Dr. Codruța Rusu

Dr. Codruța Rusu Medic specialist medicina interna
Competentă ecografie generală
Constanta

Ceaiuri sinergice pentru stres intens - amestecuri energetice pentru minte, emoții și sistemul nervos„Ceaiul care opreșt...
05/12/2025

Ceaiuri sinergice pentru stres intens - amestecuri energetice pentru minte, emoții și sistemul nervos

„Ceaiul care oprește furtuna mentală”: Passiflora + Lavandă + Roiniță
Acțiune energetică:
- coboară mintea din zona de hiperactivitate (Passiflora)
- aduce pace în spațiul emoțional (Lavandă)
- așază respirația și ritmul interior (Roiniță)

Pentru:
- oameni care gândesc prea mult
- minte care „nu se oprește nici noaptea”
- anxietate cu palpitații
- stres care apasă pe piept

Mesajul lui: „Lasă valurile să se liniștească. Eu te aduc la mal.”

„Ceai pentru blocajele din corp”: Valeriană + Tei + Hamei

Acționeaza pentru: tensiunea musculară din stress, neliniște corporală, insomnie cu corp încordat, umeri rigizi, maxilar strâns

Valeriana dizolvă tensiunea „electrică”
Teiul înmoaie rigiditatea nervoasă
Hameiul aduce un somn blând, înnodând firul dintre corp și suflet

Mesajul lui:
„Îți înmoi armura. Poți să te lași în pacea mea.”

„Ceai pentru inimile suprasolicitate”: Talpa-gâștei + Lavandă + Roiniță

Acționeaza pentru: stres cu palpitații, emoții prinse în piept, anxietate cardiac, sensibilitate la presiune emoțională

Talpa-gâștei calmează „inima emoțională”
Lavanda armonizează câmpul energetic
Roinița liniștește sistemul nervos

Mesajul lui: „Inima ta nu e singură. O țin în palmele mele.”

„Ceai pentru suflet obosit”: Ashwagandha (în infuzie scurtă), Tei, Mușețel

Acționeaza pentru : oboseala din stres cronic, oameni care „nu mai au baterie”, epuizare emoțională după conflicte, senzația de „nu mai pot”.

Ashwagandha reconstruiește energia slăbită (adaptogen blând)
Teiul aduce liniște afectivă
Mușețelul detensionează plexul solar

Mesajul lui: „Te refac încet. Odihnește-te în mine.”

„Ceai pentru cei care nu se pot opri”: Passiflora + Valeriană + Tei

Acționeaza pentru: hiperactivitate mentală, agitație interioară, burnout incipient, stres intens cu blocaj de relaxare.

Passiflora taie fluxul gândurilor
Valeriana relaxează sistemul nervos profund
Teiul dă o stare de siguranță caldă

Mesajul lui:
„Îți închid ușa spre lume ca să o poți deschide pe cea spre tine.”

„Ceaiul împământării”: Rădăcină de Valeriană + Busuioc sacru (Tulsi) + Ghimbir

Acționeaza pentru: oameni care simt că plutesc „în aerul stresului”, lipsă de ancorare, anxietate cu amețeală, pierderea contactului cu corpul.

Valeriana coboară energia în corp
Tulsi curăță câmpul de stres
Ghimbirul aduce căldură și vitalitate

Mesajul lui: „Îți dau pământ sub picioare ca să nu te ia vântul vieții.”

„Ceai pentru zile grele”: Tei + Lavandă + Mușețel + Hibiscus

Acționeaza pentru: tristețe cu stress, tensiune emoțională acumulată, senzație de „gât strâns” și inimă grea.

Teiul și Mușețelul calmează corpul
Lavanda liniștește câmpul energetic
Hibiscus deschide inima și pune sângele în mișcare (simbolic – viață, curgere)

Mesajul lui: „Îți redau curgerea. Nimic nu rămâne blocat.”

Sa va fie de folos!

Valeriana (Valeriana officinalis)Când vorbim despre stres, vorbim despre o dezrădăcinare a ființei: mintea se ridică pre...
04/12/2025

Valeriana (Valeriana officinalis)

Când vorbim despre stres, vorbim despre o dezrădăcinare a ființei: mintea se ridică prea sus, corpul se tensionează, inima se strânge, iar energia nu mai curge liber.

Valeriana este una dintre puținele plante care coboară energia din cap spre corp, care te readuce în tine, ca și cm ți-ar pune înapoi pământ sub picioare.

Valeriana nu este un „somnifer natural”.
Este o plantă a relaxării profunde, care lucrează atât pe corp, cât și pe emoțional și subtil.

Valeriana acționează ca un „întrerupător de tensiune”: reduce vibrația excesivă, calmează zgomotul interior și creează un spațiu de liniște unde corpul poate respira.

Substantele active din valeriana (Valeriana officinalis – rădăcina):

Valeriana este o plantă cu o chimie interioară foarte bogată.
Tradițional, se spune că „fiecare moleculă din ea poartă o liniște veche”.
Dincolo de metaforă, ea conține substanțe care susțin relaxarea sistemului nervos.

Valepotriați: substanțele cele mai caracteristice rădăcinii de valeriană, cu efect calmant asupra sistemului nervos, se degradează ușor în timpul prelucrării, de aceea extractele de calitate sunt importante

Acid valerenic și derivații săi: reglează activitatea receptorilor GABA (frâna naturală a creierului), contribuie la efectul de relaxare și liniștire

Uleiuri esențiale naturale (conținute în rădăcină, nu același lucru cu uleiul esențial distilat): valerenol, valerenal, substanțe cu efect sedativ natural, ajută la diminuarea excitabilității nervoase

Alkaloizi (ex. actinidină): modulare nervoasă, efect asupra tensiunii emoționale

Flavonoide: antistres, antioxidante, sprijină relaxarea și circulația energetică calmă

Taninuri: contribuie la gustul astringent, susțin echilibrul digestiv în stres

Toate aceste substanțe nu acționează separat, ci sinergic, creând acea energie de „liniște profundă” care caracterizează Valeriana.

Cum lucrează Valeriana asupra ființei?

Aduce mintea înapoi în corp: Energia mentală coborâtă spre rădăcini iar partea superioară se liniștește.

Desface tensiunea nervoasă: Este ca și cm ar „dizolva” vibratia excesivă din sistemul nervos.

Permite emoțiilor să se așeze: Nu forțează nimic. Oferă spațiu lăuntric.

Ajută sufletul să se abandoneze: Persoanele tensionate au dificultate în a „ceda controlul”. Valeriana le amintește că siguranța vine din interior.

Îndrumă spre somn profund: Nu anesteziază, ci înmoaie rigiditatea corpului ca să-l lase să intre natural în odihnă.

Valeriana este planta celor care:
- au multă tensiune acumulată în corp
- nu pot opri fluxul mental
- se culcă obosiți și se trezesc obosiți
- simt presiune în piept sau gât în perioadele de stres
- au mintea „aprinsă” și corpul epuizat
- simt că „nu se pot relaxa nici când vor”

Este ideală pentru cei cu stres încordat, pentru cei în faza de fight/flight prelungit, dar care nu au căzut încă în „freeze”.

În biodecodificare, Valeriana este văzută ca o plantă care lucrează asupra conflictelor:
„Trebuie să controlez totul ca să fiu în siguranță.”
„Nu-mi permit să mă odihnesc, trebuie să fiu vigilent.”
„Nu pot să las armura jos.”
„Dacă mă relaxez, ceva rău se poate întâmpla.”

Valeriana dezactivează aceste programe prin:
- relaxarea reacțiilor de supraviețuire
- reconectarea cu corpul
- permiterea vulnerabilității într-un mod sigur
- reamintirea că odihna este un act de autoconservare, nu un pericol

Energetic, este o plantă care întoarce omul în sine, în spațiul lui interior de siguranță.
Este o plantă pentru cei care se simt „încordați dincolo de limite”.

Actiunea Valerianei în stress: energetic - emoțional - fiziologic:
- susține receptorii GABA - frânare blândă a sistemului nervos
- scade excitația neuronală - mai puțină agitație interioară
- relaxează musculatura - corpul poate ceda tensiunea
- induce parasimpaticul - modul de odihnă și regenerare
- încetinește ritmul interior - omul reînvață să respire

Valeriana este o planta a coborârii: coboară energia, gândurile, tensiunea, ritmul.

Valeriana poate fi folosită sub mai multe forme, fiecare cu vibrația și intensitatea ei.

Ceai (infuzie sau decoct ușor din rădăcină): efect blând, potrivit pentru persoanele sensibile, bun pentru ritualuri de seară și pregătire pentru somn.

Energetic, ceaiul are cea mai „caldă și maternă” formă de acțiune.

Tinctură / extract hidroalcoolic: acțiune rapidă, utilă în stres intens, atac de anxietate, tensiuni acute, dozele sunt mici, efectul este profund.

Este forma cu cea mai mare energie concentrată.

Capsule / extract uscat standardizat: dozare constantă, efect stabil, util pentru perioade lungi de stress, potrivite pacienților care nu agreează gustul valerienei.

Energetic, are acțiune constantă, „reglatoare”.

Ulei esențial (atenție: foarte puternic): se folosește doar extern, prin difuzie sau aplicare diluată, nu se administrează intern, are o energie profundă, aproape „sedativă”, cu efect asupra sistemului nervos central.

Energetic, este forma cea mai intensă și „frontală”.

Valeriana se combină sinergic cu Passiflora, Hamei, Tei, Lavandă, Roiniță.
Aceste formule sunt foarte eficiente pentru stres intens, neliniște, insomnie, agitație mentală.

Macerate glicerinice (mai rar folosite): acțiune mai blândă, potrivit pentru persoane foarte sensibile sau copii, în anumite cazuri.
Energia lor este subtilă.

Mesajul spiritual al Valerienei:

„Nu trebuie să lupți ca să supraviețuiești.
Poți să te odihnești în tine.
Corpul tău știe drumul spre pace.”

Pentru cei care poartă în ei stresul ca pe o armură, Valeriana este planta care spune: „E ok să lași jos greutatea.”

Valeriana și somnul:
Ea nu „obligă” la somn.
Ea deschide poarta către somn.
Somnul adevărat vine doar când tensiunea se dizolvă, iar Valeriana exact asta face: topește muchiile ascuțite ale minții.

Sa va fie de folos!

Passiflora / Passiflora incarnataPlanta stării de calm, relaxare și eliberare a tensiunii nervoase.Passiflora este una d...
04/12/2025

Passiflora / Passiflora incarnata

Planta stării de calm, relaxare și eliberare a tensiunii nervoase.

Passiflora este una dintre cele mai valoroase plante medicinale pentru stres, anxietate, tensiune interioară, neliniște, insomnie și agitație nervoasă.

Este recunoscută atât în fitoterapia tradițională, cât și în studiile moderne.

Nu este sedativă „agresiv”, ci un calmant natural blând, care armonizează sistemul nervos.

Passiflora are o acțiune complexă asupra:

Sistemului nervos central:
- reduce excitabilitatea crescută
- calmează hiperactivitatea mintală
- scade impulsurile excesive din creier

Sistemului nervos autonom:
- atenuează activarea excesivă simpatică (fight–flight)
- favorizează relaxarea (parasimpatic)

Emoțiilor:
- reduce tensiunea interioară
- scade irritabilitatea
- susține echilibrul emoțional

Somnului:
- induce un somn natural
- reduce trezirile nocturne
- ajută la adormire fără a crea dependență

Passiflora este utilă în:

Stres acut și stres cronic:
- perioade de suprasolicitare
- multe responsabilități
- suprastimulare mentală

Anxietate: neliniște, anticipare negative, „nod în stomac”, tensiune în piept

Atacuri de panică (sprijin complementar):
- reduce hiperreactivitatea nervoasă
- calmează corpul după episod

Agitație nervoasă: mobilizare excesivă, tensiune musculară, tremur interior

Insomnie de stress: minte care nu se poate opri, dificultate la adormire, somn superficial

Epuizare nervoasă: -tensiune si oboseală, suprasolicitare mentală

Simptome psihosomatice de stress: palpitații , presiune în piept, senzația de sufocare emoțională, dureri musculare de tensiune

Passiflora conține: flavonoide (vitexină, izovitexină), alcaloizi harmanici, fitosteroli.

Acțiune:
- stimulează receptorii GABA → relaxare
- reduce excitabilitatea neuronală
- modulează sistemul limbic (centrul emoțiilor)

Este una dintre plantele cu cea mai bună tolerabilitate.

Passiflora este considerată „planta care dezleagă nodurile interioare”.

În abordarea integrativă, ea acționează asupra:
- minții agitate
- tensiunii emoționale reprimate
- anxietății „fără motiv”
- fricii ascunse
- blocajelor respiratorii
- încărcării energetice de la nivelul pieptului

Passiflora este excelentă la persoanele care:
- gândesc mult
- se tensionează repede
- nu pot relaxa corpul
- se trezesc noaptea cu mintea activă
- somatizează stresul în piept / gât / stomac

Passiflora este planta asociată cu:
- eliberarea tensiunii dintre „trebuie” și „vreau”
- calmarea fricii de a pierde controlul
- desfacerea nodurilor emoționale
- relaxarea „cordelor mentale” prea întinse
- echilibrarea sistemului nervos în suprasolicitare

Este recomandată simbolic în tiparele:
- perfecționist
- anxios
- evitant tensionat
- people-pleaser
- supraresponsabil
- persoane care „nu știu să se oprească”

Passiflora se găsește în mai multe forme:
- Extract uscat / capsule: efect constant, dozare ușoară
- Tinctură (extract hidroalcoolic): efect mai rapid, bună pentru anxietate acută
- Ceai (infuzie): efect blând, potrivit seara
- Combinații fitoterapice: foarte des asociată cu: valeriană, hamei, roiniță, lavandă, tei

Passiflora este în general foarte bine tolerată.

Atenționări:
- poate produce somnolență
- prudență la conducerea vehiculelor
- prudență cu alcool (amplifică efectul sedativ)
- prudență alături de medicamente anxiolitice/sedative (doze mici, monitorizare medicală)
- nu este recomandată în sarcină fără aviz medical

Passiflora nu „doarme”, ci relaxează.

Nu amorțește emoțiile, ci reduce supraîncărcarea.

Nu creează dependență, ci oferă spațiu interior ca să respiri.

Este planta ideală pentru: minte care nu se oprește, corp tensionat, stres acumulat, somn fragmentat, anxietate cu palpitații.

Sa va fie de folos!

Perfecționismul nu înseamnă „a face lucrurile bine”.Perfectionismul este o trăsătură care implică standarde personale fo...
03/12/2025

Perfecționismul nu înseamnă „a face lucrurile bine”.

Perfectionismul este o trăsătură care implică standarde personale foarte ridicate, o tendință spre autoevaluare critică și refuzul de a accepta mai puțin decât „perfectul”.

Perfecționismul este un mecanism psihologic prin care persoana crede că trebuie să fie impecabilă ca să fie: acceptată, iubită, în siguranță, protejată de critică, protejată de rușine, suficient de „bună”.

Este o strategie de supraviețuire emoțională, nu o alegere.

Perfecționismul apare când copilul interior a trăit: critică, exigență excesivă, respingere, instabilitate emoțională, frica de a greși, lipsă de siguranță, comparații, presiune, condiționări („te iubim dacă…”)

Tipurile de perfecționism (abordare integrativă):

Perfecționism adaptiv (sănătos):
- dorință de a face lucrurile bine
- standarde înalte dar flexibile
- auto-evaluare realistă
- echilibru

Perfecționism maladaptiv (dăunător)
- teamă intensă de greșeală
- autocritică dură
- standarde imposibile
- tensiune permanentă
- rușine la orice imperfecțiune

Acesta este cel care consumă energie și poate duce la dezechilibre.

Perfectionismul consuma enorm de multa energie.

Pentru că perfecționistul trăiește în:
- Alertă continuă (stres simpatic): „Nu e destul. Mai trebuie. Mai bine. Mai repede.”

- Autocontrol rigid: Ține în frâu emoții, reacții, nevoile proprii.

- Frica de greșeală: Activează constant axa stresului.
- Supraresponsabilitate: Poartă poveri mari, adesea ale altora.

- Anticipare negativă: „Dacă nu e perfect, va fi rău.”

Altfel spus: perfectionism = stres cronic + tensiune interioară prelungită.
Iar stresul cronic (biologic, psihologic, energetic) poate afecta corpul în timp.

Perfecționismul poate duce la îmbolnăvire:

Sistemul nervos rămâne blocat în fight–flight.
Corpul nu mai intră în parasimpatic (relaxare).
Lipsa relaxării = lipsa regenerării.

Hormonii stresului cresc cronic
Cortizolul ridicat sau dereglat: slăbește imunitatea, perturbă somnul, afectează digestia, crește inflamația

Organismul trăiește în tensiune musculară continua: Umeri, gât, maxilar, torace cu consum mare de energie.

Emoțiile neexprimate se acumulează: Perfecționistul reprimă furie, tristețe, vulnerabilitate, neputință, frică. Emoțiile înăbușite duc la epuizare.

Suprarenalele sunt suprasolicitate: Energia scade, apare oboseală profundă.

Simptome care apar mai des în tiparele perfecționiste:
- Oboseală cronică: Consumul energetic e uriaș.

- Tulburări de somn: Mintea hiperactivă nu permite odihna profundă.

- Anxietate, atacuri de panică: Teama de greșeală poate declanșa fight–flight.

- Probleme digestive: „Stomacul perfecționistului” - gastrită de stress, colon iritabil, balonare, greață - pentru că digestia se oprește în fight–flight.

- Tensiune musculară și dureri: Umeri încordați, gât rigid, maxilar strâns.

- Hipertensiune emoțională (tensiune în corp): Nu HTA ca boală, ci tensiune internă - presiune, acord mergând spre dezechilibru.

- Cefalee, migrene: Presiune psihică mare = presiune somatică.

- Imunitate slăbită: Perfecționistul ignoră semnalele corpului, nu se odihnește.

- Epuizare suprarenală funcțională: Dimineața: fără energie -seara: agitat

Biodecodificarea vede perfecționismul ca pe un conflict de:

„Nu sunt suficient.”- Senzație de necorespundere.

„Dacă greșesc, pierd iubire.”- Frica de respingere.

„Trebuie să fiu impecabil ca să fiu în siguranță.” - Convingere inconștientă.

„Îmi e frică de critica celorlalți.”- Conflict de imagine.

„Mă simt valoros doar când performez.”- Auto-valorizare condiționată.

Această triplă combinație duce la: încordare - hiperalertă - consum energetic - epuizare simptome fizice.

Simptomele specifice perfecționiștilor nu sunt boli, ci tipare psihosomatice:

- Simptome de control excesiv: maxilar strâns, respirație superficială.

- Simptome de presiune: migrene, presiune în cap, tensiune toracică.

- Simptome de autoexigență: somn superficial, palpitații la stres.

- Simptome de reprimare emoțională: digestie tensionată, greață, nod în stomac.

- Simptome de suprasolicitare: oboseală inexplicabilă, epuizare.

- Simptome de „nu am voie să greșesc”: contractură musculară, dureri cervicale.

Perfecționismul maladaptiv poate duce la: stres cronic, tensiune emoțională, dereglare a sistemului nervos, inflamație de grad redus, epuizare energetică și, în timp, diferite simptome psihosomatice.

Dar perfecționismul nu este o „boală”, ci un tipar emoțional vindecabil.

Vindecarea vine prin:
- relaxarea autocontrolului,
- reglarea nervului vag,
- reconectarea la emoții,
- rescrierea copilului interior,
- renunțarea la „trebuie să fiu perfect ca să fiu iubit”.

Sa va fie de folos!

"Corpul tău este o oglindă a stării tale emoționale și psihologice.Blocajele emoționale care nu sunt eliberate sau integ...
03/12/2025

"Corpul tău este o oglindă a stării tale emoționale și psihologice.

Blocajele emoționale care nu sunt eliberate sau integrate corect se acumulează în corp, afectând diferite zone, organe sau funcții fiziologice.

Aceste tensiuni și răni emoționale nevindecate pot duce la disfuncții fizice, cm ar fi dureri cronice, migrene, probleme digestive, afecțiuni dermatologice sau oboseală persistentă.

De exemplu, dacă ai experimentat frică intensă în trecut, aceasta poate rămâne stocată în sistemul tău nervos, manifestându-se ca o tensiune constantă în corp, mai ales în zona gâtului sau a pieptului.

Frica de a fi rănit sau abandonat poate provoca tulburări de respirație, tensiune musculară sau probleme cardiace. "

Blocajele emoționale legate de furie pot afecta ficatul sau sistemul digestiv, în timp ce tristețea acumulată poate slăbi sistemul imunitar."

Antonie Alexandru - psihoterapeut

Atacul de panică, din perspectiva biodecodificării emoționale, este o manifestare intensă a unui conflict interior profu...
03/12/2025

Atacul de panică, din perspectiva biodecodificării emoționale, este o manifestare intensă a unui conflict interior profund, declanșat de o emoție reprimată sau de o experiență traumatică care nu a fost procesată conștient.

Este o „descărcare bruscă” a unei frici inconștiente, care nu a fost exprimată, acceptată sau înțeleasă.

Corpul reacționează ca și cm ar fi în pericol de moarte, deși în realitate nu există o amenințare reală imediată.

Conflictul biologic:

„Nu mai am aer” / „Nu pot controla nimic” / „Sunt în pericol”

Este un conflict legat de:
- nevoia vitală de a supraviețui
- frica de moarte (reală sau simbolică)
- pericol iminent resimțit în trecut, reactivat în prezent

POSIBILE DECLANȘATOARE INCONȘTIENTE:

- Abandon sau despărțire bruscă
- Trauma sufocării (de ex. în copilărie: încuiat într-o cameră, accident, boală, sufocare în somn)
- Șoc emoțional neprocesat (moartea cuiva, accident, trădare)
- Sentimentul de a fi prins(ă) într-o situație fără ieșire
- Lipsa de control asupra unei decizii importante
- Un moment în care nu ai putut acționa sau fugi → blocaj energetic
- Programe moștenite de la părinți / bunici: „pericolul e peste tot”

Atacul de panică este o eliberare bruscă de adrenalină din sistemul nervos simpatic.

Corpul tău crede că e în pericol vital - se activează reflexele primitive:
- Hiperventilație
- Bataile inimii accelerate
- tremur, transpirație
- frică de a înnebuni sau de a muri

Deși poate părea că „îți pierzi controlul”, corpul tău doar încearcă să te protejeze de o emoție reprimată mult timp.

ÎNTREBĂRI DE INTROSPECȚIE:
- Ce nu am putut controla și m-a marcat?
- Ce moment din viața mea mi-a luat respirația la propriu sau la figurat?
- Când am simțit prima dată că „mor de frică” și nu am spus nimănui?
- Ce parte din mine urlă după atenție, dar nu are voie să o primească?

CE POȚI FACE ÎN BIODECODIFICARE:
1. Recunoaște conflictul declanșator (real sau simbolic)
2. Identifică momentul în care s-a înscris frica în corp
3. Lucrează emoția prin:
- respirație conștientă
- scris terapeutic (scrie fricii o scrisoare)
- lucrul cu copilul interior
- exerciții de împământare (picioarele pe sol, apă, natură)

4. Explorează linia familială: a mai avut cineva episoade de sufocare, spaimă bruscă, frică de moarte?

AFIRMAȚII DE VINDECARE:
„Recunosc frica mea și o îmbrățișez cu blândețe.”
„Nu sunt în pericol. Sunt în siguranță acum.”
„Îmi dau voie să simt ce am negat mult timp.”
„Am corpul meu de partea mea. Respirația mea mă susține.”
„Îmi recâștig încrederea în mine, pas cu pas.”

Un atac de panică este adesea o poartă spre o traumă emoțională uitată. În biodecodificare, el este văzut ca o invitație la eliberare și reconectare cu sinele.

Sa va fie de folos!

Atacul de panica este un episod brusc și intens de teamă, anxietate sau disconfort psihic, care declanseaza reactii fizi...
03/12/2025

Atacul de panica este un episod brusc și intens de teamă, anxietate sau disconfort psihic, care declanseaza reactii fizice și emoționale severe, care apare fără un pericol real imediat sau o cauza aparenta.

Aceste episoade pot fi extrem de înfricoșătoare, deoarece persoana simte că pierde controlul, se teme de un atac de cord sau de moarte.

Simptomele apar brusc și durează între 5–30 min:
- bătăi rapide ale inimii (tahicardie)
- dificultăți de respirație / senzație de sufocare
- transpirații
- tremurături
- senzație de moarte iminentă / frică de a înnebuni
- amețeli, senzație de leșin
- furnicături sau amorțeli
- senzație de irealitate (depersonalizare sau derealizare)
- dureri în piept, greață, senzație de nod în gât

!! Aceste simptome pot mima un infarct, accident vascular sau senzatia de sufocare, ceea ce duce deseori la prezentarea în urgență.

Cauzele atacurilor de panică:

Atacurile de panică pot fi declanșate de o varietate de factori, inclusiv:

- Factori genetici și ereditari: Anumite persoane pot fi mai predispuse la atacuri de panică din cauza predispoziției genetice ( rude cu tulburari de anxietate).

- Factori psihologici: Stresul, anxietatea generalizată, traumele din trecut pot contribui la apariția atacurilor de panică. Personalitate anxioasa sau hipersensibila.

- Factori de mediu: Anumite situații sau locuri pot provoca atacuri de panică la persoanele susceptibile. Abuz de cofeina, alcool, droguri.

- Dezechilibru chimic (nivele anormale de serotonină, noradrenalină, GABA)

La primul episod se recomandă excluderea altor cauze organice:

ECG, ecografie cardiac - Excludere infarct, tahiaritmii
TSH, T3, T4 - Tulburări tiroidiene
Glicemie, insulina - Hipoglicemie reacțională
RMN/CT (în cazuri speciale) - Excludere leziuni cerebrale

Tratamentul atacurilor de panică:

- Terapie cognitiv-comportamentală (TCC): TCC poate ajuta persoanele să înțeleagă și să gestioneze gândurile și comportamentele care contribuie la atacurile de panică. Invață pacientul să identifice gândurile catastrofice, înlocuiește tiparele mentale automate, lucrează cu hipervigilența corporală, expunere treptată la situații care provoacă panică.

- Medicație: Uneori, medicamentele antidepresive sau anxiolitice pot fi utilizate pentru a reduce frecvența și intensitatea atacurilor de panică.

- Tehnici de relaxare: Exerciții de respirație, meditație și alte tehnici de relaxare pot ajuta la calmarea simptomelor în timpul unui atac de panică.

Ce trebuie făcut în timpul unui atac de panică:
- Încearcă să te calmezi: Respiră adânc și lent, concentrează-te pe respirație.
- Amintește-ți că atacul de panică este temporar: Este doar o senzație intensă, nu un pericol real.
- Caută sprijin: Dacă ai pe cineva în apropiere, cere-i ajutorul.
- Nu încerca să eviți situația: Confruntarea cu situația care declanșează atacurile de panică poate ajuta la reducerea fricii.
- Cere ajutor specializat: Dacă ai atacuri de panică frecvente, este important să consulți un specialist în sănătate mintală pentru a primi tratamentul adecvat.

Este important de reținut că atacurile de panică nu sunt periculoase, dar pot fi foarte neplăcute.

Cu ajutorul tratamentului și al tehnicilor de gestionare, persoanele care suferă de atacuri de panică pot învăța să le controleze și să ducă o viață normală.

Atacul de panica : Când corpul spune „Fugi!” sau „Luptă!” în locul nostru.În biodecodificare, atacul de panică este inte...
03/12/2025

Atacul de panica : Când corpul spune „Fugi!” sau „Luptă!” în locul nostru.

În biodecodificare, atacul de panică este interpretat ca o descărcare bruscă a unei energii emoționale acumulate, provenită din:

- conflicte nerezolvate,
- frici neexprimate,
- situații trăite ca pericol emoțional,
- blocaje de supraviețuire,
- conflict între „a rămâne” și „a fugi”.

Panică - corp care urlă pentru tine ceea ce tu nu ai putut exprima mult timp.

1. Atacul de panică este un semnal biologic de supravietuire.
Biologic, panica este o resetare explozivă a sistemului fight–flight.

În biodecodificare, acest lucru este tradus astfel:
- corpul detectează (inconștient) un „pericol” psihic, chiar dacă mintea nu îl mai recunoaște
- sistemul nervos reacționează ca și cm viața ar fi amenințată,
deși real nu există un pericol fizic
- corpul intră în modul:
• luptă /fight - tensiune, furie internă, agitație
• fugă /flight - senzația de „vreau să plec”, „nu pot sta”, „mă sufoc”

Panica este un strigăt biologic:
„Evacueaza acum tensiunea!”

2. Care sunt conflictele emoționale care stau în spatele panicii (în biodecodificare)?

Conflict de supraviețuire / frică de moarte (simbolică sau reală)
Nu doar moarte fizică:
- frica de a pierde controlul
- frica de a înnebuni
- frica de abandon
- frica de a pierde o persoană importantă
- frica de a fi rănit
- frica de viitor
- frica de a pierde identitatea

Conflict de „capcană”
Pacientul simte (fie și simbolic):
- „nu pot ieși”
- „nu pot scăpa”
- „mă sufoc”
- „mă ține ceva pe loc”
- „mi-e frică, dar nu am voie să plec”

Acesta generează reacția flight.

Conflict de furie înăbușită si neputință
Unii pacienți simt:
- „aș vrea să spun, dar nu pot”
- „aș vrea să reacționez, dar nu am voie”
- „aș vrea să plec, dar trebuie să rămân”
- „vreau să mă apăr, dar nu pot”

Furia reprimată se acumulează și izbucnește prin corp ca panica.
Aceasta generează reacția fight.

Conflict de separare / pierdere
Atacul de panică apare frecvent după:
- despărțiri
- pierderea cuiva drag
- răniri afective grave
- abandon emoțional
- trădări

Corpul reacționează ca și cm siguranța ar fi fost ruptă.

Conflictul între două poluri (conflict de ambivalență):
„Vreau să stau, dar nu pot.”
„Vreau să plec, dar ceva mă ține.”
„Trebuie să fiu puternic, dar sunt epuizat.”
„Nu mai pot, dar nici nu pot renunța.”

Acest dualism intern tensionează sistemul nervos iar panica explodează.

Atacul de panică este o reacție exploziva:
- corpul a acumulat prea mult timp tensiune care trebuie descărcată
- sistemul nervos a stat prea mult în freeze si trece brusc în fight–flight
- emoția nu a fost exprimată iar corpul o exprimă prin reacție autonomă
- frica a rămas blocată în subconștient si iese la suprafață în forma cea mai intensă
- persoana a trăit o situație percepută ca „limită” iar corpul reacționează maximum

Practic, panica este o supapă de siguranță.
Când presiunea emoțională este prea mare, corpul „explodează” ca să elibereze tensiunea.

4. Simbolistica biologică a simptomelor din atacul de panică

În biodecodificare, fiecare simptom este un mesaj simbolic al corpului:
Inimă accelerată : „pregătește-te să fugi / să lupți”
Lipsă de aer : „te sufoci în situație / în relație / în conflict”
Amețeală : „mă pierd, nu mai am repere”
Greață : „nu pot digera această situație”
Tremur : „eliberez tensiunea ținută în corp”
Presiune în piept : „închisoarea emoțiilor nespuse”
Senzația de moarte : „trăiesc ca și cm viața mea nu mai e a mea”

5. Care este emoția „de bază” în atacul de panică?
FRICA de un pericol invizibil, emoțional sau symbolic:
- frica de a pierde controlul
- frica de a pierde pe cineva
- frica de a nu fi suficient
- frica de o schimbare
- frica de libertate
- frica de responsabilitate
- frica de singurătate
- frica de viitor
- frica de furia proprie

Panică este frica ținută în umbră care iese la lumină într-o explozie biologică.

6. Sub frică se afla: rușine, furie tăcută, trauma, vinovăție, neputință, presiune morală excesivă, „nu am voie să simt”, „nu am voie să fiu slab(ă)”, „nu am voie să cer ajutor”.
Panica apare atunci când persoana a fost prea puternică prea mult timp.

7. Concluzie integrative: atacul de panică este, în biodecodificare:
- o descărcare explozivă de fight–flight
- o reacție de supraviețuire biologică
- o eliberare a fricii profunde și furiei înăbușite
- un conflict între a fugi și a nu putea fugi
- un strigăt al corpului:

„E prea mult! Schimbă ceva! Te protejez eu acum!”

Este un mesaj al corpului, nu dușmanul tău.

Sa va fie de folos!

De ce persoanele cu depresie sunt lipsite de energie?Depresia nu înseamnă doar tristețe.Depresia este, în esență, o pier...
29/11/2025

De ce persoanele cu depresie sunt lipsite de energie?

Depresia nu înseamnă doar tristețe.
Depresia este, în esență, o pierdere masivă de energie vitală.

Pacienții o exprimă astfel:
„Nu am forță.”
„Nu am energie nici să mă ridic din pat.”
„Nu simt nimic.”
„Nu pot, nu mai pot.”
„E ca și cm ceva m-a golit de tot.”

Această lipsă de energie nu este lene și nu ține de voință.
Este un fenomen real, cu cauze reale.

1. Componenta neurobiologică – sistemul nervos încetinește pentru a se proteja.

În depresie, corpul intră într-o stare numită:
- hipoactivare a sistemului nervos autonom
sau
- „freeze” (îngheț psihologic și somatic)

Adică:
- scade nivelul de activare
- scade energia metabolică
- scad reacțiile emoționale
- scade motivația
- creierul intră în modul „conservare de energie”

Este o reacție de protecție, nu o alegere.

De ce face corpul asta?

Pentru că nu mai poate lupta (fight) și nu mai poate fugi (flight).

Este modul prin care organismul spune:
„Am fost sub prea mult stres, durere sau epuizare. Trebuie să mă opresc.”

2. Componenta psihologică – depresia este rezultatul unei lupte interioare prea lungi

Persoanele care ajung în depresie sunt, paradoxal, cele care au luptat prea mult:
- au îndurat prea mult
- au reprimat emoții prea puternice
- au continuat să funcționeze în timp ce erau rănite
- au dus responsabilități mari
- au trecut prin pierderi, traume, dezamăgiri
- s-au autoexigentat excesiv

Depresia apare când:
- resursele psihice se termină
- „bateria mentală” este consumată în totalitate

Creierul începe să „închidă” funcțiile neesențiale: bucuria, inițiativa, interesul, motivația.

3. Componenta emoțională – emoțiile reprimate consumă enorm de multă energie

Foarte des, depresia apare la persoane care:
- nu și-au permis să plângă
- nu și-au permis să fie furioase
- nu au spus ce simt
- au dus durerea singure
- au fost nevoite să fie „puternice”
- au încercat să fie pe placul tuturor
- s-au sacrificat

Emoțiile neexprimate rămân active în interior.

E nevoie de energie ca să fie ținute „jos”.

Acest efort intern constant consumă masiv energia vitală și duce la:
- amorțeală emoțională
- lipsă de motivație
- oboseală profundă
- senzația de „gol interior”
- incapacitatea de a simți plăcerea

4. Componenta fiziologică – inflamația scăzută cronică consumă energia

În depresie există adesea un fenomen numit inflamație sistemică de grad redus pe care pacientul nu o simte direct, dar corpul o resimte.

Această inflamație consumă energie și afectează: metabolismul, sistemul nervos, hormonii stresului (cortizol), imunitatea, calitatea somnului.

Rezultatul: epuizare fizică reală.

5. Componenta energetică – fluxul vital scade, corpul intră în „mod de conservare”

În perspectiva energetică și psihosomatică:

- energia nu mai curge
- se creează blocaje în zona pieptului, abdomenului, gâtului
- respirația se blochează
- corpul intră într-un fel de „hibernare” psihică
- vitalitatea se stinge încet

De aceea depresia este percepută ca:
- greutate in corp
- lentoare
- stagnare
- întunecare
- gol energetic

6. Componenta relațională – pierderea energiei apare când omul nu se simte în siguranță emoțională

Ființa umană își ia energie din: conectare, sprijin, înțelegere, apartenență, iubire, validare, siguranță relațională.

Când acestea lipsesc, energia emoțională se epuizează.

Depresia este adesea rezultatul:
- rănilor de atașament
- singurătății interioare
- respingerii
- rușinii
- lipsei unei relații vindecătoare

7. Componenta spirituală – depresia apare când omul se deconectează de sens

Mulți pacienți deprimati spun:
„Nu mai are sens…”
„Nu mai știu de ce trăiesc.”
„Totul e gol.”
„Nu mai văd lumina.”

Când sensul se pierde, energia vitală se retrage.

De ce nu are energie persoana depresivă?

Pentru că depresia reprezintă:
- un sistem nervos epuizat,
- un psihic suprasolicitat,
- emoții grele nevărsate,
- o creier în modul de protecție (freeze),
- inflamație metabolică și
- o vitalitate blocată.

Depresia nu este lipsă de voință.
Depresia este lipsă de energie produsă de prea multă durere.

Mesaj pentru pacienți:

Nu ești slab.
Nu ești defect.
Nu ești leneș.
Ești epuizat.
Ești neîncărcat energetic.
Ai dus prea mult singur(ă).
Ai ținut prea multe în tine.
Ai cerut prea mult de la tine.
Ai încercat prea mult să funcționezi în timp ce sufereai.

Depresia nu e un eșec.

Este un semn că ai nevoie de reîncărcare profundă, de sprijin, de vindecare emoțională și de reconectare.

Sa va fie de folos!

Address

Clinica Medicover Constanta, Bulevardul Alexandru Lapusneanu Nr 188A
Constanta

Opening Hours

Monday 08:00 - 14:00
Tuesday 14:00 - 20:00
Wednesday 14:00 - 20:00
Thursday 08:00 - 14:00
Friday 14:00 - 20:00

Telephone

+40241962

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Codruța Rusu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram