17/05/2025
𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣 𝐚𝐥 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚ț𝐢𝐞𝐢 𝐏𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭 ș𝐢 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐚𝐥ă î𝐧 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜
În contextul intensificării discursului public din ultimele zile, considerăm esențial să reafirmăm importanța respectului, responsabilității și empatiei atunci când vorbim despre sănătatea mintală – mai ales în spațiul public.
Vă invităm să citiți și să reflectați asupra mesajului pe care Asociația Psihologilor din România îl adresează tuturor celor care contribuie la formarea opiniei publice, în special în perioade tensionate precum cele electorale.
Este un apel la decență, profesionalism și la protejarea demnității umane în orice formă de comunicare.
În perioade tensionate, cm sunt campaniile electorale, e firesc ca opiniile să fie împărțite și dezbaterile aprinse. Tocmai de aceea e important să ne amintim că modul în care vorbim unii despre alții – mai ales în spațiul public – are un impact tangibil asupra stării societății noastre.
Asociația Psihologilor din România condamnă utilizarea repetată în ultimii ani (și mai ales în ultimele zile) a etichetelor diagnostice din sfera sănătății mintale ca mijloc de atac politic. Indiferent de context, de persoană sau de moment, acest tip de discurs nu este nici corect, nici util.
Din contră, alimentează frica, rușinea și stigmatul – exact lucrurile care îi împiedică pe oameni să ceară sprijin atunci când au nevoie de el. De aceea, accentuăm că:
𝟏. 𝐒ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐚𝐥ă 𝐞 𝐨 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥ă 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐢𝐚ță, 𝐧𝐮 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞. A vorbi despre sănătatea mintală cu seriozitate și empatie este un semn de maturitate. A folosi presupuse diagnostice sau termeni psihiatrici ca să punem o persoană într-o lumină proastă nu ajută pe nimeni – și poate face rău multora.
𝟐. 𝐃𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐞 𝐨 𝐨𝐩𝐢𝐧𝐢𝐞 – 𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐢𝐝𝐞𝐧ț𝐢𝐚𝐥 ș𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐞. Doar specialiștii autorizați pot pune un diagnostic și pot face asta doar cu acordul persoanei evaluate. Chiar și atunci, aceste informații sunt private. Nimeni nu are dreptul să atribuie public un diagnostic sau o tulburare, indiferent de funcția sau intențiile sale.
𝟑. 𝐀𝐯𝐞𝐦 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐧 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬ă î𝐧𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣𝐞𝐳𝐞 î𝐧𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚, 𝐧𝐮 𝐟𝐫𝐢𝐜𝐚. Felul în care vorbesc liderii – și despre ce aleg să vorbească – influențează climatul general. Ne dorim un spațiu public în care sănătatea mintală să nu mai fie un subiect tabu, ci o temă firească. Asta înseamnă să fim atenți la cuvintele pe care le folosim.
𝟒. 𝐑𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ăț𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢ț𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐛𝐮𝐧ă𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫. Sănătatea mintală este un bun public. Autoritățile și decidenții politici au responsabilitatea de a susține politici incluzive, de a investi în prevenție, în acces la servicii psihologice și în educație pentru reducerea stigmatizării.
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐨ș𝐭𝐫𝐢, atragem atenția că practicile celor care lucrează în domeniul sănătății mintale și care pun diagnostice (sau discută tratamente pentru persoane identificabile) în public nu doar arată 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐠ă𝐭𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă, ci și 𝐯𝐢𝐨𝐥𝐞𝐚𝐳ă 𝐞𝐭𝐢𝐜𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă.
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 care optează să utilizeze mesaje din acest registru atragem atenția că aceste fapte sunt în cel mai bun caz 𝐢𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐞. Dacă o fac din neștiință, este regretabil dar totuși î𝐧𝐠𝐫𝐢𝐣𝐨𝐫ă𝐭𝐨𝐫 – cine știe ce alte lucruri elementare nu cunosc? Dacă o fac cu intenție, este reprobabil și se demască prin 𝐛𝐢𝐠𝐨𝐭𝐢𝐬𝐦 și 𝐦𝐚𝐥𝐞𝐯𝐨𝐥𝐞𝐧ță.
Dacă o fac din neatenție, un act minim de reparație ar fi recunoașterea publică a greșelii – la fel cm a fost făcută și afirmația.
Ne dorim o societate în care 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐬𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭 î𝐧 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧ță 𝐬ă 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐚𝐬𝐜ă 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭, o societate în care empatia contează și în care nimeni nu este judecat dacă are nevoie de ajutor, ci toți sunt sprijiniți.
Să alegem, cu toții, să vorbim despre sănătatea mintală cu mai multă grijă, respect și responsabilitate!
𝘊𝘰𝘯𝘴𝘪𝘭𝘪𝘶𝘭 𝘋𝘪𝘳𝘦𝘤𝘵𝘰𝘳 𝘢𝘭 𝘈𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢ț𝘪𝘦𝘪 𝘗𝘴𝘪𝘩𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘪𝘢
16 mai 2025
