdă, apăsătoare sau ascuțită;
poate apărea brusc sau se poate instala treptat;
poate dura de la câteva minute la mai multe zile.
Din punct de vedere medical, cefaleea este clasificată în:
Cefalee primară – în care durerea este o problemă în sine, fără o altă boală subiacentă. Exemplele includ migrena, cefaleea de tensiune sau cefaleea cluster.
Cefalee secundară – durerea este consecința unei alte afecțiuni: infecții, hipertensiune arterială, probleme oftalmologice, tulburări neurologice sau chiar factori psiho-emoționali.
Legătura dintre cefalee și sănătatea psihică
Există o legătură bine documentată între durerea cronică de cap și stările emoționale. De exemplu:
Stresul poate genera o tensiune musculară persistentă la nivelul umerilor și gâtului, care contribuie la cefaleea de tensiune.
Anxietatea și depresia sunt frecvent asociate cu cefalee cronică, adesea sub forma unor dureri surde, apăsătoare, care persistă zile la rând.
Tulburările de somn duc la perturbarea mecanismelor naturale de control al durerii, favorizând apariția cefaleei.
În aceste cazuri, abordarea strict simptomatică (analgezice ocazionale) poate fi insuficientă, fiind necesară evaluarea cauzelor care întrețin sau agravează durerea.
Semne de alarmă care impun consult medical
Deși majoritatea durerilor de cap nu au o cauză gravă, există situații care necesită evaluare promptă:
apariția bruscă a unei dureri de cap foarte intense („cea mai severă durere trăită vreodată”);
cefalee asociată cu febră, confuzie, tulburări de vedere, vorbire sau echilibru;
dureri de cap care se agravează progresiv sau care apar din ce în ce mai des;
durere de cap care nu răspunde la tratamentele obișnuite.
Cum poate fi abordată cefaleea legată de stres și tulburări emoționale?
În cazul cefaleei asociate cu factori emoționali, un plan de tratament eficient poate include:
identificarea și gestionarea factorilor declanșatori (stres, lipsă de somn, suprasolicitare);
tehnici de relaxare și igienă a somnului;
susținere psihologică sau psihoterapie, acolo unde este indicat;
în anumite cazuri, medicație specifică pentru tulburările emoționale asociate.
Este important ca pacientul să nu își auto-trateze durerea cronică de cap cu doze tot mai mari de analgezice, fără o evaluare medicală adecvată.
În concluzie
Cefaleea poate fi un simplu disconfort trecător sau un semnal de alarmă care indică o problemă mai complexă, ce merită investigată. Înțelegerea tipurilor de cefalee și a legăturilor acestora cu starea emoțională poate ajuta la un management mai eficient al durerii și la îmbunătățirea calității vieții.

14/03/2025

Jocurile de noroc: Distracție sau pericol ascuns? Cum recunoaștem limita dintre recreație și dependență.
Jocurile de noroc sunt adesea promovate ca o activitate recreativă, o modalitate de a petrece timpul liber și, uneori, de a obține câștiguri financiare. Cu toate acestea, pentru unii oameni, acestea se pot transforma într-o problemă serioasă de sănătate mintală, afectând relațiile, cariera și starea financiară. Care sunt diferențele dintre jocul de noroc ocazional și cel problematic, precum și semnele care ar trebui să ne îngrijoreze ?

Când jocurile de noroc sunt doar o distracție?
Pentru multe persoane, jocurile de noroc sunt o activitate ocazională, gestionată responsabil. Un joc recreațional se caracterizează prin:
1. Control asupra sumei de bani și a timpului petrecut – Jucătorul își stabilește un buget clar și îl respectă.
2. Absența stresului financiar – Pierderile nu afectează viața de zi cu zi, nu conduc la datorii sau împrumuturi.
3. Interesul principal este distracția, nu câștigul – Jucătorul nu privește jocul ca pe o metodă de a obține bani.
4. Fără impact asupra relațiilor personale sau a performanței la muncă – Jocurile nu devin o prioritate față de familie, prieteni sau obligațiile zilnice.

Când jocurile de noroc devin o problemă?
Jocul patologic, cunoscut și sub numele de tulburare de jocuri de noroc, este recunoscut ca o problemă de sănătate mintală și este inclus în DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale). Devine o afecțiune atunci când persoana pierde controlul și jocul ajunge să afecteze negativ aspecte esențiale ale vieții.
Semnele care indică o problemă:
--Creșterea progresivă a sumei pariate – Pentru a simți aceeași satisfacție, persoana trebuie să parieze sume din ce în ce mai mari.
--Minciuni și ascunderea comportamentului – Persoana încearcă să ascundă cât de mult joacă sau cât pierde.
--Dificultăți financiare – Împrumuturi frecvente, acumularea datoriilor sau vânzarea de bunuri pentru a continua jocul.
--Nevoia de a juca pentru a compensa pierderile (efectul „urmăririi pierderilor”) – Convingerea că o pierdere poate fi „recuperată” printr-un nou pariu.
--Neglijarea responsabilităților – Probleme la locul de muncă, în familie sau în alte domenii ale vieții din cauza timpului petrecut jucând.
--Simptome de sevraj – Stare de iritabilitate, anxietate sau neliniște atunci când nu poate juca.

Când devine o tulburare psihiatrică?
Pentru a fi diagnosticată ca tulburare de jocuri de noroc, trebuie să fie prezente cel puțin 4 dintre simptomele de mai sus într-o perioadă de 12 luni. Diagnosticul se face de către un specialist în sănătate mintală, iar gravitatea variază:
• Ușoară (4-5 criterii îndeplinite)
• Moderată (6-7 criterii)
• Severă (8-9 criterii)
Tulburarea de jocuri de noroc este asociată frecvent cu depresie, anxietate și un risc crescut de suicid, mai ales atunci când persoana are datorii semnificative și se simte fără scăpare.

Ce se poate face? Cum ajutăm pe cineva cu această problemă?
--Recunoașterea problemei – Primul pas este conștientizarea faptului că jocurile de noroc au scăpat de sub control.
--Căutarea ajutorului specializat – Există centre de tratament și psihoterapeuți specializați în adicții. Terapia cognitiv-comportamentală este eficientă în schimbarea gândirii distorsionate despre jocurile de noroc.
--Suport din partea familiei și prietenilor – O rețea de sprijin este esențială pentru recuperare.
--Limitarea accesului la jocuri de noroc – Auto-excluderea din cazinouri sau blocarea site-urilor de pariuri online.
--Gestionarea finanțelor – Delegarea controlului banilor către o persoană de încredere poate preveni recidivele.
Concluzie
Jocurile de noroc pot fi o distracție inofensivă doar atunci când sunt practicate cu responsabilitate. Cu toate acestea, pentru unele persoane, ele pot deveni o problemă gravă, cu consecințe devastatoare. Este important să fim conștienți de semnele care indică o dependență și să nu ezităm să căutăm ajutor atunci când aceasta începe să afecteze viața de zi cu zi.

04/02/2025

Insomnia – O problemă de sănătate subestimată,

Insomnia reprezintă o tulburare de somn caracterizată prin dificultăți în inițierea, menținerea sau calitatea somnului. Această afecțiune poate avea consecințe negative asupra sănătății fizice și psihice, afectând în mod direct calitatea vieții persoanei afectate.

Definiția și clasificarea insomniei

Insomnia poate fi clasificată în două categorii principale:

Insomnia acută – apare episodic, fiind adesea determinată de factori stresori sau schimbări în stilul de viață.

Insomnia cronică – se manifestă pe o perioadă mai lungă de timp (peste trei luni) și poate avea cauze medicale sau psihologice subiacente.

Tipurile de insomnie

Insomnia de inițiere – dificultăți în adormire, chiar și în condiții optime de somn.

Insomnia de menținere – treziri frecvente pe parcursul nopții, cu dificultăți în readormire.

Insomnia terminală – trezirea precoce dimineața, fără posibilitatea de a mai adormi.

Factori etiologici ai insomniei

Etiologia insomniei este multifactorială și poate include următorii factori:

Stresul și tulburările anxioase – preocupările excesive și anxietatea pot perturba capacitatea de relaxare necesară unui somn odihnitor.

Tulburările psihiatrice – depresia, tulburările de anxietate generalizată sau stresul posttraumatic pot contribui la apariția insomniei.

Factorii comportamentali – consumul excesiv de cofeină, alcool sau nicotină, utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare.

Afecțiunile medicale – durerile cronice, tulburările endocrine și afecțiunile respiratorii pot influența negativ somnul.

Factorii de mediu – zgomotul excesiv, iluminatul inadecvat și condițiile neprielnice din dormitor pot determina tulburări de somn.

Când este necesară consultarea unui specialist?

Dacă insomnia persistă pe termen lung și afectează funcționarea zilnică, este recomandată evaluarea medicală. Lipsa somnului de calitate poate avea efecte negative asupra stării de sănătate, favorizând apariția problemelor de concentrare, iritabilității, afecțiunilor cardiovasculare și scăderii imunității.

Recomandări pentru îmbunătățirea somnului

Pentru prevenirea și gestionarea insomniei, este esențială adoptarea unor măsuri de igienă a somnului, precum:

Respectarea unui program regulat de somn, cu ore fixe de culcare și trezire;

Evitarea stimulentelor (cafea, alcool, nicotină) înainte de somn;

Crearea unui mediu propice pentru odihnă, cu temperatură optimă și iluminare adecvată.

Dacă simptomele persistă, este indicată consultarea unui medic specialist pentru o evaluare amănunțită și stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Un somn odihnitor este esențial pentru menținerea sănătății și a stării de bine.

Call now to connect with business.

29/07/2024

Substantele nootrope si beneficiile lor pentru functiile cognitive,

Într-o lume tot mai rapidă și solicitantă, menținerea unei funcții cognitive optime este esențială. Anumite substante sunt cunoscute pentru a sprijini sănătatea creierului și pentru a îmbunătăți memoria și capacitatea de concentrare. Sunt bine cunoscute beneficiile unor substanțe precum: Ginkgo Biloba, Fosfatidilserina, Acetil-L-carnitina, Omega-3, Bacopa Monnieri, Curcumina, Vitaminele B și Citicolina.

Ginkgo Biloba

Ginkgo Biloba, un extract din frunzele arborelui Ginkgo, este renumit pentru îmbunătățirea circulației sângelui în creier. Această creștere a fluxului sanguin poate spori memoria și concentrarea, fiind deosebit de utilă pentru persoanele în vârstă sau pentru cei care suferă de simptome de demență. Studiile sugerează că Ginkgo Biloba poate avea un efect pozitiv asupra memoriei și poate încetini declinul cognitiv.

Fosfatidilserina

Fosfatidilserina este un fosfolipid esențial pentru structura membranelor celulare și funcționarea neuronilor. Aceasta facilitează comunicarea intercelulară, vitală pentru procesele cognitive. Suplimentarea cu fosfatidilserină poate îmbunătăți memoria, atenția și performanța cognitivă, ajutând la menținerea sănătății creierului pe termen lung.

Acetil-L-carnitina

Acetil-L-carnitina este un aminoacid care ajută la producerea de energie în celule și la protejarea neuronilor. Aceasta poate îmbunătăți funcția mitocondrială, esențială pentru sănătatea creierului. Studiile arată că Acetil-L-carnitina poate spori memoria și funcția cognitivă, fiind deosebit de benefică pentru persoanele în vârstă.

Omega-3 (DHA și EPA)

Acizii grași Omega-3, în special DHA și EPA, sunt cruciali pentru sănătatea creierului. DHA este important pentru dezvoltarea și funcționarea creierului, iar EPA are proprietăți antiinflamatorii. Consumul de Omega-3 poate îmbunătăți memoria, concentrarea și poate reduce riscul de declin cognitiv, fiind esențial pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung.

Bacopa Monnieri

Bacopa Monnieri este o plantă utilizată în medicina tradițională ayurvedică, cunoscută pentru proprietățile sale nootrope. Bacopa poate îmbunătăți memoria, capacitatea de învățare și funcția cognitivă pe termen lung. Studiile sugerează că aceasta poate crește plasticitatea sinaptică și poate avea efecte neuroprotectoare.

Curcumina

Curcumina, ingredientul activ din turmeric, are puternice proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Cercetările indică faptul că curcumina poate îmbunătăți funcția cognitivă și poate proteja creierul împotriva bolilor neurodegenerative, cm ar fi Alzheimer. De asemenea, poate spori plasticitatea sinaptică și poate reduce inflamația în creier.

Vitaminele B (B6, B9, B12)

Vitaminele B sunt esențiale pentru sănătatea creierului și funcția nervoasă. Acestea sunt implicate în producerea neurotransmițătorilor și în metabolismul energetic al creierului. Deficiența de vitamine B poate duce la probleme de memorie și declin cognitiv, iar suplimentarea poate ajuta la menținerea sănătății cognitive și la prevenirea deteriorării funcției cognitive.

Citicolina

Citicolina este un compus care contribuie la formarea fosfatidilcolinei, un component al membranelor neuronale. Este cunoscută pentru capacitatea sa de a îmbunătăți funcția cognitivă, inclusiv memoria și atenția. Citicolina poate sprijini regenerarea neuronală și poate proteja creierul împotriva leziunilor. Studiile arată că aceasta poate îmbunătăți performanța cognitivă la persoanele cu tulburări cognitive și poate susține sănătatea generală a creierului.

03/06/2024

Menținerea unei stări optime de sănătate nu se limitează doar la tratamentul bolilor existente, ci implică și prevenirea acestora prin monitorizare regulată și analize preventive. Prin efectuarea acestor investigații, pacienții pot detecta și aborda eventualele probleme de sănătate înainte ca acestea să devină grave. Acestea sunt principalele analize și investigații pe care ar trebui să le efectuați pentru a vă asigura sănătatea pe termen lung:

Analize Sanguine de Bază

Hemoleucograma completă (CBC): Aceasta oferă informații despre celulele sanguine (globule roșii, globule albe și trombocite) și poate ajuta la identificarea infecțiilor, anemiilor și altor tulburări hematologice.
Profil lipidic: Măsoară nivelurile de colesterol total, LDL (colesterol "rău"), HDL (colesterol "bun") și trigliceride. Este esențial pentru evaluarea riscului de boli cardiovasculare.
Glicemia: Determină nivelul de zahăr din sânge și este importantă pentru diagnosticarea și monitorizarea diabetului.
Funcția hepatică: Testele de funcție hepatică, cm ar fi AST, ALT, bilirubina și fosfataza alcalină, ajută la evaluarea sănătății ficatului.
Funcția renală: Creatinina și ureea sunt indicatori ai funcției renale și pot detecta probleme renale precoce.

Analize Specifice pentru Grupa de Vârstă și S*x

Femei:
Papanicolau și HPV: Screening pentru cancerul de col uterin.
Mamografie: Recomandată femeilor de peste 40 de ani pentru depistarea precoce a cancerului de sân.
Densitometrie osoasă (DEXA): Evaluarea densității osoase pentru diagnosticarea osteoporozei, recomandată mai ales după menopauză.

Bărbați:
Antigenul specific prostatic (PSA): Screening pentru cancerul de prostată la bărbații de peste 50 de ani.
Ecografia testiculară: Pentru detectarea precoce a cancerului testicular, mai ales la bărbații tineri.

Alte Investigații Importante

Electrocardiograma (EKG): Evaluează activitatea electrică a inimii și poate detecta aritmii, ischemii și alte probleme cardiace.
Colonoscopie: Recomandată pentru screening-ul cancerului colorectal la persoanele de peste 50 de ani sau mai devreme dacă există un istoric familial.
Analize pentru tiroidă: TSH, FT4 și FT3 sunt esențiale pentru evaluarea funcției tiroidei și detectarea hipotiroidismului sau hipertiroidismului.
Testarea vitaminei D: Nivelurile scăzute de vitamina D pot duce la probleme osoase și alte afecțiuni. Este importantă mai ales pentru persoanele care nu sunt expuse suficient la soare.
Testarea funcției pulmonare (spirometrie): Recomandată persoanelor cu risc de boli pulmonare cronice, precum fumătorii sau cei expuși la substanțe toxice.

Efectuarea regulată a analizelor preventive este un pas esențial în menținerea sănătății pe termen lung. Aceste investigații permit detectarea precoce a bolilor și intervenția rapidă, ceea ce poate face o diferență semnificativă în prognosticul și tratamentul acestora.