What are the opening hours?

Monday 09:00 - 17:00 Tuesday 09:00 - 17:00 Wednesday 09:00 - 17:00 Thursday 09:00 - 17:00 Friday 09:00 - 17:00

http://marcelnitan.blogspot.ro/

Psiholog - psihoterapeut Marcel Nitan, 1 Decembrie 1918 nr. 14, Câmpia Turzi (2026)

13/03/2026

Ajută ...

07/03/2026

𝐂𝐞 𝐩𝐚̆𝐫𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐯𝐞𝐭̦𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐫𝐚̆𝐳𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐞𝐬𝐜?
Pentru unii dintre noi, răzgândirea pare un semn de slăbiciune: „nu ești consecvent”, „nu știi ce vrei”, „ieri ai spus altceva”.
Și totuși, există o perspectivă diferită.
În viața de zi cu zi, ne formăm opinii pe baza informațiilor pe care le avem la un moment dat. Dar informațiile se schimbă, apar detalii noi și înțelegem lucrurile din altă perspectivă.
În statistică există o abordare interesantă, numit logica bayesiană🧩. Pe scurt, ideea este aceasta: nu ne fixăm definitiv într-o convingere, ci ne actualizăm opiniile atunci când apar informații noi.
Cu alte cuvinte, gândirea sănătoasă nu înseamnă rigiditate, ci capacitatea de a ajusta ceea ce credeam înainte.
Asta nu înseamnă că orice răzgândire este utilă. Există și situații în care oamenii se răzgândesc din motive mai puțin constructive: din comoditate, din presiunea grupului sau pentru a evita responsabilitatea.
Diferența importantă este motivul pentru care ne răzgândim: am aflat ceva nou, sau îmi este mai ușor așa?
Poate că, uneori, 𝐫𝐚̆𝐳𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐞𝐦𝐧 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐥𝐞𝐱𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆.
Și, până la urmă, fiecare dintre noi are dreptul să spună:
„Cu informațiile pe care le am acum, văd lucrurile diferit decât înainte.”
Uneori, asta se numește pur și simplu a învăța.

25/02/2026

𝐂𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐦 𝐝𝐞𝐳𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆?
Aveți anumite activități pe care pur și simplu le evitați? Nu le terminați niciodată pe deplin și vă simțiți prost că nu le faceți? Ar putea fi sortarea e-mailurilor; exercițiile fizice; actualizarea profilului de LinkedIn; curățarea mașinii... Știm că ar trebui să le facem, dar într-un fel sau altul, alegem să nu le facem.
Și asta ar fi în regulă, dar dacă sunteți ca mine, mintea dumneavoastră folosește uneori această lipsă de acțiune ca dovadă că sunteți leneș, dezorganizat, neglijent... Mașina mea nu este tot timpul curată, deși a avea o mașină curată și ordonată este pe lista mea de priorități. Din când în când, trec „curățarea mașinii” pe lista mea de sarcini pentru ziua respectivă, dar alte sarcini mai interesante (scrierea unei postări pe blog) sau mai urgente (plata facturilor) le ocupă.
Chiar dacă am adesea „motive întemeiate” pentru a nu-mi curăța mașina, când văd mașina murdară îmi vine în minte gândul că „nu sunt suficient de bun”. Mă tem că voi fi văzut de alții ca leneș și dezorganizat. Aș putea folosi această preocupare pentru a mă motiva. Aș putea să-mi curăț mașina pentru a evita neplăcerea provocată de judecata altora.
În termeni terapiei prin acceptare și angajament (ACT), aceasta este o acțiune de evitare. Evitare este atunci când un comportament (de exemplu, curățarea mașinii) are ca scop evitarea unor stări interne dureroase (de exemplu, teama de judecata altora). Există multe cercetări care ne spun că o viață dirijată de evitarea emoțiilor nedorite nu este sănătoasă. Este clar că evitarea repetată nu duce la o viață bogată și semnificativă.
Deci, poate, pentru mine, a avea o mașină murdară s-ar putea alinia pur și simplu cu valorile mele? Aici devine dificil. Doar pentru că a-mi curăța mașina ar putea fi o acțiune de evitare, nu înseamnă că „a nu-mi curăța mașina” este o mișcare în direcția valorilor mele.
Depinde ce fac în loc să-mi curăț mașina. Dacă, în loc să-mi curăț mașina, mă angajez în activități care se leagă de valorile mele - scriu o postare pe blog; petrec timp cu oamenii pe care îi iubesc; învăț ceva nou - atunci, în timp, aceste alegeri mă vor ajuta probabil să-mi construiesc o viață bogată și semnificativă.
Dar dacă, în loc să-mi curăț mașina, mă uit obsesiv la videoclipuri cu Taylor Swift încercând să-mi dau seama dacă ea și Travis Kelce sunt fericiți sau nu, atunci este probabil să fiu prins în evitare, ceea ce este de obicei o idee proastă.
Deci, ce facem când suntem în strânsoarea evitării? Primul pas este să respirăm adânc și să observăm. Cum mă simt în acest moment? Când mă opresc, văd dacă pot observa, cu curiozitate și blândețe, întreaga gamă de gânduri și sentimente care apar. Apoi, mai fac o pauză și văd dacă pot observa ce gânduri sau sentimente aș putea evita.
În cazul meu, când am pus pauză la videoclipul de pe YouTube, am putut observa că nu vreau să mă simt plictisit în timp ce îmi curăț mașina nici anxios în timp ce scriu o postare pe blog („Ce se întâmplă dacă oamenii cred că este o prostie?)” și nici provocat și puțin stresat în timp ce încerc să stăpânesc o nouă teorie.
Aș putea face loc pentru aceste gânduri și sentimente? Și, dacă aș face loc pentru ele și aș alege ce să fac în continuare pe baza a ceea ce contează cu adevărat pentru mine, ce aș face? Uneori, doar din când în când, asta ar putea fi chiar să petrec zece minute curățând mașina.🚗

22/02/2026

Trecerea de la obiective pasive la obiective active: îmi propun obiective pe care le poate îndeplini un om mort?
Pe scurt: „𝑑𝑒𝑎𝑑 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛’𝑠 𝑔𝑜𝑎𝑙𝑠” sunt obiective formulate ca ceea ce nu vrei să se întâmple, dar nu îți arată ce vrei efectiv să faci. Și atunci, nu faci. Explicații în imaginea de mai jos, realizată cu IA.

23/01/2026

𝐂𝐚̂𝐧𝐝 𝐟𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐨 𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢
Filmul 𝑨𝒅𝒐𝒍𝒆𝒔𝒄𝒆𝒏𝒕̦𝒂̆ 𝒄𝒐𝒓𝒖𝒑𝒕𝒂̆ (difuzat de Netflix) spune povestea unor adolescenți implicați într-un act de violență extremă, construit pe dinamici de grup, conflicte nerezolvate și lipsa intervenției adulte. Nu oferă explicații simple, ci ridică întrebări despre responsabilitate, influență și prevenție.
Recent, 𝒖𝒏 𝒄𝒂𝒛 𝒓𝒆𝒂𝒍 𝒅𝒊𝒏 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒕̦𝒖𝒍 𝑻𝒊𝒎𝒊𝒔̦ – în care un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar alți trei minori sunt suspectați că ar fi implicați – readuce în discuție aceste teme. Dincolo de detaliile juridice, situația indică existența unui conflict anterior și a unei escaladări care nu a fost oprită la timp.
Privite printr-o lentilă psihologică, astfel de situații scot în evidență câteva 𝒂𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒆𝒔𝒆𝒏𝒕̦𝒊𝒂𝒍𝒆:
• eșecul sistemelor de prevenție (școală, familie, comunitate) - conflictele dintre adolescenți sunt adesea observate prea târziu, când escaladarea este deja severă;
• lipsa educației emoționale reale - dificultatea de a recunoaște și regla emoții intense transformă conflictul în comportament;
• persistența mitului potrivit căruia „copiii sunt inocenți” - adolescenții nu pot fi considerați complet lipsiți de responsabilitate psihologică, mai ales în contexte de grup;
• nevoia de intervenție timpurie, nu doar de reacție post-factum; prevenția înseamnă identificare, mediere și suport, nu doar sancțiune după producerea unei tragedii.
Folosirea filmului ca lentilă nu înseamnă dramatizare, ci o invitație la 𝒓𝒆𝒇𝒍𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒆 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒐𝒏𝒔𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆. Experiența ne arată că multe campanii antibullying din școli se opresc la afișe, prezentări și mesaje generale; fără intervenție timpurie și fără lucru sistematic cu emoțiile și conflictele reale ale copiilor, impactul lor rămâne limitat.

04/01/2026

𝑮𝒂𝒎𝒃𝒍𝒆𝒓’𝒔 𝒇𝒂𝒍𝒍𝒂𝒄𝒚, 𝒔𝒂𝒖 𝒄𝒓𝒆𝒅𝒊𝒏𝒕̦𝒂 𝒄𝒂̆ 𝒃𝒊𝒍𝒂, 𝒂𝒑𝒂𝒓𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒔𝒂𝒖 𝒎𝒐𝒏𝒆𝒅𝒂 „𝒕̦𝒊𝒏𝒆 𝒎𝒊𝒏𝒕𝒆” 𝒄𝒆 𝒂 𝒊𝒆𝒔̦𝒊𝒕 𝒊̂𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒉𝒂𝒛𝒂𝒓𝒅𝒖𝒍 𝒕𝒓𝒆𝒃𝒖𝒊𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒆 „𝒄𝒐𝒓𝒆𝒄𝒕”.
𝐈𝐧𝐝𝐢𝐠𝐧𝐚𝐫𝐞: „Pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40, în ultima zi 2025, au avut loc două trageri: o tragere principală și o tragere suplimentară. Iar rezultatele la 6/49 i-au surprins și i-au indignat, în același timp, pe români, după ce patru numere s-au repetat. Rezultatele la Loto 6/49 – tragerea principală: 48, 24, 23, 34, 28, 49, iar la tragerea suplimentară: 24, 23, 28, 45, 49, 7. Marele premiu a rămas neatribuit la ambele extrageri.” (libertatea.ro)
𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐞.
Faptul că 4 numere din 6 se repetă între două extrageri consecutive este 𝑟𝑎𝑟 𝑑𝑎𝑟 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 și inevitabil pe termen lung.
- ni se pare „bătaie de joc” (și aici intră psihologia) deoarece:
• avem bias (eroare constantă) de reprezentativitate („asta nu seamănă cu întâmplătorul din capul meu”);
• avem bias de surpriză (evenimentele rare par suspecte);
• și clasicul „sigur e aranjat” când ceva iese din tipar.
Aleatorul real produce tipare, repetiții, coincidențe; aleatorul din mintea noastră e frumos distribuit, aerisit și „corect”
Matematic vorbind, dacă faci suficiente extrageri:
• vor apărea trageri cu 0 numere comune,
• cu 1–2 (cele mai frecvente),
• și, ocazional, cu 3–4.
Faptul că s-a întâmplat de Revelion doar a adăugat dramatismul festiv
Nu Loto e problema, ci așteptarea noastră ca hazardul să se comporte civilizat, previzibil și „corect”.

24/12/2025

Sărbători fericite!

12/12/2025

De ce psihologii NU dau sfaturi? Pentru că sfatul, oricât de bine intenționat, poate agrava problema.

De ce?
✔ Nu pornește de la realitatea ta. Un sfat vine din lumea celui care îl dă, nu din viața ta, valorile tale sau ritmul tău.
✔ Poate crea presiune. Când cineva îți spune ce „ar trebui” să faci, e ușor să simți că orice altceva e greșit.
✔ Ocolește adevărata schimbare. Sfatul oferă o soluție rapidă, nu una care te ajută să-ți construiești propriile abilități de clarificare, autoreglare și decizie.
✔ Poate alimenta rușinea sau neputința. Dacă nu „ți-a ieșit”, apare gândul: „Nici măcar asta nu pot face bine.”

🔍 Ce fac psihologii în schimb?
Te ajută să descoperi tu răspunsurile: prin întrebări, reflecție, explorarea valorilor și înțelegerea tiparelor tale.

Pentru că în terapie nu e vorba de „sfaturi bune”.
E vorba de o schimbare bună, care începe din interiorul tău.

23/11/2025

🧪𝑷𝒔𝒊𝒉𝒐𝒍𝒐𝒈𝒖𝒍 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒎𝒂𝒊 𝒂𝒗𝒆𝒎 𝒔𝒆𝒓𝒐𝒕𝒐𝒏𝒊𝒏𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒎𝒂𝒊 𝒓𝒂̂𝒅𝒆𝒎. 𝑷𝒔𝒊𝒉𝒊𝒂𝒕𝒓𝒖𝒍 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒎𝒂𝒊 𝒓𝒂̂𝒅𝒆𝒎 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒂𝒗𝒆𝒎 𝒔𝒆𝒓𝒐𝒕𝒐𝒏𝒊𝒏𝒂̆.
🌀În realitate, este un cerc vicios: râsul stimulează eliberarea serotoninei, hormonul fericirii, care ne îmbunătățește dispoziția și reduce stresul. Lipsa râsului duce la scăderea serotoninei, iar un nivel scăzut de serotonină ne poate face să ne simțim triști și să râdem mai puțin.
😀Așa că râdeți cât mai des, este o cale naturală de a vă crește starea de bine.

27/10/2025

🧠 𝐀𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐢𝐯𝐚̆: 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐫𝐞𝐟𝐮𝐠𝐢𝐮 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥
Mulți oameni se confruntă, din când în când, cu episoade în care mănâncă fără să le fie cu adevărat foame. Însă atunci când aceste episoade devin frecvente și sunt însoțite de pierderea controlului, vinovăție sau rușine, vorbim despre alimentație compulsivă (sau binge eating).
👉 Cum o recunoaștem:
• mâncat rapid, până la disconfort;
• consum alimentar sporit, chiar și în absența foamei;
• tendința de a mânca pe ascuns;
• senzația de pierdere a controlului și vinovăție după episod.
🍽️ De ce apare:
Alimentația compulsivă nu ține doar de voință. Este adesea o formă de reglare emoțională – un mod prin care corpul și mintea încearcă să gestioneze stresul, anxietatea, tristețea sau plictiseala.
💬 Ce ajută:
• recunoașterea momentelor și emoțiilor care declanșează comportamentul;
• învățarea unor modalități alternative de reglare emoțională (respirație, mindfulness, mișcare ușoară, discuții de sprijin);
• consultarea unui psiholog specializat în tulburări de alimentație sau terapie cognitiv-comportamentală (CBT).
✨ Mâncarea nu este dușmanul nostru, ci un mesaj al corpului că are nevoie de altceva.
Înțelegerea acestui mesaj este primul pas către schimbare. Cu ajutorul unui dietetician și a unui psihoterapeut, 𝑫𝒆𝒎𝒊 𝑳𝒐𝒗𝒂𝒕𝒐 (𝒇𝒐𝒕𝒐) 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒓𝒊𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒄𝒆𝒔𝒖𝒍 𝒗𝒊𝒏𝒅𝒆𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒂 „𝒍𝒖𝒑𝒕𝒂̆, 𝒔𝒖𝒄𝒄𝒆𝒔, 𝒔𝒑𝒆𝒓𝒂𝒏𝒕̦𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒅𝒖𝒓𝒆𝒓𝒆”

20/10/2025

🌀 Bulimia nervoasă – mai mult decât o „problemă cu mâncarea”
Bulimia nu este despre poftă, voință sau dietă.
Este o luptă interioară între control și pierderea lui, între rușine și dorința de a fi „în regulă”.
Persoanele care se confruntă cu bulimie trăiesc un ciclu dureros de mâncat compulsiv, urmat de vinovăție și comportamente de compensare (vărsături, exerciții excesive, post).
În spatele acestor comportamente se află adesea emoții intense: anxietate, perfecționism, nevoia de a face față stresului sau durerii.
💬 Semne posibile:
• variații frecvente de greutate
• preocupare constantă legată de mâncare sau aspectul corporal
• perioade de izolare după mese
• senzația de pierdere a controlului
🧠 Vestea bună: bulimia se poate trata.
𝑪𝒖 𝒔𝒑𝒓𝒊𝒋𝒊𝒏 𝒑𝒔𝒊𝒉𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒔̦𝒊 𝒐 𝒂𝒃𝒐𝒓𝒅𝒂𝒓𝒆 𝒃𝒂𝒛𝒂𝒕𝒂̆ 𝒑𝒆 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆, 𝒓𝒆𝒄𝒖𝒑𝒆𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒂̆. 𝑳𝒂𝒅𝒚 𝑮𝒂𝒈𝒂 (𝒊̂𝒏 𝒊𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒆) 𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒔̦𝒕𝒊𝒆𝒏𝒕𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒑𝒓𝒐𝒃𝒍𝒆𝒎𝒂 𝒃𝒖𝒍𝒊𝒎𝒊𝒆𝒊 𝒂𝒕𝒖𝒏𝒄𝒊 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒂𝒄𝒊𝒅𝒖𝒍 𝒈𝒂𝒔𝒕𝒓𝒊𝒄 𝒓𝒆𝒇𝒖𝒍𝒂𝒕 𝒊-𝒂 𝒂𝒇𝒆𝒄𝒕𝒂𝒕 𝒇𝒖𝒏𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒐𝒓𝒛𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒗𝒐𝒄𝒂𝒍𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊-𝒂 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒄𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕 𝒄𝒂𝒓𝒊𝒆𝒓𝒂.

10/10/2025

🍽️ 𝐓𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 (anorexia nervoasa, bulimia nervoasa si alimentatia compulsiva)..... 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞.
Sunt despre gânduri, emoții și control — uneori, despre durerea din spatele farfuriei.
🔹 Semne posibile:
– preocupare constantă pentru greutate sau imaginea corporală
– frică intensă de a vă îngrășa
– vinovăție după mese, izolare, perfecționism
– restricții alimentare sau episoade de mâncat compulsiv
🔹 Consecințe dacă sunt ignorate:
– probleme hormonale, cardiace, depresie severă, risc vital
💬 Tulburările alimentare pot fi tratate.
Primul pas nu e să „te forțezi să mănânci”, ci să cauți ajutor specializat.

Psiholog - psihoterapeut Marcel Nitan

13/03/2026

07/03/2026

25/02/2026

22/02/2026

23/01/2026

04/01/2026

24/12/2025

12/12/2025

23/11/2025

27/10/2025

20/10/2025

10/10/2025

Address

Opening Hours

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Monday	09:00 - 17:00
Tuesday	09:00 - 17:00
Wednesday	09:00 - 17:00
Thursday	09:00 - 17:00
Friday	09:00 - 17:00