What are the opening hours?

Monday 09:00 - 17:00 Tuesday 09:00 - 17:00 Wednesday 09:00 - 17:00 Thursday 09:00 - 17:00 Friday 09:00 - 17:00

https://www.facebook.com/116160604859037/

Your Safe Zone by Roxana M.G., Chiajna (2025)

04/03/2025

🌬✨ D’ale vieţii!
De la omul care fugea de durere la acceptare și evoluție.

❓Îşi este cunoscută povestea mea?

Dacă da uite ce îți propun:

📌 Identifică în viaţa ta ceva ce îţi doreşti să faci în mod constant şi întreabă-te

1. Cât de important este pentru mine să fac din acest lucru o constantă în viaţa mea?
2. “ X “ este..... (ex: kinetoterapia este.....) - Şi scrie atât de mult cât simţi.
3. Care este cea mai mică acţiune pe care dacă o faci zilnic/de 3 ori pe săptămână, te va susţine să faci din “X” o constantă în viaţa mea?

Acest exerciţiu îţi va aduce mai multă claritate, vei descoperi acel lucru care te împiedică să acţionezi aşa cm îţi doreşti, iar dacă el este important pentru tine, odată adus în conştient vei putea să-ţi construieşti noi strategii care să te susţină să faci din acel lucru o constantă.

🔗. Dacă vrei să găseşti problema de profunzime care te împiedică să-ţi construiesti realitatea aşa cm ţi-o doreşti şi să o dizolvi într-un mod rapid, durabil şi fără prea multă investiţie de timp scrie-mi în privat şi hai să stabilim o discuţie.

Programul transformational de 12 săptămâni SoulSync, încă este la reducere până pe 11/03/2025.

Preț redus 4200lei (în loc de 4800lei) + BONUS o sesiune de meditații ghidate personalizate prin care prin care integrezi și consolidezi schimbare.

Schimbarea pe care o doreşti în viaţa ta este la o decizie distanţa.

Decide să-ţi înfloreşti viaţa!

20/02/2025

🌬✨ D’ale vieţii!
Exact așa a fost ziua de ieri pentru mine.
Și în timp ce stăteam în birou de o oră cu un fișier gol în faţă, fără să-mi vină niciun cuvânt de la care să încep, pe care să-l dezvolt, mi-am observat corpul cm începe să se încordeze, umerii cm se trăgeau în faţă, simţeam furie și frustrare.

Vocile din cap nu au întârziat să apară:
“Pe bune? Nu ești în stare să faci o structură?”
“Acum ai timp pentru muncă, hai fă ceva, nu mai pierde timpul!”
Cu cât era mai multă gălăgie în capul meu cu atât simţeam cm se pornește un taifun de emoții, iar ceafa devenea ca un bloc de beton pe care umerii nu o mai puteau susține.

Prinzându-mă de locul în care mă îndreptam și cunoscându-mi tiparul, am zis “Te văd, te aud însă opreşte-te!”:
M-am gândit: “Ok, sunt aici, ce pot să fac diferit.”.

Așa că:
🫧. mi-am luat câteva momente în care să respir conştient,
🫧. am reevaluat acele voci, am decis să iau la cunoștiință și să îmi mut atenția pe ceva ce mă ajută,
🫧. m-am îndepărtat fizic de ce îmi provoca presiune și am ieșit afară cu cei mici, la o bătaie cu bulgări și îngerași în zăpadă.

Această strategie mi-a adus:
🫧. Un moment în care să respir aer curat, să-mi oxigenez creierul şi să mă pun în contact cu corpul, să mă aduc în prezent;
🫧. Să mă conectez la un alt mediu, mediul copiilor, care fac totul prin joacă, care sunt creativi și plini de energie;
🫧. Astfel mi-am readus energia în corp, mi-am liniștit sistemul nervos și am putut să mă întorc la task-urile mele cu mai multă energie, motivație, creativitate și concentrare pe ce îmi doresc să fac.
Așa că întorcându-mă în birou, ideile au început să curgă și să tot curgă, iar la sfârșit m-am simțit mulțumită, relaxată şi cu un plus de energie pentru a face şi altele.

29/07/2024

🌬️✨ D’ale vieții!

Încă, după un an și jumătate de când susțin sesiuni de coaching, mi se pare fabulos cm decurg acestea și cm vine clientul cu o problemă de suprafață, care îl preocupă foarte tare și pentru care consumă multă energie, când colo, în spatele problemei este o adevărată rețea de ițe încâlcite cu punct de plecare în cu totul altă zonă.

Aproape că mă simt ca un detectiv sau ca atunci când primești cadou un bilet de avion, pe care nu este menționată destinația și pleci la drum extrem de curios, entuziasmat și pregătit să dai tot ce ai tu mai bun pentru a ajunge la destinație, să descoperi ce este acolo.

Iar drumul până la destinație este plin de surprize:

✨. conștientizări de tot felul,

✨ eliberări ale sistemului nervos,

✨. descoperirea unor strategii sau a unor abilități noi,

✨ mici lucruri (sau, poate mari 🤭) care se schimbă în lumea clientului, de la ședință la ședință,

✨. o creștere a nivelului de energie, motivație
și multe multe altele, toate acestea fiind în funcție de nevoile clientului și de dorințele acestuia.

Suntem unici și prin urmare, lumea noastră este unică. Unice sunt și experiențele, problemele, soluțiile, pentru că toate sunt adaptate lumii noastre.

Și toate acestea mi-au amintit de o idee, pe care am citit-o într-o carte de a lui Tony Robbins (🤔 se pare că îmi place mai mult decât credeam):

“Prezentăm de obicei lucruri mărunte, pentru că ne preocupăm de problemele mici pe care le facem mari, ca să le evităm pe cele cu adevărat mari.”

18/07/2024

🌬️✨D’ale vieții!

Stând lângă feciorul cel mic la somnul de prânz am ațipit și am avut un vis.
Un vis care m-a impactat foarte tare 🤯.

⁉️. Știți momentele acelea în care te trezești transpirat, cu inima bătând parcă să-ți spargă pieptul, cu o senzație de incertitudine dacă ești în vis sau este realitate, cu picioarele tremurând și o oboseală de parcă ai alergat 3 kilometrii?!

Exact așa eram eu, neștiind preț de câteva minute ce m-a lovit și ce a fost asta.

Nu știu dacă știați, însă visele sunt mesaje de la Univers, care vin în mintea subconștientă și în funcție de ce găsește acolo formează un “film”.
Aceste mesaje pot fi descifrate și interpretate în diferite contexte.

Pornind de la faptul că mintea subconștientă este simbolică, fiecare element al visului este un simbol, ce conține un fragment al mesajului mai mare.
Fiecare persoană este unică, prin urmare aceste simboluri sunt diferite de la un individ la altul. Dacă de exemplu pentru mine iepurele alb înseamnă libertate, poate pentru tine înseamnă o nouă șansă.

Întorcându-mă la visul meu, el a apărut ca un film al unei scene șocante la fostul job, unde trăiam cu intensitate un sentiment de umilire și simțeam din partea celorlalți o dorință puternică de a-mi face rău.

Interpretând acest vis, am descoperit mesajul din spate, care sună cam așa: “ Să sparg limitele vechilor decizii și experiențe care nu-mi mai servesc, astfel creez spațiu pentru nou. Să am încredere în mine, în abilitățile mele și să flexibilizez gândirea, pentru ca noi oportunități de bussines să vină către mine…. Să merg în necunoscut, pentru că acolo îmi găsesc drumul, iar el vine cu noi oportunități și este șansa mea…”🕊️.

Nu știu cât sens are pentru voi acest mesaj, însă pentru mine și etapa aceasta a vieții mele are tot sensul din lume.
Și să ne amintim că mesajul este interpretat în contextul lumii mele, așa că este posibil ca pentru altcineva să nu aibă așa mare sens 😊.

❓❓ Ți-am stârnit curiozitatea, nu-i așa?

✨ Dacă ai și tu un vis care tot îți apare și ești curios care este mesajul din spate, scrie-mi în privat și povestim mai multe.

15/07/2024

🌬️✨D’ale vieții!

❤️ Astăzi este despre omul care îmi este alături de mai bine de 17ani, care a fost lângă mine în momentele de bucurie, de reușită, însă și-n momentele în care am suferit, am pierdut, am fost dărâmată.
Iar pentru toate astea și pentru multe altele îi sunt extrem de recunoascătoare 🙏🏻.

Suntem o combinație de apă și foc, iar dacă nu suntem atenție ne putem stinge sau evapora, însă alegem pe cât de mult putem, conștient să ne păstrăm în armonie și când se întâmplă asta, semințele plantate împreună dau roade și cresc precum specia aceea de bambus care are nevoie de 7 ani pentru a încolții iar in câteva zile crește cât vezi cu ochii.

Acum îmi vin în minte câteva lucruri pe care le-am învățat alături de el:

🌱. Când am o situație, să fac puțin spațiu și să las puțin timp pentru că lucrurile se așază fix așa cm este mai bine,

🌱. Să găsesc lumina chiar și în întuneric,

🌱. Drumul în doi este o alegere permanentă de a continua,

🌱. Că pot fi iubită și sexy chiar și atunci când sunt mamă, cu părul nespălat și kilograme în plus,

🌱. Să-i creez celuilalt spațiu pentru a crește, să-l susțin și să-i ofer încredere chiar dacă poate nu înțeleg de ce pentru el este important acel lucru.

🎉🎉 Grăsuțule, îți doresc să ai parte de tot ceea ce îți dorești, tot ce ai nevoie și să avem în continuare o viață plină de armonie, susținere și creștere atât împreună, cât și pe cont propriu!

🌟La mulți ani tovarășul meu de călătorie! Te iubesc !🌟

❤️

03/07/2024

🌬️✨D’ale vieții!

Mă tot uit la aceste poze și ce văd îmi inspiră libertate, libertatea de a fi exact așa cm simt pe interior, fără filtre, fără a juca vreun rol și descoperire de sine.
Sunt doar eu și autenticitatea mea. ❤️

După aceste două săptămâni, pe care le-am petrecut departe de casă, de oamenii mei dragi, îmi dau seama că de fapt ce s-a întâmplat acolo a fost să descopăr femeia din mine, să aflu ce îi place, ce își dorește si ce nevoi are și să o cresc precum un grădinar care are grijă de semințele plantate, care le oferă condițiile propice, mediul favorabil și multă dragoste.

Exact asta am simțit în contextul cursului. Și ii spun curs doar ca să-l încadrez undeva, pentru că nu pot explica în cuvinte ce am trăit în aceste zile și ce cotloane bine ascunse ale sinelui am explorat.

🌱Am trecut de la copilul suspicios și nesigur, care se simțea înconjurat de oglinzi, care îi arătau părți nu tocmai plăcute ale lui,

🌱 la amazoana care a spart o placă de lemn cu podul palmei,

🌱la femeia care începea să se ivească după toate rolurile în spatele cărora a stat ascunsă din totdeauna,

🌱la coch-ul care a preluat frâiele și a avut încredere în cunoașterea acumulată și în propria intuiție,

🌱ca la sfârșit să mă las condusă într-un exercițiu de hipnoză, în care am stat la orizontală între două scaune.

Toate cele de mai sus, n-ar fi fost posibile fără acest context de-a dreptul magic, creat de și școala ei

Cami, îți trimit multă recunoștință 🙏🏻🙏🏻🙏🏻 și jos pălăria pentru cm 🪄 susții și ghidezi oamenii din jurul tău.🌟

Las aici câteva poze care cred că spun multe despre ce este posibil să faci, să fii, să devii într-un context în care te simți în siguranță, susținut, acceptat și iubit fix așa cm ești, cu toate plusurile și minusurile tale. ♥️

08/05/2024

🌬️✨D’ale vieții!

🎉 Astăzi Facebook-ul mi-a amintit că a trecut un an, de când am absolvit cursul de , cursul susținut de Camelia Păduraru .

Acest curs pentru mine a însemnat o descoperire a propriilor aripi, iar sub atenta îndrumare a Cameliei învăț să le mânuiesc din ce în ce mai bine, pentru a-mi face viața mai bună, pentru a trăi așa cm îmi doresc, pentru a-mi face magia în lume,toate acestea în armonie cu mine, cu oamenii din jurul meu și cu tot ce mă înconjoară.

Mă uit la anul ce a trecut și vă:
🌱 creștere, evoluție,
🌱 curaj, putere,
🌱 descoperire și înțelegere de sine,
🌱 acceptare și susținere de sine,
🌱 modul în care toate experiențele de până acum mi-au purtat pașii până în acest moment, unde pot să mă simt în siguranță fiind eu.

Și cm mă simt?!
Mă simt mândră.
Mă simt pe drumul meu.
Mă simt în contact cu menirea mea pe acest pământ.
Mă simt mai bună, atât ca om cât și ca mamă, soție, fiica, soră, prietenă.
Mă simt puternică, curajoasă și știu că pot orice îmi doresc.
Mă simt EU și învăț să mă accept așa cm sunt și sunt Ok si atunci când nu prea îmi iese.
Mă simt smerită și măgulită când oamenii aleg să lucreze cu mine și să-și deschidă sufletul în fața mea și-mi dau jos pălăria în fața rezultatelor lor.
Mă simt fascinată de conexiunea dintre minte-corp-suflet și de câte putem face atunci când avem îndrumarea, comunitatea și mediul de care noi avem nevoie pentru a crește.

🙏🏻🙏🏻🙏🏻. Sunt foarte recunoscătoare tuturor oamenilor cu care mi s-a intersectat drumul, de-a lungul anilor și oamenilor care fac parte din lumea mea, în acest moment: mai ales familiei mele dragi, prietenilor și Cameliei (sau profa de Nlp 😊) care a creat o comunitate extraordinară, în care mă simt văzută, auzită și susținută, care creează în continuare contexte de creștere și care mi-a arătat ușa prin care pot sa fiu ceea ce îmi doresc să fiu.

Jos 🎩 oameni buni în fața voastră.

22/04/2024

🌬️✨ D’ale vieții!

Actul de a mă lăsa văzută, întâlnită, pentru mine este o adevărată provocare, în continuare.
Câteodată îmi iese, câteodată nu.

Și asta pentru că mult timp am trăit în spatele rolului de femeie puternică și în defensivă tot timpul. Ceea ce nu mi-am dat seama, este că acest rol aducea cu el:
💨. duritate,
💨. răceală,
💨. evitare,
. 💨. respingere.
Iar eu îmi doream sa obțin exact opusul.

Pentru mine a fost modul în care am știut să supraviețuiesc, să fac față unor experiențe pentru care n-am fost pregătită și nici nu am știut cm să cer ajutor “adulților” din viața mea și am rămas blocată acolo.

Au fost momente când am “încercat” și doar am încercat, să mă arăt așa cm sunt, cu fricile și vulnerabilitățile mele și m-am simțit pusă la zid, judecată și neînțeleasă. Pe atunci nu înțelegeam că de fapt, oamenii din fața mea au lumea lor și propriul lor sistem, prin care văd și interiorizează poveștile.

Însă, de când am înțeles cât de important și hrănitor este acest lucru pentru mine, în anumite contexte, îmi dau voie să fiu așa cm mă simt pe interior: să fiu tristă, copilăroasă sau pur și simplu tăcută.
Am observat că fiind deschisă și reală, oamenii se apropie, sunt dornici sa-mi fie alături, să mă descopere și să-mi asculte poveștile.
Și se simte atât de bine și de eliberator să fiu EU, fără filtre.

❓Tu ai experimentat acest lucru în viața ta?

💁🏼‍♀️Ce-ar fi să te uiți la relațiile din viața ta și să observi ce apare?

Când te lași văzut de oamenii din jurul tău?

Sau, ce te împiedică să faci asta?

19/04/2024

🌬️✨ D’ale vieții!

Știm de când ne naștem despre moarte, auzim, vedem sau poate simțim pe pielea noastră, însă n-aveam capacitatea de a o înțelege, de a o accepta.
O evităm, o alungăm din gândurile noastre pentru că ne este frică, ne sperie gândul ca putem pății ceva noi sau și mai rău, cei dragi nouă.

Eu am fost norocoasă (dacă pot spune așa) și am cunoscut pierderea cuiva drag sufletului meu când am fost adult, sau…. se presupune că eram suficient de mare cât să înțeleg și să accept acest ciclu al vieții.
Și totuși, văzându-mă față în fată cu suferința și mai apoi cu moartea, m-am simțit ca un copil care nu știa ce este cu el, care la primii lui pași prin viață a scăpat din mâini chiar mâna ce-l susținea, de care se sprijinea, care îi era plasă de siguranță.
Și am căzut, tare și cu zgomot, iar pentru a supraviețui durerii am ales, într-un mod inconștient, să mă ascund într-o bulă, să las evenimentele să se desfășoare, timpul să se scurga, respirația să se accelereze, pentru ca mai apoi… să se oprească…. Și gata s-a terminat.

Am mers așa ani buni, în bula mea, în spațiul meu sigur, în care blocam amintiri, blocam durere și blocam oameni dragi care sufereau la rândul lor.

Asta până când corpul meu a spus “GATA este prea mult” și a început sa nu mai coopereze, să se opună și să doară.
A fost un proces, care încă continuă și va mai continua o perioada și este în regulă să fie așa. Am răbdare și sunt blândă cu mine, pentru că este ritmul meu.

Cu ce am rămas din tot acest vârtej de evenimente și emoții, am rămas cu recunoștință, pentru că a fost tatăl meu, pentru că am experimentat lucruri împreuna, pentru ca am multe amintiri și mai ales, pentru că am învățat de la el sa iubesc oamenii, să le fiu aproape, să ii susțin și să învăț ceva de la fiecare în parte, pentru că toți au ceva de oferit, chiar dacă sunt școliți sau nu, bogați sau mai puțin.

Nu știu cine are nevoie să citească toate acestea, însă las aici aceste gânduri.

La mulți ani tata, de acolo din inima fiecărei persoane care te păstrează după ani și ani de lipsă!
♥️💛💙

17/04/2024

🌬️✨D’ale vieții!
Și a mai trecut un an. Și ce an🍀.

Mă uit în spate și văd atât de multe lucruri, unele care îmi plac mult, altele mai puțin, însă știu că și cele care nu îmi plac, au în interior lucruri fabuloase pentru evoluția mea.
Am râs, am plâns, am suferit, am iubit, am crescut, am început să mă descopăr, să mă iubesc, să mă respect mai mult, m-am bucurat și m-am întristat, am cunoscut oameni noi, oameni de la care am de învățat, însă am și pierdut oameni.
Și nu știu dacă i-am pierdut, pentru ca nu i-am avut niciodată, pentru că nu suntem proprietatea nimănui, nu suntem datori și nu ne ține nimeni legați în relații. Totul este o alegere, alegerea de a rămâne într-o relație sau nu.

Mult timp am fost frustrată când oamenii dragi mie dispăreau din peisaj pur și simplu, fără un conflict, fără un motiv și mă simțeam super vinovată, credeam că eu fac ceva greșit sau ca sunt greșită într-un fel.
Și oricât mi-ar fi explicat care sunt motive lor, ce îi determină pe ei să facă asta, nu înțelegeam și pace, pentru că “eu nu fac asta”.
Pe naiba cu toate astea!

Pentru că și eu o fac, fără să-mi dau seama, așa în mod automat.
Și am realizat că de fapt este firesc să ne apropiem și să ne depărtăm în relații, chiar și în cele mai intime, pentru că acesta este modul nostru de a ne încărca.

Un om drag mie a spus cândva “pentru a da este nevoie să ai tu supraplin, altfel nu ai cm să dai cu adevărat” și pot spune că abia acum am înțeles cu adevărat la ce se referea.

Ne depărtăm, ne încărcăm și după ne conectăm iar și oferim, oferim din experiențele noastre, din resursele noastre, din ce avem noi și atunci se produce conexiunea aceea hrănitoare, de ambele părți.
Întâlnirile acelea în care simți că persoana din fața ta este acolo pentru tine, te vede, te aude, te ascultă și pleci de acolo alt om, cu o altă energie, cu alte gânduri și cu altă viziune asupra problemelor tale.

Sunt norocoasă să am astfel de oameni diamant în viața mea și le sunt super super recunoscătoare 🙏🏻.
La fel de recunoscătoare le sunt și membrilor din familie, care au fost și sunt mereu lângă mine și mă susțin chiar și în momentele în care nu mă înțeleg. Jos 🎩 în fața voastră.

Îmi deschid brațele în fața lui 37 și cu curiozitate, curaj și deschidere aștept experiențele ce urmează, pentru că ele mă vor duce acolo unde îmi doresc să fiu.
🥂🙏🏻 Vă mulțumesc tuturor pentru că v-ați oprit un moment și mi-ați transmis mesaje ce mi-au încălzit sufletul. Vă doresc înzecit.

16/04/2024

🌬️✨ D’ale vieții!

Din experiențele personale și din interacțiunile avute cu clienții în sesiuni , mi-am dat seama că tindem să căutăm și să luăm în seama doar reușitele mari:
🫧salturi mari,
🫧schimbări mari,
🫧obiective mari

și căutăm ca totul să fie cu artificii și așteptăm … așteptăm și cu cât trece tipul cu atât începe să apară dezamăgirea, pentru că nu vin așa de repede cm ne-am dorit și atunci ne scade încrederea în noi, mai răsare și frustrarea, apar comparațiile cu alții și apăsăm și mai tare și mai tare pedala de presiune pe noi.

Asta pentru că în fuga disperată după realizări mari, nu le vedem pe cele mici, zilnice.

Și nu o dată am întrebat clientul, “ce ai observat diferit după ultima noastră întâlnire?” și mi-a dat un răspuns automat “nimic in mod special”, iar din discuție în discuție să descopere că într-o anumită situație, în care în mod normal ținea în el ce-l supăra și reacționa doar când paharul era plin si se lăsa cu conflict, de această dată a spus atunci pe moment ce avea de spus, s-a eliberat și a stabilit limite sănătoase pentru el și totul s-a încheiat cu o strângere de mâini și un “mulțumesc că mi-ai spus”.

Da știu, detalii.
Însă, sunt detalii ce fac diferența.

Realizările mici care ni se întâmplă și cărora nu le dăm importanță, ne alimentează starea de bine, de echilibru, ne cresc încrederea în sine, motivația si sunt bucățele ce ne duc spre acel lucru mare pe care ni-l dorim.

Și încă ceva, lucrurile mari necesita timp si spațiu să se “construiască”, pe când cele mici sunt la tot pasul și sunt asemenea firimiturilor din povestea Hansel și Gretel.

✨Așadar, cm ar fi să fim atenți la reușitele mici și să ne felicităm pentru ele?✨

16/04/2024

🌬️✨ D’ale vieții!

Din experiențele personale și din interacțiunile avute cu clienții în sesiuni , mi-am dat seama că tindem să căutăm și să luăm în seama doar reușitele mari:
🫧salturi mari,
🫧schimbări mari,
🫧obiective mari

și căutăm ca totul să fie cu artificii și așteptăm … așteptăm și cu cât trece tipul cu atât începe să apară dezamăgirea, pentru că nu vin așa de repede cm ne-am dorit și atunci ne scade încrederea în noi, mai răsare și frustrarea, apar comparațiile cu alții și apăsăm și mai tare și mai tare pedala de presiune pe noi.

Asta pentru că în fuga disperată după realizări mari, nu le vedem pe cele mici, zilnice.

Și nu o dată am întrebat clientul, “ce ai observat diferit după ultima noastră întâlnire?” și mi-a dat un răspuns automat “nimic in mod special”, iar din discuție în discuție să descopere că într-o anumită situație, în care în mod normal ținea în el ce-l supăra și reacționa doar când paharul era plin si se lăsa cu conflict, de această dată a spus atunci pe moment ce avea de spus, s-a eliberat, a stabilit limite sănătoase pentru el și totul s-a încheiat cu o strângere de mâini și un “mulțumesc că mi-ai spus”.

Da știu, detalii.
Însă, sunt detalii ce fac diferența.

Realizările mici care ni se întâmplă și cărora nu le dăm importanță, ne alimentează starea de bine, de echilibru, ne cresc încrederea în sine, motivația si sunt bucățele ce ne duc spre acel lucru mare pe care ni-l dorim.

Și încă ceva, lucrurile mari necesita timp si spațiu să se “construiască”, pe când cele mici sunt la tot pasul și sunt asemenea firimiturilor din povestea Hansel și Gretel.

✨Așadar, cm ar fi să fim atenți la reușitele mici și să ne felicităm pentru ele?✨

“Bucuria vine din lucruri mici…”

Your Safe Zone by Roxana M.G.

04/03/2025

20/02/2025

29/07/2024

18/07/2024

15/07/2024

03/07/2024

08/05/2024

22/04/2024

19/04/2024

17/04/2024

16/04/2024

16/04/2024

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Monday	09:00 - 17:00
Tuesday	09:00 - 17:00
Wednesday	09:00 - 17:00
Thursday	09:00 - 17:00
Friday	09:00 - 17:00