Clinica Universitara de Psihologie Babes Bolyai Psytech

21/01/2026

🌿 Relația terapeutică nu este un element secundar – ci fundamentul terapiei.
📚Cercetările arată însă, în mod constant, că calitatea relației terapeutice este unul dintre cei mai puternici predictori ai eficienței terapiei.
Conform modelului clasic propus de Edward Bordin, aceasta este alcătuită din trei componente fundamentale: obiective comune, acord asupra modului de lucru în terapie, conexiune emoțională și încredere.
Împreună, aceste elemente creează cadrul de siguranță în care clientul poate să se deschidă, să reflecteze și să producă schimbare.
De aceea, o relație terapeutică sănătoasă presupune apropiere emoțională, siguranță și respect reciproc. Fără acestea, nu poate exista acel spațiu securizant care să ne permită să fim autentici, să ne explorăm și să ne cunoaștem mai bine.
🧠 Meta-analizele (Horvath; Norcross & Lambert; Flückiger) arată că impactul relației terapeutice este stabil, indiferent de tipul de dificultăți sau de orientarea terapeutică – inclusiv în terapii structurate, precum CBT.
Este important de știut și faptul că relația terapeutică nu este perfectă și nici lipsită de tensiuni. Rupturile și momentele dificile apar, iar cercetările sugerează că recunoașterea și repararea lor împreună pot avea un efect profund vindecător.
✨ Dacă, într-o relație terapeutică, pe termen lung nu te simți în siguranță, nu îndrăznești să oferi feedback sau simți lipsa unei conectări autentice,
➡️ nu este vina ta.
Terapia este, la rândul ei, o relație – iar în relații ai dreptul să alegi și să schimbi, în funcție de nevoile tale.
📌 Un „bun” terapeut nu este perfect. Este acel terapeut alături de care te simți în siguranță să lucrezi cu tine însuți.
📚 Bibliografie
• Bordin, E. S. (1979). The generalizability of the psychoanalytic concept of the working alliance.
• Horvath, A. O., & Symonds, B. D. (1991). Relation between working alliance and outcome in psychotherapy.
• Norcross, J. C., & Lambert, M. J. (2019). Psychotherapy relationships that work.
• Flückiger, C. et al. (2019). The alliance in adult psychotherapy.

19/01/2026

📚Sesiunea vine la pachet cu multe provocări pentru studenți, pe lângă examene apar adesea stresul, emoțiile, gândurile negative și presiunea de a nu greși. În unele momente, chiar dacă ai învățat, senzația că ai uitat tot sau că examenul va fi un eșec este prezentă. De multe ori, în spatele acestor senzații se află anxietatea de performanță.
🌿În situațiile solicitante, anxietatea de performanță se poate manifesta ca un nod în stomac, ca o voce care te critică sau ca un gol în minte. Aceste reacții sunt mai comune decât par, între 10% și 40% dintre studenți se confruntă cu acest tip de anxietate în contextul examenelor (Angelidis et al., 2019).
✨Atenția noastră este direcționată asupra: scenariilor negative la care ne gândim, fricii de a nu eșua sau a notelor. Pentru a te putea concentra la examen, este util să încerci câteva lucruri simple care te pot ajuta să gestionezi anxietatea:
1️⃣Să îți acorzi câteva momente pentru a te imagina calm și sigur pe tine, trecând prin examen pas cu pas, cu încredere. 🧘
2️⃣Să privești examenul ca pe o provocare sau un „joc”, folosind energia anxietății pentru a te concentra; stabilește-ți un mic „premiu” după examen, în loc să te focusezi exclusiv pe notă. 🎮
3️⃣Să te oprești pentru câteva respirații lente și adânci, concentrându-te pe aerul care intră și iese din corp, mai ales atunci când simți că te blochezi. 😌
4️⃣Să fii atent la dialogul interior și să înlocuiești gândurile critice de tipul „ar fi trebuit să învăț mai mult” cu unele mai realiste, precum „m-am pregătit cât am putut” sau „pot face față acestui examen”. 💭
Se apropie sesiunea, așa că nu uita: un examen care nu a decurs cm ai vrut sau o notă mai mica nu te definește ca persoană. Uneori, e suficient să îți permiți să nu fie totul perfect și să te concentrezi pe următorul pas. ⭐
Bibliografie:
Angelidis, A., Solis, E., Lautenbach, F., van der Does, W., & Putman, P. (2019). I’m going to fail! acute cognitive performance anxiety increases threat-interference and impairs WM performance. PLOS ONE, 14(2). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0210824

17/01/2026

🫵🏼 Te întrebi cm ai putea să-ți îmbunătățești performanța în sesiune ❔ Studiul recent publicat de Van Jaarsveld și colaboratorii (2025), intitulat “Goal setting in higher education: how, why, and when are students prompted to set goals? A systematic review.”, ți-ar putea oferi niște răspunsuri! ⬇️

📚 O abilitate esențială pentru succesul academic este învățarea autoreglată, definită ca procesul prin care studenții sunt activi în propriul proces de învățare, automonitorizându-și învățarea, utilizând diverse strategii pentru a eficientiza procesul și reflectând asupra măsurii în care aceste strategii funcționează. 🖊️ Mulți studenți se confruntă cu dificultăți semnificative în a-și dezvolta această abilitate și în a o aplica în activitățile lor cotidiene de învățare. 🙅🏽

De ce avem dificultăți legate de învățarea autoreglată ❔
Învățarea autoreglată este un proces în 3️⃣ etape: planificare (de exemplu, atunci când te gândești la cm vei aborda sarcina de a învăța pentru un examen), implementare (atunci când înveți propriu-zis pentru acel examen) și autoreflecție (atunci când te gândești, la finalul zilei, dacă strategiile de învățare pe care le-ai folosit au funcționat). Pe măsură ce studenții trec prin aceste stadii, își fac planificări, își stabilesc obiective, își monitorizează progresul, reflectează asupra eficienței procesului lor de învățare și își modifică planul (și comportamentul) dacă este nevoie. Prin urmare, setarea de obiective joacă un rol important pentru învățarea autoreglată, deoarece inițiază procesul și contribuie la creșterea și menținerea motivației pentru implementarea acestuia.
❌ Astfel, dacă nu știm cm să ne setăm obiective în mod eficient, nu vom reuși să învățăm autoreglat.

Rezultate cheie ➡️ Ce poți face practic ❔
🎯 Stabilește-ți obiective specifice și provocatoare! Acestea se asociază cu o performanță mai bună decât obiectivele vagi, precum “voi face cât de bine pot”. Poți utiliza tehnica SMART, conform căreia un obiectiv eficient este:
Specific → ce îți propui, mai exact, să realizezi?
Măsurabil → cm vei ști că ai îndeplinit obiectivul?
Achievable (realizabil) → e cu adevărat posibil să-ți îndeplinești obiectivul?
Relevant → contribuie la performanța ta academică?
posibil în intervalul de Timp disponibil → până când îți propui să îndeplinești obiectivul?
💯 Obiectivele de învățare (de exemplu, “voi citi 30 de pagini pe zi”) se asociază cu o performanță mai bună decât obiectivele de performanță (precum “voi lua 9 la examen”). Stabilește-ți obiective de învățare și lasă rezultatele să vină de la sine!
🙇🏽 Combină setarea de obiective cu procesele specifice învățării autoreglate: planifică (ce materiale vei parcurge în fiecare zi?), monitorizează (cât ai reușit să parcurgi astăzi?) și reflectează (ai reușit să te ții de planificare și, dacă nu, ce nu a funcționat?).
😉 Autorii sugerează că Inteligența Artificială ți-ar putea fi un aliat de seamă în procesul de setare de obiective și învățare autoreglată.

📩 Take home message: Stabilirea obiectivelor specifice și provocatoare, SMART, centrate pe învățare mai mult decât pe performanță, combinată cu planificarea, monitorizarea și reflectarea, reprezintă o modalitate practică, evidence-based, prin care îți poți îmbunătăți performanța academică. Succes în sesiune! 🍀

Sursă: Van Jaarsveld, G. M., Wong, J., Baars, M., Specht, M., & Paas, F. (2025). Goal setting in higher education: how, why, and when are students prompted to set goals? A systematic review. Frontiers in Education, 9. https://doi.org/10.3389/feduc.2024.1511605

15/01/2026

🎆2026 ne întâmpină cu prima sa provocare: sesiunea. În aceste săptămâni tindem să ne uităm în stânga și în dreapta și să ne întrebăm cine „știe deja tot”. Pentru mulți dintre noi, vocea critică preia controlul și ne transmite constant că restul se descurcă mai bine.
🕊️Auto-compasiunea vine ca o pauză de la acest monolog interminabil. Nu înseamnă să ne lăsăm pe tânjeală, ci să ne schimbăm felul în care ne vorbim atunci când ne confruntăm cu provocări. Ne ajută să vedem munca depusă, nu doar rezultatul, să ne raportăm mai blând la propriile limite, amintindu-ne că nu suntem singurii care se simt copleșiți.
Auto-compasiunea este atitudinea pozitivă orientată spre sine și este compusă din trei elemente:
1️⃣Bunătatea față de sine
Presupune acceptarea și îngrijirea de sine atunci când treci prin momente dificile, indiferent de circumstanțe, în loc să te critici sau să te judeci pentru deciziile tale. Data viitoare când te simți copleșit, reflectă 3 minute la ce i-ai spune unei persoane dragi dacă s-ar confrunta cu dificultățile tale.
2️⃣Conştientizarea naturii umane a propriilor experienţe
Reflectă capacitatea de a recunoaște că toată lumea este supusă greșelii, toți suferim și cu toții ne confruntăm cu diverse provocări pe parcursul vieții. Mulți dintre noi trecem sau am trecut prin situații de viață mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele cu care te confrunți. Gândește-te la un moment recent în care un coleg ți-a spus că se simte depășit de situație și găsește elemente comune în cele două experiențe.
3️⃣Mindfulness
Reprezintă abilitatea de a rămâne în prezent și de a-ți conștientiza trăirile de moment, fără a fi copleșit de ele sau a le suprima. În loc să te cataloghezi drept „incompetent” în confruntarea cu un eșec, poți alege să îl observi ca un eveniment trecător. Un exercițiu simplu este să te oprești puțin și să observi 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le auzi, 3 pe care le simți, 2 mirosuri și 1 gust, ca o formă de trăi prezentul, lăsând gândurile și emoțiile de moment să existe, fără a le judeca.
🌟Chiar dacă 2026 nu vine cu garanția că totul va merge perfect, fiecare zi vine cu oportunitatea de a învăța cu pași mici, prin greșeli și ajustări.

13/01/2026

Aici, la Clinica Universitară PsyTech, știm cât de dificil poate fi uneori să ceri ajutor. Tocmai de aceea, credem că a cere ajutor este un act de curaj și un semn de maturitate emoțională. 🫂

Vrem să îți reamintim că echipa PsyTech este alături de tine și are încredere în resursele tale. Suntem aici să te ascultăm și să te sprijinim în procesul tău de vindecare și dezvoltare personală. 🌱

Și în anul 2026, Clinica PsyTech oferă: consiliere psihologică și psihoterapie, evaluare psihologică și psihodiagnostic, intervenții asistate de tehnologie, programe de psihoeducație și self-help, precum și screening psihologic pentru stres, anxietate și depresie. 🖼️

10/01/2026

🫵🏽 Te surprinzi amânând sarcinile legate de facultate, chiar dacă știi că acest lucru îți va aduce consecințe negative? Nu ești singur(ă)! Aproape 80% dintre studenți se angajează în acest comportament, numit procrastinare. 😟

Mulți dintre noi ne simțim vinovați atunci când procrastinăm, gândindu-ne că suntem doar “leneși”. ➡️ Studiul recent publicat de Ye și colaboratorii (2025), intitulat “The impact of basic psychological needs on academic procrastination: the sequential mediating role of anxiety and self-control”, propune o perspectivă diferită asupra factorilor care stau, de fapt, în spatele comportamentului de procrastinare.

În cadrul studiului, autorii au demonstrat că îndeplinirea nevoilor psihologice de bază scade procrastinarea. Conform Teoriei Auto-Determinării, aceste nevoi sunt:
🧍🏼 Autonomia: nevoia de control și putere de decizie asupra propriilor acțiuni;
🤸🏼 Competența: nevoia de eficiență în a ne îndeplini obiectivele;
👩🏽‍👩🏽‍👧🏽‍👦🏽 Conexiunea: nevoia de a forma și menține relații interumane calde și pline de însemnătate.
Îndeplinirea celor 3️⃣ nevoi reprezintă fundamentul echilibrului psihologic, fără de care devine dificilă menținerea motivației pentru a ne atinge scopurile. Astfel, motivația scade și ajungem să procrastinăm.

Atunci când nevoile psihologice de bază nu sunt îndeplinite, nu doar motivația este afectată, ci și emoțiile: tindem să simțim mai puține emoții pozitive și mai multe emoții negative, în special anxietate. 😰 Deși nivelurile moderate de anxietate pot reduce procrastinarea, anxietatea excesivă ne determină deseori să evităm, pur și simplu, sarcinile academice.

💻 Realizarea sarcinilor legate de facultate implică mult autocontrol: trebuie să rezistăm impulsurilor și distragerilor atunci când muncim. Autocontrolul, însă, este o resursă epuizabilă. Astfel, atunci când nevoile psihologice de bază nu sunt îndeplinite, motivația scade, anxietatea crește, eforturile noastre se îndreaptă spre autoreglarea emoțională, iar nouă ne rămân insuficiente resurse de autocontrol pe care le putem investi în sarcini academice și ajungem să procrastinăm. 📉 Studenții cu un nivel mai scăzut de reziliență ca trăsătură de personalitate (capacitatea de a face față și de a se recupera rapid după dificultăți) au o probabilitate chiar mai mică de a se angaja în sarcini care necesită concentrare și efort, atunci când resursele de autocontrol le sunt limitate.

📨 Take home message: În momentele dificile, amintește-ți că nu procrastinezi din “lene”, ci, probabil, procrastinezi pentru că…
a trecut ceva timp de când ai simțit ultima oară că ai timp și pentru ceea ce îți dorești, nu doar pentru ceea ce “trebuie” să faci;
simți că nu ești suficient de eficient(ă) în sarcinile pe care le ai de realizat;
nu ți-ai mai făcut timp pentru oamenii importanți din viața ta;
ești demotivat(ă);
ești anxios(oasă);
ai rămas fără resurse suficiente de autocontrol încercând să-ți reglezi toate aceste emoții.
💌 Soluția nu este aceea de a te învinovăți, dar poți încerca să:
îți programezi o pauză de 30 de minute în care să faci ceva ce îți aduce cu adevărat bucurie, chiar dacă nu este o activitate “utilă”;
îți faci o listă cu momentele în care ai reușit să-ți îndeplinești sarcinile academice în trecut;
îți programezi o ieșire cu prietenii (sau, dacă nu aveți timp, un video call de 10 minute e un compromis excelent!).
Aceste activități îți vor îndeplini nevoile psihologice de bază, ceea ce va duce la creșterea motivației și a emoțiilor pozitive și la scăderea emoțiilor negative (inclusiv a anxietății), iar tu îți vei putea investi toate resursele de autocontrol în sarcinile academice.
Tu cm te asiguri azi că îți îndeplinești nevoile psihologice de bază? 🤩

Sursă: Ye, Z., Chi, S., Ma, X., & Pan, L. (2025). The impact of basic psychological needs on academic procrastination: the sequential mediating role of anxiety and self-control. Frontiers in Psychology, 16, 1576619. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2025.1576619

07/01/2026

🎄 După vacanța de iarnă, revenirea la ritmul obișnuit poate părea mai grea decât ne așteptăm. Programul s-a schimbat, responsabilitățile au fost puse pe pauză, iar mintea s-a obișnuit cu zile mai lente și mai pline de confort. Este complet firesc să simți că îți este greu să te mobilizezi sau că ai nevoie de mai mult timp să reintri în rutină, iar asta nu înseamnă că e ceva în neregulă cu tine.

🧠 Corpul și creierul nostru au nevoie de o perioadă de reajustare. Chiar și schimbările plăcute, cm e vacanța, pot deregla temporar ritmul somn-veghe, concentrarea și nivelul de energie. De aceea, primele zile după pauză pot aduce un amestec de oboseală, lipsă de motivație și senzația că lucrurile merg puțin mai greu.

✨ Ce poți face pentru a reveni treptat în ritm?
Începe cu pași mici, precum ajustări blânde ale programului de somn, planificarea realistă a primelor zile și stabilirea unor obiective ușor de dus la capăt. Reia activitățile care îți ancorau rutina înainte de această perioadă, fie că e o plimbare scurtă dimineața, o pauză de ceai sau organizarea spațiului de lucru. Creierul reacționează bine la ritualuri simple, care semnalează începutul unui nou ciclu.

🌱 Dă-ți timp să te reacomodezi. Reintrarea în ritm nu se întâmplă peste noapte, e un proces continuu. Blândețea față de tine, răbdarea și ritmul constant te vor ajuta mai mult decât presiunea de a recupera totul dintr-o dată.

💬 Pe tine ce ritual sau mic obicei te ajută să revii la rutina ta după vacanță?

03/01/2026

🥳 Astăzi celebrăm International Mind-Body-Wellness Day, care recunoaște importanța conexiunii dintre minte și corp pentru a atinge o stare de echilibru interior. Se promovează o abordare integrată a practicilor de sănătate, așa încât să ajungem să trăim o viață cu sens, împlinită și armonioasă. 🎇

Care sunt exact mecanismele din spatele conexiunii minte-corp? 🧐 Literatura ne spune că stresul prelungit poate avea efecte asupra sănătății mai ales prin mecanisme neuroendocrine și neuroimune: o activare fiziologică prelungită poate dezechilibra mecanismele de răspuns la stres (prin activitatea prelungită a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenală) și poate crește nivelul de inflamație în corp. Se asociază cu: tensiune arterială, tahicardie, tonus muscular crescut, probleme digestive, scăderea pragului durerii, influențe asupra sistemului imunitar. În plus, afectivitatea negativă ca trăsătură este asociată în literatură ca fiind un mecanism important pentru acuze somatice nejustificate clinic (de exemplu: percepția durerii crescută, sindrom de colon iritabil), astm, artrită, eczme, răceală (care este resimțită mai puternic și vindecarea durează mai mult), risc de boală cardiovasculară. 🥶

În egală măsură, tulburările de sănătate mintală pot influența sănătatea prin măsura în care ne angajăm în comportamente de sănătate, utilizarea unor mecanisme de coping disfuncționale, procesare cognitivă preferențială pentru stimuli negativi. 😿

😁 Hai și tu să-ți cultivi o viață sănătoasă, atât fizic, cât și mintal. Schimbarea începe odată ce alegi conștient! 🤸🏻‍♀️

Surse:
Lahey B. B. (2009). Public health significance of neuroticism. The American psychologist, 64(4), 241–256. https://doi.org/10.1037/a0015309
Mariotti A. (2015). The effects of chronic stress on health: new insights into the molecular mechanisms of brain-body communication. Future science OA, 1(3), FSO23. https://doi.org/10.4155/fso.15.21
Yang, L., & Zikos, V. (2025). Mental and physical health: the mediating role of physical activity. Applied Economics, 57(25), 3473–3488. https://doi.org/10.1080/00036846.2024.2337792

30/12/2025

🎭 2025 a fost un an plin de emoții, gânduri și momente care te-au provocat și te-au făcut să crești. 🌿 De la gândurile stresante care au fost pe repeat, la obiceiurile bune pe care le-ai practicat fără să realizezi și până la minutele petrecute reflectând asupra experiențelor tale, toate au contat.

💭 Atât provocările cât și momentele de reflecție te-au ajutat să înveți, să crești și să rămâi prezent, iar obiceiurile bune pe care le-ai practicat arată cm ai ales să ai grijă de tine și să fii cu adevărat prezent în viața ta.

✨ Fie că ai fost cu noi în fiecare pas al călătoriei sau ai descoperit aceste insight-uri pe parcurs, această postare este un reminder că autocunoașterea și compasiunea față de tine contează mai mult decât orice statistică afișată.
Așadar, ia-ți câteva momente să privești înapoi, să apreciezi progresul și să te pregătești pentru 2026, un an în care vei continua să explorezi, să simți și să crești. 🌟

29/12/2025

💟 Valorile noastre reprezintă acele aspecte ale vieții de care ne pasă cu adevărat. Dar cm ne formăm valorile? Cercetările recente sugerează că le construim împreună cu cei din jur, prin comunicare. Astfel, comunicarea, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, influențează activ ceea ce ajungem să considerăm important. 🔜

🎆 În această perioadă a anului, mulți dintre noi alegem să împărtășim, pe rețelele de socializare, obiectivele noastre pentru Noul An. Aceste momente de reflecție individuală și colectivă contribuie la formarea și comunicarea valorilor, sub forma rezoluțiilor. 💬

📰 Într-un studiu publicat de Hallinan și colaboratorii în 2023, intitulat “The value(s) of social media rituals: a cross-cultural analysis of New Year’s resolutions”, autorii și-au propus să identifice valorile care se construiesc prin ritualul împărtășirii rezoluțiilor pentru Noul An pe rețelele de socializare.

➡️ Analizând peste 160.000 de postări (Tweets) care discutau despre rezoluții, realizate de persoane din zeci de țări diferite, au observat că valorile cele mai frecvent întâlnite pot fi grupate în următoarele categorii:
🏋️ Efort (determinarea de a urmări obiective);
🧖 Sine (autoîngrijire, autocompasiune, autoexprimare, stare de bine fizică și mintală, aspect corporal);
🗺️ Cultură și starea de bine colectivă;
🥰 Relații (romantice și non-romantice).
Fun fact! Plăcerea 🤩, banii 💸, recunoașterea 👏🏼 și transcendența 🛐 au fost cele mai puțin valorizate domenii de viață în eșantionul analizat.

Toate aceste valori pot fi clasificate în două categorii:
🏋️ Autodezvoltare
🧘 Autoacceptare
Deși rezoluțiile sunt de obicei asociate cu obiective de autodezvoltare (precum renunțarea la fumat, scăderea în greutate, citirea mai multor cărți, obținerea unor note mai bune), se remarcă o tendință tot mai puternică spre setarea obiectivelor de autoacceptare (cum ar fi cultivarea iubirii necondiționate față de propria persoană sau “a nu-ți păsa ce spun ceilalți despre tine”). Aspirația larg răspândită spre a ne accepta pe noi înșine exact așa cm suntem reflectă o manifestare globală a rezistenței la presiunea de a ne conforma standardelor sociale. 🫷🏼

💌 Take home message ➡️ Rezultatele acestui studiu demonstrează că suntem mai uniți decât am crede: împărtășim un set comun de valori, pe care îl renegociem, împreună, la fiecare început de an. 🌍 Importanța tot mai mare pe care o acordăm autoacceptării sugerează că ne dorim cu toții să înlocuim presiunea de a performa cu bucuria de a fi.

🎯 Tu ce obiectiv de autoacceptare îți stabilești pentru 2026?

Sursă: Hallinan, B., Kim, B., Mizoroki, S., Scharlach, R., Trillò, T., Thelwall, M., … Shifman, L. (2023). The value(s) of social media rituals: a cross-cultural analysis of New Year’s resolutions. Information, Communication & Society, 26(4), 764–785.

New Year’s resolutions are acts of valuation where people express ideas about what is important and worthwhile in life. Although resolutions have a long history, the twenty-first century has transf...

28/12/2025

Finalul anului vine cu multe bucurii și ocazii de a petrece timp cu cei dragi nouă. Uneori, însă, ne poate reaminti de obiectivele neîndeplinite, setate la început de an. De la a mânca mai sănătos până la a fi mai implicați la muncă, senzația că am eșuat ne poate afecta starea de bine. Având în vedere perioada ce urmează, vrem să vorbim despre câteva modalități prin care putem seta obiective mai realiste, dar și despre modalități de a gestiona sentimentul de vină cauzat de un „to-do list” din care nu am bifat tot.

🎯 Un obiectiv neîndeplinit nu înseamnă un eșec. Acesta ne arată ce tehnici merg, unde mai avem de lucrat, și, uneori, care ne sunt prioritățile reale. În loc să ne judecăm, putem să ne întrebăm: „ce mi-a lipsit pentru a avea rezultatul dorit?” sau „ce îmi doresc să prioritizez la anul, având în vedere ce am învățat din acest an?”

🎖️O listă de obiective realiste este o listă clară. Pentru a avea succes, este important să fim specifici. Încearcă să definești, făcând apel la comportamente specifice, cm arată scopul îndeplinit. De exemplu, în loc să treci pe listă „un stil de viață sănătos”, încearcă să găsești comportamente măsurabile, verificabile (frecvența activității fizice, calitatea mâncării, etc.).

👣Este de ajutor să împarți comportamentul dorit în etape, sau baby steps. Astfel, vei avea ceva de sărbătorit la fiecare mic progres, lucru care te va încuraja să fii consistent și să perseverezi, chiar și atunci când îți e greu.

✨Încearcă să te gândești la procesul prin care vei trece și să anticipezi nevoile pe care le vei avea. De exemplu, dacă îți dorești mai mult timp petrecut lucrând la hobby-urile tale, probabil vei avea nevoie de mai mult timp liber, odihnă sau spațiu fizic. E important să planifici din timp un sistem de suport cu tot ce presupune acesta, oricare ar fi scopul pe care îl urmărești

🤸Nu în ultimul rând, este important să fii flexibil. Compasiunea, adaptabilitatea și capacitatea de a mula procesul prin care treci în viața de zi cu zi sunt foarte importante pentru a te menține motivat și constant.

26/12/2025

În perioada sărbătorilor, ne confruntăm adesea cu o nostalgie ciudată. De ce nu se mai simte Crăciunul ca în copilărie?🎄Ne amintim cu duioșie de magia aceea, realizând acum prin câtă alergătură treceau adulții ca totul să fie perfect. Reclamele ne șoptesc că magia stă în a dărui. Contrar mesajelor culturale care ne îndeamnă să cumpărăm cât mai mult, studiile arată că un nivel mai scăzut al stării de bine a fost raportat atunci când experiențele de Crăciun au fost dominate de cheltuirea banilor și primirea cadourilor.🎁
Starea de bine este sporită atunci când experiențele de Crăciun sunt centrate pe familie și spiritualitate, deoarece aceste experiențe ne satisfac nevoile profunde de a simți apropiere de ceilalți și de a găsi un sens în viață.🫂
Pentru a pătrunde cu adevărat în profunzimea acestui concept, e necesar să ne reamintim ce înseamnă recunoștința.🎀 Ea nu se rezumă la un simplu „mulțumesc”, ci este o emoție prosocială care ne afectează pozitiv relațiile interpersonale. Este un motor esențial al societății. A fi recunoscător te face mai fericit. Așadar, am putea numi recunoștința ingredientul de bază pentru rețeta unui Crăciun cu adevărat fericit, mută focusul de pe material pe conexiune:
🎅🏻Nu îi scrie doar Moșului: După ce ți-ai făcut lista de dorințe, ia un moment să te gândești la o persoană specială din viața ta față de care nu ți-ai exprimat suficient recunoștința. Scrie-i o scrisoare scurtă, spunându-i de ce o apreciezi.
📖Ritualul recunoștinței: Profită de zilele libere și ia-ți 5 minute pentru a nota zilnic 3 motive pentru care ești recunoscător astăzi.
Calea către un Crăciun fericit nu vine din cumpărarea de cadouri scumpe. Tu ce cadou nematerial vei oferi iarna aceasta? Gândește-te la timpul tău oferit unei rude în vârstă, împărtășirea unei abilități cu cineva drag, o mână de ajutor pentru cei care se simt singuri, gesturi mici care contează.
McCullough, M. E., Emmons, R. A., & Tsang, J. A. (2002). The grateful disposition: A conceptual and empirical topography. Journal of Personality and Social Psychology, 82(1), 112–127.
Kasser, T., & Sheldon, K. M. (2002). What makes for a merry Christmas? Journal of Happiness Studies, 3, 313–329.