03/12/2025
"De ce își păstrează copiii emoțiile cele mai grele pentru mamele lor?
Un tată a întrebat într-o zi un psiholog:
"De ce copilul meu e calm cu mine, dar cu mama lui e mereu copleșit și țipă?"
Tatăl a spus cu convingere: "Cu mine se poartă frumos. Ascultă, mănâncă, se joacă, dar cu mama lui sunt doar lacrimi și crize. Poate că ea nu știe sa pună limite?"
Psihologul a făcut o pauză și l-a întrebat cu blândețe:
"Ți-ai văzut vreodată copilul plângând?"
El a răspuns:
"Nu. Eu ma înțeleg foarte bine cu el."
Psihologul:
"Un copil nu își ascunde emoțiile față de persoana lângă care se simte în siguranță. Suficient de în siguranță cât să arate și părțile "dezordonate". Suficient de în siguranță cât să arate frustrare, teamă, oboseală, reactivitate... suficient de în siguranță cât să țipe și să facă tantrum. A fi "cuminte" sau "liniștit" nu înseamnă mereu confort. Uneori înseamnă precauție."
Bărbatul a amuțit. A înțeles că un copil ușor de gestionat nu era, de fapt, un copil natural calm, ci un copil care învățase să se controleze, ca să nu piardă aprobarea lui. Dar, cu mama lui nu trebuia să joace niciun rol. Pentru ca știa că iubirea mamei nu se schimbă când se schimbă comportamentul lui.
Copiii își arată emoțiile cele mai grele cu persoana care pare suficient de puternică pentru a le conține. Eliberează ceea ce au dus cu ei, pentru că au încredere că această persoană rămâne aproape, chiar și atunci când emoțiile sunt mari și intense.
Așa că atunci când un copil plânge, se prăbușește sau țipă cu mama lui, nu este lipsă de respect, nu este manipulare, nu este comportament "rău".
Este siguranță.
Este încredere.
Este sistemul nervos care se relaxează în sfârșit îndeajuns cât să dea drumul la tot.
Bărbatul și-a plecat privirea. A înțeles că lacrimile copilului nu erau "împotriva" mamei. Doar treceau prin ea, pentru că ea este locul cel mai sigur al copilului în lume."
🙏❤️
Text preluat