Cabinet Individual de Psihologie Sterian Daniela

05/10/2025

Chiar ai cedat primul cu adevărat?

"Cât timp te gândești și spui că ești primul care a cedat într-un conflict, adică ești primul care a renunțat să mai continue acel conflict, nu ai cedat. Doar ai tăcut. Disputa încă există, în interiorul tău. O perpetuezi inconștient. În timp, se acumulează și explodează din nou în exteriorul tău.

Crezând că ai cedat primul, îți alimentezi, de fapt, EGO-ul, pierzând din vedere esența: ce parte rănită din tine reacționează la acel conflict.

Știi expresia „a lăsa de la tine”?
Chiar lași de la tine... chiar lași o bucată din tine. Te dai la o parte încă o dată. Te poziționezi pe locul doi, în favoarea conflictului. Te lupți cu tine însuți, refuzând să te privești.

Când cedezi cu adevărat, nu te mai gândești că cedezi, nu mai spui că cedezi. Nu pentru că nu vezi ce se întâmplă, ci pentru că nu te "atinge" - nu dintr-o stare de indiferență, ci dintr-o stare de înțelegere. Înțelegi acea rană. Ai avut-o și tu. Acum nu te mai doare, pentru că ai vindecat-o... ai integrat-o. A rămas doar urma ei, o urmă minunată care îți amintește că ești om și te învață ce este compasiunea.

Nu mai acumulezi frustrări, pentru că ele nu mai există. Acum totul este într-o curgere lină, fără sedimente.

Când cedezi cu adevărat, de fapt nu cedezi, pentru că nu mai ai ce să cedezi.

Să aveți zile pline de conștientizări!
Lumina să pătrundă în cele mai ascunse și întunecoase colțuri ale voastre."

🙏❤️

Sursa: Andrei Zlampareț

05/10/2025

Mulțumesc!🙏❤️

05/10/2025

04/10/2025

NU CĂLCAŢI PANSELUŢELE

Maestrul Grădinar mi-a spus cândva:
„Lasă panseluţele să crească în grădina Mea.”

Apoi, mi-a înmânat cazmaua și a continuat:
„Ai grijă de ele până Mă-ntorc! Vin îndat’!”

„Dar, Doamne, eu nu știu cm să am grijă de ele.
Sunt atât de firave, atât de fragile.
Și eu n-am mai avut niciodată pansele!
Încredinţează-mi un trandafir –ghimpii îl vor proteja,
de nepriceperea și de stângăcia mea.
Încredinţează-mi o lalea –Stă îngropată în siguranţă sub iarbă, până trece,
Iarna cea grea, vremea cea aspră și rece,
Ca mai apoi să răsară, in înmuguriri de primăvară.
Încredinţează-mi o iederă, ai cărei cârcei, se agaţă și ei
de alţii, de ce pot, ca să găsească suport.
Dar, Doamne, panseluţe?
Ele nu au nici ghimpi, nici bulb, nici cârcei.
Nu-mi da panseluţe! Dă-mi altceva, orice vrei!”

Dar Grădinarul nu mă asculta, deci, mi-am schimbat și eu rugăciunea, așa:
„Bine, Doamne.
Voi avea grijă de panseluţe de-acum, dar spune-mi Tu cum.”

Și Dumnezeu mi-a spus: „ Udă-le cu dragoste,
Plivește-le cu hotărâre și bine, lasă-le să se încălzească la lumina din sufletul tău, din tine.”

„Asta-i tot?”

„Mai este un singur lucru, dar foarte important:
Cât de frumos vor înflori și cât de minunat, depinde de tine –
de cât de ușor le atingi, de cât le îngrijești de bine.
Așa că, umblă cu grijă, printre Micuţii Mei. Nu uita unde ești!
Nu călca pe panseluţe, să nu le zdorbești.”

Amintindu-mi cuvintele Maestrului Grădinar, am pornit înainte,
pentru a-mi aduce la îndeplinire partea mea de lucru,
murmurând în șoaptă această rugă fierbinte:
„O, Doamne,
Dă-mi cuvinte blânde, mâini blânde și picioare blânde,
Ca să nu calc peste panseluţele plăpânde.”

🙏🩷

Kay Kuzma

04/10/2025

❤️🤗

04/10/2025

🩷🤗❤️

03/10/2025

❣️

03/10/2025

🩷❤️🤍

03/10/2025

Într-o zi, cineva m-a întrebat:
- Care este slăbiciunea ta?
- Sunt sensibilă. Cele mai mici lucruri mă rănesc.
- Care este punctul tău forte?
- Cele mai mici lucruri mă fac fericită.

🙏❤️

Sursa: Melania Algiu