Cabinet individual de psihologie Alexandra Nichitus

21/02/2026

Știi ce ar trebui să faci.
Și totuși, nu îți iese.
Pentru că atunci când e deja prea mult,
sfaturile nu mai funcționează.
Nu e despre voință.
E despre oboseala adunată.
Schimbarea începe înainte de reacție.
Workshop online – 28 februarie
Link în bio.

21/02/2026

De ce nu funcționează sfaturile când e deja prea mult

Știi ce ar trebui să faci.
Și totuși, în momentul acela, nu îți iese.

Respiră.
Vorbește calm.
Fii ferm, dar blând.

Știi toate aceste lucruri.

Problema este că, atunci când e deja prea mult,
sfaturile nu mai funcționează.

Nu pentru că nu știi sau nu te străduiești suficient,
ci pentru că în acel moment în tine este deja prea plin.

Când iritarea începe să urce,
când neliniștea crește,
corpul caută să oprească disconfortul cât mai repede.

Și atunci reacționezi.

De aceea schimbarea nu începe cu „ce să faci”.
Începe cu „ce se întâmplă în tine înainte”.
Când e prea mult, avem nevoie să regăsim spațiul în care putem alege, nu doar reacționa.
—
La workshopul online „Când e prea mult” vom lucra exact cu acest spațiu.
Nu doar informație.
Ci instrumente concrete pentru momentele reale.
📅 28 februarie | Online
📩 Înscriere prin link https://forms.gle/5RXCPQT8ZJyQ5gH29 sau mesaj privat

19/02/2026

3 semne că e prea mult (înainte să îți dai seama)

Majoritatea reacțiilor nu apar din senin.
Corpul tău îți trimite semnale înainte.
Problema este că, de cele mai multe ori, le observăm abia după ce am reacționat.

Iată 3 dintre cele mai frecvente semne:

1. Devii mai iritabil decât de obicei
Lucruri mici încep să te deranjeze mai repede,
lucruri care, în alte momente, nu ar fi o problemă.

2. Simți tensiune în corp
Maxilar încleștat.
Respirație mai scurtă.
Agitație. Încordare.

3. Apare graba de a opri momentul
Nu pentru că nu îți pasă.
Ci pentru că ești deja la limită și nu mai poți duce încă un lucru în plus.

Acesta este momentul cheie.
Nu momentul în care ai ridicat tonul.
Ci momentul de dinainte.

Vestea importantă este că acest moment poate fi recunoscut.
Și, treptat, schimbat.
—
La workshopul online „Când e prea mult” vom lucra exact cu aceste semnale.

Vei învăța:
• cm să le recunoști din timp
• ce se întâmplă în tine în acele momente
• ce poți face concret diferit

📅 28 februarie | Online
📩 Înscriere prin link sau mesaj privat
https://forms.gle/5RXCPQT8ZJyQ5gH29

17/02/2026

Nu reacția este problema.
Ci momentul în care e deja prea târziu să o mai oprești.

Majoritatea părinților nu își propun să ridice tonul.
Nu își propun să devină mai duri decât și-ar dori.
Nu își propun să reacționeze impulsiv.

Și totuși, se întâmplă.

Nu pentru că nu îți pasă.
Nu pentru că nu ești suficient de informat.
Nu pentru că nu îți iubești copilul.

Ci pentru că reacția apare dintr-un loc mult mai profund decât voința.

Apare dintr-un sistem nervos care a ajuns la limită.
Din acumulare.
Din oboseală emoțională.
Din acele momente în care e deja „prea mult”.

Partea importantă este aceasta:
Schimbarea nu începe în momentul reacției.
Începe în momentul în care înveți să recunoști ce se întâmplă în tine înainte.
Acolo apare posibilitatea de a face diferit.
—

Pe 28 februarie, la workshopul online „Când e prea mult”, vom lucra exact cu aceste momente.
Vei înțelege de ce apar reacțiile automate
și vei învăța tehnici concrete care te pot ajuta să creezi acel mic spațiu în care ai, din nou, o alegere.

📅 28 februarie | Online
📩 Înscriere prin link- https://forms.gle/5RXCPQT8ZJyQ5gH29 - sau mesaj privat

Locurile sunt limitate pentru a păstra un spațiu sigur și interactiv.

15/02/2026

Ce se întâmplă în tine înainte să izbucnești

Poate e un moment în care copilul nu te ascultă.
Sau când îți cere ceva exact când nu mai poți duce nimic în plus.

Și apoi se întâmplă. Izbucnești.
Doar ca să te întrebi mai târziu:
Cum am ajuns iar aici?
De ce am reacționat așa?
Și mai ales… când a început, de fapt, acest moment?

Pentru că nu începe cu țipătul.
Nu începe nici cu cuvintele.

Începe cu câteva secunde mai devreme.

Cu o tensiune care apare în corp.
Cu respirația care devine mai scurtă.
Cu o senzație de presiune, de grabă, de „e prea mult”.

În acel moment, sistemul tău nervos încearcă să te protejeze.
Nu analizează. Nu reflectează. Nu alege conștient.

Reacționează.

Schimbarea începe când înveți să recunoști aceste semnale mai devreme.
Acolo apare posibilitatea de a face diferit.

Despre acest proces vom vorbi la workshopul din 28 februarie.
Detalii în linkul din bio.

 

15/02/2026

Ce se întâmplă în tine înainte să izbucnești?

Poate e un moment în care copilul nu te ascultă.
Sau când îți cere ceva exact când nu mai poți duce nimic în plus.

Și apoi se întâmplă. Izbucnești.
Doar ca să te întrebi mai târziu:
Cum am ajuns iar aici?
De ce am reacționat așa?
Și mai ales… când a început, de fapt, acest moment?
Când lucrurile au luat-o în direcția greșită?

Nu începe cu țipătul.
Nu începe nici cu cuvintele.

Începe cu câteva secunde mai devreme.

Cu o tensiune care apare în corp.
Cu respirația care devine mai scurtă.
Cu o senzație de presiune, de grabă, de „e prea mult”.

În acel moment, sistemul tău nervos încearcă să te protejeze.
Nu analizează. Nu reflectează. Nu alege conștient.

Reacționează.

De aceea, de multe ori, reacția apare înainte să îți dai seama ce simți cu adevărat.
Și abia după aceea vine vinovăția.
Și promisiunea că data viitoare va fi diferit.

Însă schimbarea nu începe cu a te controla mai mult.
Începe cu a recunoaște aceste semnale mai devreme.

Cu a învăța să creezi acel mic spațiu între ce simți și cm reacționezi.

Acolo apare, treptat, posibilitatea de a face diferit.

Pe 28 februarie, la workshopul „Când e prea mult”, vom lucra exact cu aceste momente reale din viața de zi cu zi.

Vei înțelege ce se întâmplă în tine înainte de reacție
și vei pleca cu tehnici concrete pe care le poți folosi atunci când simți că e prea mult.

Dacă recunoști aceste momente în viața ta,
te invit să ni te alături.

📅 28 februarie | 💻 Online, live
Locurile sunt limitate.

Pentru înscrieri: https://forms.gle/5RXCPQT8ZJyQ5gH29

13/02/2026

10/02/2026

Înainte să ridici tonul,
înainte să spui ceva ce apoi regreți,
înainte să simți că „iar am reacționat aiurea”…

corpul tău știe deja că e prea mult.

Poate simți:
– tensiune în umeri
– respirația mai scurtă
– maxilarul încleștat
– agitație în piept sau stomac

Nu apar din senin.
Nu sunt „exagerări”.

Sunt semnale timpurii.
Modul în care sistemul tău te anunță:
„E mult. Ai nevoie de o pauză. De sprijin. De un moment pentru tine.”

Problema e că, de cele mai multe ori,
observăm reacția abia după ce s-a întâmplat.

Vestea bună?
Putem învăța să recunoaștem aceste semnale mai devreme.
Și exact acolo apare spațiul în care putem reacționa diferit.

Despre asta este următorul meu workshop pentru părinți —
despre ce se întâmplă în tine în momentele dificile
și cm să creezi acel mic răgaz înainte de reacție.

07/02/2026

De ce „respiră adânc” nu ajută mereu când e prea mult

Când ești pe punctul să explodezi
iar cineva îți spune: „Respiră adânc”…
ai observat că, de multe ori, nu ajută?

Nu pentru că respirația nu e bună.
Ci pentru că, în acel moment, tu ești deja prea încărcat(ă).

E ca și cm ai încerca să te liniștești
în timp ce în tine totul e deja pe modul „alarmă”.

Inima bate repede.
Corpul e încordat.
Gândurile vin grămadă.

În starea asta, să te oprești brusc și să respiri calm
e foarte greu. Uneori imposibil.

Nu ai nevoie doar de aer.
Ai nevoie mai întâi de câțiva pași simpli,
care să te ajute să ieși puțin din furtuna din tine înainte să respiri.

Să faci o pauză. Să îți ajuți corpul să se mai așeze.

Abia după aceea respirația chiar începe să ajute.
Abia atunci poți gândi mai clar.
Abia atunci poți alege cm răspunzi copilului tău.

Nu e că „nu te străduiești destul”.
E doar despre a face pașii potriviți, în ordinea potrivită.

Și asta se poate învăța.

04/02/2026

03/02/2026

Sunt zile în care îți auzi vocea mai aspră decât ai vrea
și imediat după apare gândul:
„Ce fel de părinte sunt eu?”

Te judeci.
Te compari.
Îți promiți că „mâine vei face mai bine”.

Dar adevărul e altul.

Nu e despre a fi un părinte bun sau rău.
E despre a fi un om care, uneori, duce mai mult decât poate.
…și ești copleșit(ă).
Copleșit(ă) de responsabilitate.
De griji.
De presiunea de a face totul bine.
De lipsa de pauză.
De faptul că aproape nimeni nu te întreabă cu adevărat:
„Tu cm ești?”

Iar când un om e copleșit,
nu mai reacționează din cea mai bună parte a lui.
Reacționează din supraviețuire.

Însă asta nu te definește.
Asta îți arată doar cât de mult duci.

Ce este important să știi:
nu trebuie să duci singur(ă) tot,
nu trebuie să fie mereu așa.