20/06/2020
Ce este “Sindromul metabolic”
Federaţia Internaţională de Diabet estimează că 25% din populaţia lumii suferă de sindrom metabolic. Netratat la timp acesta duce la apariţia a două dintre cele mai grave afecţiuni ale secolului: diabetul zharat de tip II şi bolile cardio-vasculare, care reprezintă conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din septembrie 2016, cauza numărul I a mortalităţii pe glob), situaţie prezentă şi în România - conform Institutului Naţional de Sătătate Publică, 58% dintre decesele survenite în 2015 din cauze medicale (153.000 de persoane) au fost provocate de boli ale aparatului circulator.
Vestea bună este că vinecarea de sindromul metabolic este, relativ, uşor de realizat.
Federaţia Internaţională de Diabet recomandă ca principal mod de tratament schimbarea stilului de viaţă astfel: scădera în greutate, schimbarea dietei şi mişcare fizică.
Vestea proastă este că în foarte multe ţări, printre care şi România, foarte puţini medici pun diagnosticul de sindrom metabolic şi se ajunge la tratament abia când s-au instalat fie bolile cardio-vasculare, fie diabetul zaharat de tip II.
📷
Suferă de această afecţiune persoanele care au trei dintre următorii parametri:
- o circumferinţă abdominală de peste 94 de centrimetri la bărbaţi şi peste 80 de centimetri la femei;
- valoarea trigliceridelor din sânge să fie egală sau mai mare decât 150 mg/dl; colesterolul bun HDL să fie mai mic de 40 mg/dl la bărbaţi şi mai mic de 50 mg/dl la femei;
- tensiunea arterială crescută,
- glicemia à jeune (luată dimineaţa, înainte de a mânca) egală sau mai mare 100 mg/dl.
Preşedintele Societăţii Române de Medicină Ortomoleculară, susţine că durata în care sindromul metabolic devine manifest, provocând înbolnăvirea depinde de „cât timp îşi bicuieşte” individul respectiv aparatele şi sistemele vizate de afecţiune, pancreasul şi aparatul cardiovascular.
Astfel, alimentele pe care trebuie să le introducă în nutriţie cei care suferă de sindrom metabolic sunt: „acizii graşi polinesaturaţi Omega 3, din uleiul nerafinat de in sau ficat de cod, două linguri pe zi. O lecitină granulară, una-doua linguri rase pe zi. Acestea au rolul să îmbunătăţească profilul lipidic.
La masa de seară, trebuie să consumăm macar 100 de grame, de salată verde, lăptucă, rucola sau valeriană. Apoi, trebuie să introducem în alimentaţi zilnică, pe cât se poate, măcar 125 de grame de afine sălbatice, sunt bune şi cele de cultură”.
Partea cea mai importantă a dietei ortomoleculare ţine, conform preşedintelui Societăţii Române de Medicină Ortomoleculară de suplimentarea cu micronutrieţi:
Aceşti micronutrienţi ar trebui să fie conţinuţi în alimente, dar din anumite motive nu reuşim să-i asigurăm prin alimentaţie. Micronutrieţii prelungesc cu mult viaţa organelor vizate de sindromul metabolic, chiar dacă nu se respectă dieta.
CONCLUZII:
Introducerea dietei Paleo a dat rezultate foarte bune si in cazurile de diabet de tip 2 si in afectiunile cardiovasculare
Aportul de multivitamine si minerale suficiente si din surse naturale ne ajuta sa ne mentinem greutatea si sanatatea.
