Alina Mirela Craiu

16/05/2026

Atât de prinsă am fost in curs încât am încheiat fără poză de grup 🫣.

Imi sunt tare dragi oamenii care trec peste bariere, peste rușine si care mereu caută soluții pentru copiii si pentru adolescenții cu TSA. Știu ca educatia s*xuală este un domeniu greu la noi in țară, însă in aceeași măsură este necesar.

Ce observ în ultima vreme este că tot mai multi terapeuți sunt dornici să se dezvolte si să poată oferi servicii adolescenților, dar si adulților.

Faptul că adulții încep să apară în studii de caz și în întrebările cursanților arată că ne îndreptăm spre normalitate. Și că împreună putem construi autonomia si independenta persoanelor cu TSA.

*xualainautism

15/05/2026

Dragă și zone apropiate ,

Răspund invitației Te țin de mână
și
în luna vă ofer 2

cu prezență fizică :

1 pe 20 iunie 10:00-16:00 privind 620 ron și 500 ron

🎁 1 curs gratuit pe 21 iunie /10:00 -13:30

,,Încurajarea comunicării ,înțelegere cm apare limbajul și strategii practice ,,

Din întâlnirea cu mine , de pe 20 iunie , vreau să înțelegi ceva important :

este , nu manipulare.

Relația terapeutică, , , -ul și copilului sunt aspecte esențiale într-o eficientă.

Aceste informații sunt importante atât pentru specialiști, cât și pentru părinți, deoarece nu este suficient să ne rezumăm doar la comportamentului, ci să înțelegem copilul în ansamblu:
, , și din spatele comportamentului.

ale copilului pot afecta semnificativ viața de zi cu zi, relațiile, și starea emoțională atât a , cât și a sale.

Prin intervenții potrivite și adecvată, aceste comportamente pot fi reduse, iar copilul poate învăța modalități mai eficiente de a , de a se și de a face față situațiilor dificile.

În acest vei găsi;

* ( ), care previn apariția comportamentelor dificile prin adaptarea mediului, predictibilitate și suport;

* , utilizate în momentul apariției comportamentului pentru a menține siguranța și a sprijini reglarea copilului;

* predarea unor și , care să îl ajute pe copil să își exprime într-un mod mai adecvat.

Scopul acestui training este să înveți să te focusezi nu doar pe , ci și , și .

♥️plata se va face în cont :

ALL4 AUTISM S.R.L

RO10BTRLRONCRT0CL3134401

Banca Transilvania

Menționează,,curs Iași ,,

‼️, plății și date la :
+40 (752) 338 128 Asociația Te Țin de Mână -Roxana

‼️Nota :cursul se va desfășura doar dacă se strâng 20 de pers

‼️Nr max grup :25 participanti

Data limită :
6 iunie ,dar va fi pe primul venit ,primul servit ,se va anunța când locurile sunt ocupate și banii vor fi returnați .
Locație : Te Țin de Mână -Iași

Îți recomand să ocupi cat mai repede locul !

Va fi o întâlnire ,interactivă ,practică ,pe înțelesul tuturor .

14/05/2026

10/05/2026

La multi ani tuturor taților!

Acele persoane care aduc în viața copiilor curajul, determinarea si puterea!

08/05/2026

Ai întrebări despre ce se va întâmpla când vor apărea schimbările hormonale?

Te gândești ce vei face dacă copiii cu care lucrezi vor ajunge să experimenteze in cabinet diferite comportamente din sfera s*xuală?

Hai la curs!

Vei găsi răspunsul la aceste întrebări și la multe altele. Vei câștiga încredere și claritate.

Educația s*xuală este parte din autonomia personală.

Link-ul pentru înscriere este in primul comentariu!

Te invit la workshop!

Pe 16 mai voi susține un workshop de 3 ore pe tema educației s*xuale la copiii și adolescenții cu Tulburări din spectrul autist.

Vom vorbi despre s*xualitate, despre schimbările hormonale din pubertate și cm acestea influențează comportamentul și interesul s*xual, dar și despre comportamentele problematice care pot apărea și cm putem interveni.

Aici ai link-ul cu detalii și unde te poți înscrie: https://forms.gle/tGoh1gzU4RPWj2tSA

Educația s*xuală în autism nu înseamnă că îl învățăm lucruri „nepotrivite”. Înseamnă că îi oferim copilului claritate. Îl ajutăm să înțeleagă regulile sociale. Îl protejăm. Și îl pregătim pentru o viață în care să fie inclus, nu respins. Independent, nu instituționalizat.

Educația s*xuală are de fapt rol de prevenție în primul rând. Prin educație s*xuală un copil/adolescent învață:
- cm să își îngrijează corpul (igiena personală)
- cm să își protejeze corpul (de contactul s*xual nedorit, de atingeri nedorite etc)
- cm să spună Nu anumitor situații sau cerințe care nu îi sunt pe plac
- care sunt limitele în relație cu persoanele din viața sa
- cm să se comporte în spațiile public și cel privat
- unde are voie să se atingă în zonele intime
- cm să vorbească cu cei din jur, cu colegii din punct de vedere al s*xualității
- cm să se protejeze în timpul actului s*xual
- cm să se comporte cu o persoană de s*x opus de care îi place
- ce înseamnă relație de prietenie și relație amoroasă.

Practic prin educația s*xuală pe care tu ca părinte sau terapeut o vei introduce în planul de intervenție al copilului tău sau al copiilor cu autism cu care lucrezi îi vei da posibilitatea să învețe cm să aibă grijă de corpul său, unde are voie să se atingă în zona intimă și cm să se apere de bullying.

Dar la fel de important este că vei învăța tu ca părinte cm să privești comportamentul s*xual al copilului tău ca pe orice alt comportament care poate fi modelat după regulile sociale, după regulile grupului, după regulile mediului în care copilul își desfășoară activitatea/viața.

Workshopul are loc pe 16 mai, online pe zoom, în intervalul 09.00 - 12.00.
Cost: 400 lei.

*xualitate *xualainautism

05/05/2026

Va invit sa ascultati emisiunea "Oameni de 10" la Radio Constanta !

Iti mulțumesc, Silvia Partebuna-Pascale pentru oportunitatea de a vorbi despre autism si proiectele din Clubul Fluturilor - Centrul de intervenție psihoeducațională ! 🙏

Cuvintele tale mă onorează!🙏

De mai bine de 18 ani, psihologul constănțean Alina Craiu este sprijin pentru copiii diagnosticați cu tulburări de spectru autist, dar și de părinții lor, eroii care plâng în tăcere, care își veghe…

04/05/2026

Kerry Magro este un adult autist și este consultant în cadrul filmului Love on Spectrum. Munca lui este impresionantă și are ca scop creșterea gradului de incluziune reală a persoanelor cu TSA.

La conferința Autism Partnership Foundation el a vorbit despre reprezentarea autismului în media. Despre cm oamenii ajung să perceapă persoanele cu autism în funcție de felul în care acestea sunt reprezentate în filme, jocuri etc.

Și despre cât e de important și mai ales cât este de etic ca aceste reprezentări să fie fidele cu realitatea, să arate toate aspectele autismului și ale vieții alături de un copil/persoană cu autism.

În timp ce îl ascultam mi-a venit în minte o situație cu un adolescent neurotipic. Clubul Fluturilor - Centrul de intervenție psihoeducațională a organizat un târg în luna aprilie și o campanie de informare și conștientizare a autismului.

Într-o discuție cu un adolescent care s-a oprit la stand, el îmi spune la un moment dat: „Da, au niște comportamente ciudate, dar am auzit că sunt foarte deștepți, am și eu un coleg în clasă.” Acest adolescent era foarte sincer și bine intenționat.

Și e adevărat că unii dintre copiii cu autism sunt foarte inteligenți. Însă nu este vorba despre populația generală, nu este o caracteristică specifică. Pe de altă parte, comportamentele sunt diferite, dar nu ciudate, însă în lipsa unor informații clare fiecare persoană ajunge să interpreteze prin propriul filtru și de aici distorsiunile și mai apoi ignoranța sau respingerea.

Multe dintre reprezentările media de azi nu reflectă cu adevărat realitatea și conduc către risuri clinice:
- se supraestimează independența persoanelor autiste
- se supraestimează abilitățile de comunicare
- se interpretează greșit comportamentele (în special cele de autostimulare)
- întărirea așteptărilor bazate pe conformitate în detrimentul celor de autonomie și self-advocacy
- se subestimează suportul de care acestea au nevoie 24/7
- apariția frustrării și a neîncrederii atunci când progresul din viața reală este foarte diferit de cel reprezentat în media.

A atras atenția asupra interacțiunii dintre clinicieni/specialiști și părinți, mai ales părinții la început de drum. În sensul că în funcție de ceea ce urmăresc ca și conținut media pot avea o anumită percepție asupra realității și asupra procesului care urmează. Și este nevoie ca noi să putem clarifica cu ei aceste aspecte tocmai pentru ca procesul de recuperare să fie unul coerent și adecvat copilului.

Reprezentările media pot modela felul în care interacționăm cu persoanele cu autism și pot modela așteptările pe care le avem în aceste interacțiuni. Însă atunci când nu toate asptectele sunt prezentate, procesul nu este nici etic, și nici de succes. De aceea, în SUA (ca și la noi) cei mai mulți dintre adulții cu dizabilități nu au un loc de muncă.

Cel mai mult mi-a plăcut entuziasmul lui și faptul că a spus că există speranță și că succesul este posibil pentru un copil autist. Însă nu este posibil fără părinți.

Când reușim să facem echipă, lucrurile se schimbă.

Vă invit să îl urmăriți pe Kerry Magro și să vă lăsați inspirați de munca lui!

02/05/2026

❓️“Este normal ce face?”
❓️“Trebuie să intervin sau e doar o etapă?”

Sunt doar câteva din întrebările care apar atunci când copilul/adolescentul cu TSA se atinge în zona intimă.

Aceste întrebări vin de multe ori însoțite de rușine, teamă, confuzie.

Am creat acest ghid vizual ca să îți fie mai clar ce este normal și ce semnalează că e nevoie de intervenție.

⚠️ Nu uita: aceste comportamente NU sunt rușinoase.

Ele sunt semnale că e nevoie de ghidaj, nu de pedeapsă.
Iar tu, ca părinte, nu trebuie să le gestionezi singur.

Salvează acest tabel și revino la el ori de câte ori ai nevoie.

✨️Dacă vrei să înțelegi mai mult despre educația s*xuală la copiii și adolescenții cu autism, te aștept cu drag la cursul din 16 mai 2026 pe care îl susțin online. Ai link pentru înscriere în primul comentariu.

Lasă un comentariu dacă ai trecut printr-o situație similară. Nu ești singur.

*xualainautism

01/05/2026

Hiperprotectia și vinovăția nasc monștri.

Ca părinte este foarte greu să îți vezi copilul suferind. Fie că această suferință este una fizică sau emoțională.

Neputința naște vinovăție. Iar vinovăția naște hiperprotectia.

Iar când apare hiperprotectia se țese încet încet dependența de părinte.

“Mi-a fost milă de el că și așa îi era greu că nu vorbea când era mic și am făcut eu in locul lui”, mama lui S. , care are acum 22 de ani.

Și care la 22 ani este îmbăiat de mama, care nu se îmbracă singur, care dacă i se cere să facă singur devine nervos și poate trece la agresivitate. Și care poate vorbi, care din punct de vedere motric este capabil să facă toate aceste lucruri.

Știu că sună dur și poate nu ești de acord, dar vinovăția și hiperprotectia nasc monștri.

Și fură copiilor posibilitatea de a fi independenți.

Tot ceea ce facem prin terapii ar trebui să fie gândit pe termen lung. Cum ajută abilitatea pe care o predau azi adolescentul de mâine?

Ce impact are această abilitatea asupra calității vieții lui și a familiei sale?

Atât timp cât abilitățile de autoservire sunt lăsate deoparte și părinții nu sunt consiliați și îndreptați spre a dezvolta aceste abilități, vom continua să avem adulți cu TSA care sunt ca niște copii mici (care depind în proporție covârșitoare de părinții lor tot mai obosiți și epuizați).

A-l pune pe copil să facă activități de viață de zi cu zi înseamnă a-i reda demnitatea ca ființă umană și a nu mai lăsa diagnosticul să fie singura lentilă prin care e văzut.

Începe azi și construiește viața de mâine. Mâine deja efortul va fi mult mai mare. Și oare vei mai avea resurse?...

PS: Aceste text nu este o critică la adresa părinților, ci un semnal de alarmă.

*Imaginea aceasta am văzut-o pe o clădire in București acum cred vreo 10 ani și am vazut-o ca reprezentând vinovăția (d**a o zi in care doar despre vinovăție discutasem).

29/04/2026

La Conferința organizată de Autism Partnership Foundation din luna aprilie am avut plăcerea să o ascult pe Rachel Taylor. Ea a vorbit despre ABA - Analiza Aplicată a Comportamentului și despre adulții cu autism.

O prezentare foarte clară și la obiect.

Ceea ce întâlnește în practica ei din SUA este ceea ce și noi întâlnim aici în România (credeam că doar la noi se întâmplă): părinți care cred că copilul lor nu mai este pentru ABA, pentru că a crescut. Dar și medici care nu recomandă ABA pentru că nu e bună mai ales pentru copiii mai mari sau adulți.

Asta ne arată că de fapt lucurile nu sunt bine înțelese. Și că încă nu am plecat de la a asocia ABA cu statul unui copil la măsuță. Această imagine este una foarte limitată.

Adulții cu autism au nevoie de intervenție adaptată, iar ABA este una dintre metodele care pot avea succes. Scopul ABA fiind de a reduce decalajul dintre vârsta cronologică și gradul de funcționalitate a persoanei.

Ne dorim pe termen lung o calitate a vieții cât mai bună și un grad de autonomie cât mai ridicat. Practic acesta este (ar trebui să fie) scopul central al tuturor intervențiilor. Neabordarea comportamentelor disruptive și atenția doar pe abilitățile cognitive aduc copiii și adolescenții, și mai apoi adulții, în punctul în care sunt nefuncționali. Știu multe informații, dar nu pot funcționa în mod independent nici acasă, nici în afară.

Este nevoie să gândim intervenția pe termen lung, și să o adaptăm continuu la nevoile vârstei. Și mai ales să dezvoltăm servicii pentru adulții. Toții copiii de azi sunt adulții de mâine. Nu putem să continuăm să ne limităm la a lucra cu copii până în 7 ani. Este nevoie să ne gândim la risurile pe termen lung atunci când aplicăm un tip de terapie sau altul și să gândim intervenția cu scopul de a minimiza aceste riscuri care pot apărea.

Încă un lucru despre care a vorbit și care constat că se întâmplă și la noi. Incercarea de a implementa ABA pe modelul medical. Adică de a crea planuri de intervenție pentru diagnostic, și nu pentru nevoia unei persoane. Asta apare ca urmare a introducerii decontării terapiei. Ori ABA nu reprezintă un șablon, un set de programe sau o serie de planuri de intervenție. ABA este o știință prin care se pot modela comportamente. Iar acest lucru nu se poate face prin tipare, ci în mod adaptat fiecărui copil sau adult în parte, croit pe nevoile lui pe termen lung.

La începutul și la finalul prezentării a făcut referire la specialiști. A povestit despre cât de mult trăiește în anxietate cu gândul că nu face suficient pentru pacienții pe care îi are. Dar și despre cât curaj, determinare și dorință trebuie să ai ca specialist, ca terapeut ca să faci și să protejezi ceea ce este important (cu referire la creșterea calității vieții unei persoane). Și a încheiat spunând că singurul mod în care putem să facem asta este să ne consultăm unii cu alții continuu și să învățăm continuu.