29/11/2023
✅ Ce este tulburarea de panica?
✅ Interventia psihoterapeutica in tulburarea de panica
😲 Aproape fiecare dintre noi simte uneori anxietate. Însa în timpul atacurilor de panica, anxietatea este atât de intensa, încât o putem interpreta eronat,ca fiind un semn ca avem un atac de cord sau o alta problema medicala, ca înnebunim sau ca ne pierdem total controlul. Într-un atac de panica e posibil sa resimtim simptome fizice cm ar fi: senzatia de lipsa de aer, furnicaturi, probleme digestive, tiuit în urechi, senzatia de pericol iminent, tremur, senzatia de lesin, senzatia de sufocare, dureri in piept, transpiratie sau batai puternice ale inimii. Recomandarea e aceea de a face întâi un consult medical, ca sa eliminam orice alta cauza medicala, posibila, a acestor simptome. D**a ce s-au exclus toate cauzele medicale, este vital sa solicitatm o evaluare din partea unui specialist în sanatatea mintala, psiholog clinician, psihiatru, pentru a stabili daca suferim de „tulburare de panica”.
😲 Tulburarea de panica este numita si „frica de frica”, deoarece persoanele care sufera de aceasta afectiune ajung sa se teama de simptomele fricii (sau de un „atac de panica”) si interpreteaza simptomele respective ca fiind semne ca li se va întâmpla ceva foarte rau. Frica apare în general atunci când suntem într-un pericol real si foloseste ca semnal de alarma ori ca un semnal de pericol trimis creierului nostru, astfel încât noi sa ne protejam de pericol. Simptomele fricii (palpitatii, respiratie intense, etc.) sunt menite sa ne ofere energia necesara de a fugi de pericol ori de a-l înfrunta (aceasta se numeste reactia „lupta-sau-fugi”). De exemplu, inima bate cu putere atunci când suntem în pericol, pentru a p***a mai mult sânge cu oxigen. Oxigenul ne da mai multa energie ca sa fugim ori sa luptam în caz de pericol. Aceasta este o reactie fireasca la un pericol real, ceea ce numim „alarma reala” si ea este înradacinata în organismul nostru de milioane de ani.
😲 În tulburarea de panica, organismul crede ca suntem în pericol, desi nu exista niciun pericol real care sa ne ameninte. Atunci când frica apare în absenta pericolului, noi spunem ca este o „alarma falsa”. Este asemenea unui alarme de incendiu care porneste cu toate ca nu exista nici un foc prin preajma. Cu timpul, aceasta alarma falsa devine o „alarma învatata”, ceea ce înseamna ca începem si sa ne temem tocmai de simptomele fricii care sunt de fapt menite sa ne protejeze de pericolele reale, întrucât nu întelegem de ce avem aceste simptome. Astfel, începem sa credem ca este periculos sa facem atacuri de panica – ca asta înseamna ca se petrece ceva rau cu noi. Si pe masura ce începem sa percepem aceste atacuri ca fiind situatii periculoase, ne provocam o teama si mai puternica sau si mai multe atacuri de panica în viitor, în încercarea de a face fata falsului pericol. Paradoxul în tulburarea de panica este ca începem sa ne temem chiar de simptomele menite sa ne apere de pericol. „Convinsi fiind” ca suntem în pericol, creierul produce din ce în ce mai multa frica (sau mai multe atacuri de panica), deoarece „nu realizeaza” ca de fapt ne temem tocmai de simptomele fricii si ca, în momentul respectiv, nu exista niciun pericol real.
😲 Majoritatea oamenilor îsi interpreteaza gresit simptomele de panica, ca drept semne ale unei boli fizice sau ale unei tulburari psihice grave sau drept pierderea controlului. Ar putea crede ca de fapt sufera de o boala cardiaca, ca îsi vor pierde contactul cu realitatea, ca vor lesina ori poate vor suferi un accident vascular cerebral sau ca vor pati alte astfel de lucruri înfricosatoare. Unii oameni chiar cred ca atacurile de panica sunt de fapt un simptom al unor probleme psihice mai profunde.
😲 Terapia cognitiv-comportamentala a tulburarii de panica se focalizeaza asupra unor scopuri specifice:
-sunteti ajutat sa întelegeti natura anxietatii si a panicii.
-sunt identificate acele situatii pe care le evitati sau de care va este teama.
-sunt evaluate natura, severitatea si frecventa simptomelor dumneavoastra.
-sunt identificate situatiile specifice care va declanseaza atacurile de panica.
-se determina daca mai exista alte probleme pe lânga panica – de exemplu, depresie, alte tulburari de anxietate, abuz de substante, alimentatie excesiva, singuratate sau probleme în relatii.
➡ Interventia de care veti putea beneficia in cadrul sedintelor de psihoterapie include unele componente sau toate tehnicile de interventie care urmeaza:
-psihoeducatia în legatura cu panica (pentru a învata sa nu va mai temeti de ea),
-tehnici de control al respiratiei,
-tehnici de relaxare,
-expunerea treptata la situatiile care declanseaza atacurile de panica,
-identificarea si modificarea interpretarilor eronate ale panicii si senzatiilor de activare fiziologica
(de exemplu, „Inima îmi bate foarte tare, o sa fac un atac de cord.”, etc), pe care se întemeiaza interpretarile eronate,
-tehnici pentru dezvoltarea abilitatilor de coping în contextul situatiilor stresante de viata,
-tehnici de dezvoltare a asertivitatii (la nevoie)
-tehnici de crestere a capacitatii de a recunoaste si reduce simptomele atacului de panica în momentul în care acestea apar.
☎️ Pentru programari: 0734.744444.
