Farbenlicht arta si art terapie

08/04/2026

🥚Oul ca container psihic (Winnicott / Jung)

În atelierul de art terapie de ieri, alături de copii și adolescenți din casele de tip familial din Turnu Roșu, am lucrat pornind de la un simbol simplu: oul.

Oul, abordat ca spațiu interior, nu ca obiect decorativ.

Pentru mulți dintre copiii și adolescenții din centre, ideea de „acasă” nu este una stabilă. De aceea, lucrul cu forma de ou a devenit un mod de a explora un „acasă” care poate exista în interior.
Un spațiu care poate fi, treptat, simțit ca fiind al lor.

În lucrări au apărut:
– centre intense, vii, uneori protejate
– straturi, margini, contururi
– gesturi de acoperire, de apărare, de păstrare

Nu am urmărit rezultate estetice, ci procese.
🧬 cm ia formă ceva ce nu a avut formă
🧬 cm se construiește, treptat, un spațiu de siguranță
🧬 cm apare posibilitatea de a ține înăuntru, fără să se piardă

În sens winnicottian, oul a funcționat ca un spațiu de holding. Un spațiu intermediar între interior și exterior, în care copilul poate începe să existe fără a fi invadat.

Un spațiu în care experiențele nu trebuie evacuate, ci pot fi ținute și lăsate să capete formă.

Din perspectivă art terapeutică, nu este vorba despre exprimare în sine, ci despre apariția unei funcții mai profunde: posibilitatea de a transforma trăirea brută într-o experiență care poate fi conținută.

✨✨✨

Aceste ateliere de art terapie se desfășoară în colaborare cu Asociația De Poveste 💜

Pentru ca acest proces să poată continua, alergăm în cadrul maratonului internațional Sibiu 2026, pentru proiectul Asociația de Poveste:
„Eu pot 2.0 - terapie pentru copii și tineri instituționalizați”

Dacă simți că acest demers contează, ne poți susține prin:
– te poți înscrie să alergi pentru cauza noastră
– alergând alături de noi printr-o donație: susținându-mă pe mine (link în comentarii) sau pe Luca (link în comentarii)
– sau, la fel de valoros, prin distribuirea acestui mesaj mai departe

Fiecare formă de susținere contribuie la menținerea acestui spațiu viu. Un spațiu în care copiii pot începe să construiască, în interiorul lor, un loc care îi ține, îi protejează și în care potențialul lor poate prinde formă și poate crește.

26/03/2026

🧠🫁Colaborarea🫀începe acolo unde corpul nu mai este în luptă și nici în retragere.

În ultimele 3 întâlniri de art terapie Farbenlicht, alături de adolescenții institutionalizați, din casele de tip familial din Turnu Rosu, tema noastrā centrală a fost colaborarea, explorată prin medii expresive comune (desen, colaj, picturā, intervenții pe aceeași suprafață).

Pentru mulți dintre adolescenți, colaborarea nu este un comportament natural, ci o abilitate în curs de formare, influențată de istoria relațională și de nivelul de reglare al sistemului nervos.

Au apărut frecvent:
• tendința de control
• dificultatea de a tolera sau nepăsarea in legăturā cu intervenția celuilalt asupra propriei lucrări
• retragerea sau evitarea atunci când apare tensiune
• reacții impulsive în situații de frustrare

Aceste manifestări nu indică „lipsă de voință”, ci reflectă:
• un nivel fragil de conștientizare de sine
• dificultăți în autoreglarea emoțională
• o relație încă nesigură cu limitele personale și ale celuilalt

🌳Nevoia de a învăța să colaboreze

Dincolo de dificultate, s-a conturat nevoia profundă de a învăța colaborarea ca abilitate de viață.

Pentru acești adolescenți, colaborarea înseamnă:
• să rămână în relație fără să intre în conflict sau să se retragă
• să își exprime punctul de vedere fără teamă sau agresivitate
• să tolereze diferența fără a o percepe ca amenințare
• să construiască ceva împreună, nu împotriva celuilalt

🌿De ce art terapia susține dezvoltarea colaborării

Art terapia creează un cadru specific, diferit de educație sau terapia verbală, în care colaborarea poate fi trăită, observată și integrată.

1. Mediul vizual externalizează conflictul relațional

În loc ca tensiunea să rămână abstractă sau verbală, ea devine vizibilă în material:
• „intrarea peste desenul celuilalt”
• „ștergerea”
• „ocuparea spațiului”

🐚Astfel, conflictul poate fi observat fără a trece direct interpersonal, susținând simbolizarea și conștientizarea.

2. Procesul creativ activează relația corp–minte (senzomotor)

Colaborarea nu este doar o decizie cognitivă, ci un proces reglat corporal:
• ritmul comun
• distanța fizică
• presiunea pe material
• sincronizarea mișcărilor

🐚Art terapia susține dezvoltarea autoreglării emoționale și a interocepției, condiții necesare pentru o colaborare onestă.

3. Spațiul art terapeutic permite experimentarea fără consecințe „reale“

Atelierul devine un spațiu de siguranță relațională, în care adolescenții pot:
• testa limite
• greși
• repara
• renegocia

🐚Acest proces susține maturizarea emoțională și dezvoltarea flexibilității relaționale, fără riscul respingerii sau sancțiunii imediate.

🧠🫁Colaborarea🫀, așa cm am observat-o în aceste întâlniri, nu se reduce la a fi doar o abilitate socială, ea devine un indicator al:
• relației cu sine
• capacității de autoreglare
• modului în care este trăită relația cu celălalt

Art terapia nu „învață” colaborarea în mod direct, insă creează condițiile în care aceasta poate emerge, fi conștientizată și integrată.

➡️☀️🫀Susține și tu continuitatea lucrului terapeutic cu acești adolescenți.

Aceste ateliere de art terapie se desfășoară în colaborare cu Asociația De Poveste.

Pentru acești adolescenți este unul dintre puținele locuri în care pot fi văzuți fără a fi corectați, în care pot explora fără a fi judecați și în care pot învăța, pas cu pas, să fie în relație fără să se piardă pe ei înșiși.

Pentru ca acest proces să poată continua, alergăm în cadrul maratonului international Sibiu 2026, pentru proiectul Asociația De Poveste:
„Eu pot 2.0 – terapie pentru copii și tineri instituționalizați”

Dacă simți că acest demers contează, ne poți susține prin:
- te poti inscrie să alergi pentru cauza noastră
– alergând alături de noi printr-o donație:
susținându-mă pe mine (link in comentarii)
sau pe Luca (link in comentarii)

sau, la fel de valoros, prin distribuirea acestui mesaj mai departe.

Fiecare formă de susținere contribuie la menținerea acestui spațiu viu, adică unul in care colaborarea, încrederea și identitatea pot prinde rădăcină.

26/03/2026

💜pentru acest atelier de artā vizualā , dedicat adulților, mai sunt locuri libere.

Când: sâmbătă 28.03.2026, de la 10:00 la 14:00

Dacă iți dorești să participi lasă-mi un mesaj in privat.

Kristina

📷pictura din afiș ii aparține artistei Julia Loken

21/03/2026

20/03/2026

💚pentru acest atelier de artā vizualā , de mâine 21.03.2026 mai sunt locuri libere:

Adolescenți - grup de la 11:00 la 13:00
Copii - grup de la 14:00 la 16:00

Dacă iți dorești să participi lasă-mi un mesaj in privat.

Kristina

27/02/2026

Observ cât de ușor confundăm intensitatea emoțională cu autenticitatea si cât de des libertatea este trăită ca reacție, nu ca postură.
Cât de frecvent egalitatea este cerută din frustrare, nu construită din demnitate interioară.

Subiectul atelierului „Din cap in cor🫀p“ ( adresat femeilor) de sâmbătă 28.02.2026 este unul de art terapie, nu despre catharsis sau despre a simți mai mult, cât este despre diferențiere și despre a rămâne stabile în ceea ce simțim.

Există un moment în viața unei femei când înțelege că nu mai vrea să fie definită de valurile ei emoționale. Nu mai vrea să trăiască între intensitate și epuizare sau între sacrificiu și resentiment.

Atelierul este despre acel moment.

Despre trecerea de la energia Cheii Genetice 55 — libertatea interioară față de propriile emoții -
către energia Cheii Genetice 37 — maturitatea relațională, egalitatea și contractul conștient.

Ce o să explorăm
• Patternurile subtile de victimizare feminină: sacrificiul tăcut, drama relațională, evitarea conflictului, dependența de validare.
• Unde apare fuziunea în relațiile mele
• Unde domin pentru a evita vulnerabilitatea
• Unde mă retrag defensiv ca să nu fiu rănită
• Diferența dintre intensitate emoțională și intimitate reală
• Cum arată libertatea emoțională în corp


Vom lucra cu materiale vizuale ca spațiu de conținere, reflecție și spațiu de integrare.

Prin procesul art terapeutic vom observa în corp:
• unde intru în colaps
• unde devin rigidă
• unde pot sta vertical, dar flexibil

O să:
• lucrăm cu interocepția și reglarea sistemului nervos
• explorăm simbolic dinamica dintre „eu” și „tu”
• observăm în corp diferența dintre fuziune, dominare și egalitate
• susținem diferențierea identitară fără pierderea apartenenței

Spațiul de explorare de sâmbătă este pentru tine dacă:
• simți că ai făcut (multă) muncă interioară, dar repeți aceleași dinamici relaționale
• oscilezi între autonomie și sacrificiu
• ești sensibilă, intensă, neurodivergentă
• îți dorești relații bazate pe claritate, nu pe dramă
• știi că libertatea emoțională nu este suficientă dacă nu este urmată de maturitate relațională

Dacă simți că rezonează cu tine, te aștept cu blândețe la atelier.

Kristina

Ps.
Dacă nu ai mai participat până acum in cadrul atelierului „Din cap in cor🫀p“ Farbenlicht , găsești in link-ul din comentarii toate detaliile.

📸 afisul atelierului de mâine si imagini din cadrul unui atelier „Din cap in cor🫀p“, din noiembrie 2025

23/02/2026

28/11/2025

Există un moment în care tensiunea din corp se transformă în claritate💫
Îl descoperim împreună prin Desenul Ghidat Bilateral.

În următoarele două ateliere de art terapie Farbenlicht „🌙 Dacă ai fi în pielea mea” , din data de:
✨ 29.11.2025, 11:00 – 13:00
&
✨ 06.12.2025, 11:00 – 13:00,

vom lucra cu metoda Desenului Ghidat Bilateral, o abordare senzomotorie folosită în art terapie pentru a sprijini autoreglarea emoțională și reorganizarea sistemului nervos.

Metoda combină mișcare ritmică, bilateralitate și orientare senzorială, facilitând o punte directă între corp, emoție și imagine.

Iubesc această metodă și o consider valoroasă in mod special pentru persoanele HSP (Highly Sensitive Person) și neurodivergente (ADHD, AuDHD, ASD, gifted + HSP etc), datorită unor rezultate atent documentate până acum, precum:

🤎Reduce suprasolicitarea senzorială
Mișcarea bilaterală organizează influxul senzorial, calmează hiper-reactivitatea și diminuează senzația de „prea mult”.

🤎Reglează activarea interoceptivă
Pentru persoanele care simt intens în corp (tensiune, presiune, greață, panică), desenul bilateral lucrează direct cu impulsurile motorii ce au nevoie de o descărcare sigură.

🤎Clarifică diferența dintre emoție și pericol
Bilateralitatea reactivează exteroceptorii (orientarea spre spațiu și prezent), ajutând creierul să distingă între „simt ceva intens” și „există un pericol real”.

🤎Reduce blocajele (freeze) și agitația (fight/flight)
Mișcarea ritmică reconectează corpul cu spațiul și permite eliberarea tensiunilor prin acțiune controlată.

🤎Sprijină autoreglarea emoțională
Desenul bilateral creează un ritm intern coerent, care stabilizează sistemul nervos autonom și reduce supraactivarea.

🤎Oferă acces la expresie non-verbală
Pentru adolescenții care nu își găsesc ușor cuvintele, metoda permite exprimarea directă a senzațiilor și emoțiilor prin linie, presiune, ritm și culoare.

🤎Întărește sentimentul de siguranță interioară
Ritmul, orientarea spațială și experiența senzorială ghidată creează o ancoră stabilă în corp și în prezent.

🤎Sprijină maturizarea emoțională
Corpul învață treptat să tolereze intensitatea interioară fără să se blocheze sau să se suprasatureze.

Metoda nu cere autodezvăluire verbală și respectă ritmul fiecărei persoane.
Nu pune presiune pe copil sau adolescent, nu cere performanță artistică și nu presupune interpretarea desenului sau a lucrării finale.

Este o formă de lucru corporal prin care adolescentul învață să se simtă mai stabil, mai încrezător și mai conectat la propriul corp.

Kristina🤎

23/11/2025

din atelierul de muzicoterapie🐚, alături de Iris☀️

21/11/2025

In ultimul atelier de muzicoterapie, Iris Irina Danq🤍 a adus experiență, finețe pedagogică și multă atenție la dinamica fiecărui copil.

Mâine, 22.11, se desfășoară următorul atelier alături de Iris și mai sunt locuri libere.
Dacă copilașul tău își dorește să participe, il așteptăm cu drag (scrie-i lui Iris sau mie un mesaj in privat pe messanger, pentru a rezerva un loc).
De la ora 14:00 la 16:00, în cadrul Farbenlicht.

Despre Iris Irina Dancu
Iris s-a format în ultimii ani, pe lângă profesia ei de muzician violonist la Filarmonica Sibiu și activitatea pedagogică din cadrul The Music Club, un spațiu muzical creat de ea pentru copii și părinți, în muzicoterapie.
Pe lângă masterul în muzicoterapie, Iris a fost sub îndrumarea profesoarei Laura Pifaretti (+ muzicoterapeut), pentru o perioadă de 2 ani, de la care a învățat abordarea și metodologia antroposofică a muzicoterapiei.

Subiectul atelierului:
▶️ Ce melodie au emoțiile? 🎶

“Copiii se lasă purtați de ceea ce simt, mult mai mult decât o facem noi, adulții.
🧚‍♂️ Emoțiile lor dansează, se ascund, izbucnesc, cresc, chiar dacă nu sunt mereu împărtășite în cuvinte.

🪘 Prin muzică însă, fiecare emoție poate avea propria melodie. Poate vibra, poate suna a bucurie, a curaj, a teamă sau a uimire.

Dar cm sunt influențați copiii de emoțiile celor din jur?
Ce ecou au propriile lor trăiri asupra celorlalți și ce se întâmplă atunci când emoții diferite se întâlnesc?
Se resping sau se pot împleti într-o melodie comună?

🪕🥁 În atelierul de sâmbătă vom explora lumea emoțiilor prin mișcare și muzică. Vom folosi instrumente de percuție, instrumente cu coarde ciupite și alte câteva materiale cu ajutorul cărora emoțiile pot fi exprimate liber și natural.”

20/11/2025

Desincronizarea senzorială & art terapia

Desincronizarea senzorială la copii și adolescenți.

Apare atunci când creierul copilului procesează informațiile din mediu într-un mod diferit.
Vezi dificultăți în felul în care copilul filtrează zgomotele, atingerile, mirosurile, luminile, mișcările și ritmul.
Sistemul nervos nu trimite semnalele în ordine și nu le reglează la intensitatea potrivită.
De aici apar reacții care par neadecvate, dar sunt răspunsuri reale ale corpului.

Copilul trăiește fiecare zi cu un volum senzorial prea mare sau prea mic.
Unii copii reacționează exagerat la stimulii obișnuiți.
Alții caută stimuli puternici ca să își simtă corpul.
Vezi evitări, izbucniri, agitație, oboseală bruscă, necoordo­nare și dificultăți în sarcini simple.
Nu este lipsă de voință ci este o diferență în modul în care funcționează creierul.

În copilărie, desincronizarea afectează joaca, învățarea și relațiile.
• copilul evită anumite texturi, haine percepute ca fiind strâmte sau atingeri
• se sperie de zgomote pe care alții abia le aud
• se mișcă mult pentru a-și organiza corpul
• obosește în medii aglomerate
• se lovește sau scapă obiecte
• își pierde concentrarea în sarcini vizual-motorii
• devine iritabil atunci când stimulii se adună
• are nevoie de pauze ca să se simtă din nou în control

La adolescență, desincronizarea devine mai vizibilă în zonele sociale și academice.
• adolescentul evită locurile cu multă stimulire
• își pierde deseori curajul în grupuri
• se simte mereu în tensiune
• are dificultăți în organizare
• își suprasolicită corpul ca să se simtă ancorat
• prezintă oboseală cronică
• își reglează emoțiile cu dificultate
• dezvoltă anxietate din cauza imprevizibilului senzorial

Desincronizarea influențează învățarea.
Creierul lucrează mai mult pentru a filtra informațiile de bază. Energia rămasă pentru sarcini cognitive este mai mică. Copilul poate avea o inteligență peste medie ( sau gifted) și cu toate astea performanța scade. Vezi dificultăți în citire, scriere, coordonare, atenție și organizare.

Desincronizarea afectează și stima de sine. Copilul crede că „greșește”. Adolescentul simte că este „în afara ritmului”. Mediul îl percepe ca neatent sau nepoliticos. În timp, apare retragerea sau reacția impulsivă.

Art terapia susține această funcționare diferită. Prin materiale, texturi, mișcare și ritm, copilul își organizează corpul într-un mod firesc.
Prin activități care reglează sistemul nervos.
• lutul oferă presiune și rezistență, esențiale pentru propriocepție
• pictura pe suprafețe mari reglează motorul intern
• apă, bureți, hârtie groasă și cărbune activează simțirea în mod echilibrat
• mișcarea ghidată ajută creierul să se conecteze cu corpul
• ritmul susținut prin linii și gesturi organizează impulsivitatea
• activitățile senzomotorii reduc tensiunea și cresc concentrarea
• spațiul previzibil reduce suprastimularea și anxietatea

Art terapia devine in astfel de provocări o punte între corp și lume. Copilul învață să își recunoască nevoile senzoriale și să își regleze intensitatea. Adolescentul învață să își folosească diferențele ca resurse și să își consolideze identitatea într-un mod sănătos.

Desincronizarea senzorială face parte din neurodivergență.
Nu este o problemă morală sau educațională. Este un mod diferit de funcționare a creierului.
Atunci când oferi predictibilitate, activități proprioceptive și spațiu creativ, copilul își găsește ritmul interior și își recapătă încrederea.

Sursa☀️: cartea “Copilul desincronizat senzorial”
de Carol Stock Kranowitz

Imag: arhivă Farbenlicht arta si art terapie

14/11/2025

🤍Piloni esențiali în viața unui copil/ adolescent neurodivergent ( HSP - high sensitive person, Adhd, Audhd, autism, dislexie, disgrafia, discalculie):

Dacă aceste elemente sunt prezente zilnic, copilul va avea mai multă stabilitate interioară.
Orice intervenție terapeutică sau educațională devine mai eficientă atunci când temelia e așezată.
Sau orice intervenție terapeutică sau educațională poate să devină “degeaba” dacă și acolo unde nu se construiește/ asigură sistematic, cu pași mici și concreți acest fundament.

1. Somnul🧠: baza autoreglării emoționale

Copiii neurodivergenți au un sistem nervos care procesează diferit informațiile și stimulii. Fără un somn odihnitor (+ suficient), creierul nu își poate regla impulsurile, emoțiile și energia.

Lipsa somnului crește iritabilitatea, scade răbdarea și afectează drastic capacitatea de concentrare și funcțiile executive.

2. Mișcarea 🚵: eliberarea tensiunii și crearea echilibrului

Mișcarea zilnică reglează sistemul nervos, descarcă tensiunea acumulată și susține focusul.
Pentru copiii HSP, neurodivergenți, cu ADHD, autism, tulburări senzoriale mișcarea e o nevoie fundamentală, nu un moft, nu un opțional.
Săritul pe trambulină, alergatul, plimarea, balansul, urcatul, respirația profundă etc. toate ajută la reglarea emoțională, imbunătățirea capacității de a procesa info. de a se concentra și la revenirea ( din mintea suprastimulată sau “plictisită” ) în corp.

3. Alimentația 🍎: combustibilul creierului

Creierul unui copil ( cu atât mai mult creierul neurodivergent) are nevoie de grăsimi sănătoase, proteine și carbohidrați de calitate pentru a funcționa optim.
🍳 Fără un mic dejun bogat în proteine, apar fluctuații mari de energie, impulsivitate și iritabilitate, concentrare precară.
De evitat zahărul procesat, glutenul!!, fastfood ( in mod special dimineața și pe cât posibil și treptat și complet - cu PAȘi MICi, altfel apare epuizarea părintelui și a copilului ) și includeți gustări nutritive între mese.

4. TIMP CLAR LIMITAT pe device-uri 👨‍💻👩‍💻: protejarea atenției, a sistemului nervos și senzorial

Ecranele (in exces ) provoacă hiperactivare, adicție, iritabilitate și probleme de somn in cazul tuturor copiilor iar in cazul copiilor neurodivergenți accentuează ( exacerbează GRAV) provocările deja existente.
Copiii neurodivergenți sunt mai sensibili la stimulii rapizi și foarte greu își mai pot regla starea după folosirea device-urilor.
Limite clare, pauze dese și activități alternative sunt esențiale.

5. Focus pe calități ⛰️ :construirea stimei de sine
Copiii neurodivergenți aud zilnic ce NU fac bine.

Este esențial să li se reflecte ce fac BINE: creativitatea, umorul, empatia, curajul, memoria vizuală etc.
Asta le întărește identitatea și motivația!

6. Hrănirea curiozității 💡: canalizarea energiei către sens
Copiii cu creiere atipice sunt adesea foarte curioși, dar li se inhibă această latură pentru că „nu se încadrează”.

🦋 Când li se permite să exploreze natura, întrebările mari, știința, arta, desenul, mișcarea și cm funcționează lucrurile, devin implicați și atenți.
Curiozitatea canalizează impulsivitatea în învățare autentică.

Kristina

Imag: Agnes Martin, Untitled 1960