Bio Royal, Strada Iuliu Maniu, 14, Constanta (2025)

10/08/2014

Resveratrol

Resveratrolul este cel mai puternic antioxidant, este de 4-5 ori mai puternic decat beta-carotenul, de 50 de ori mai puternic decat Vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat Vitamina C. El se gaseste in strugurii rosii, vin, must, precum si in afine si mure.

Resveratrolul incheaga si indeparteaza din organism radicalii liberi. Normalizeaza nivelul de lichide in sange. Resveratrolul scade nivelul colesterolului cu densitate mica (denumit si colesterol rau), si creste nivelul colesterolului cu densitate mare (colesterol bun).

Resveratrolul este o substanta antitumorala. Incetineste cu 50% sporirea celulelor cancerigene sau poate chiar sa le opreasca. In acelasi timp stimuleaza inmultirea celulelor sanatoase si capacitatea lor de regenerare.

Resveratrol mentine capacitatea de functionare normala a trombocitelor, ajuta la scaderea vascozitatii sangelui, imbunatatindu-se astfel circulatia sangelui, arterele ramanand elastice.

Resveratrolul are un puternic efect antiinflamator si antibacterian. Mentine fermitatea pielii, elasticitatea, impiedica imbatranirea prematura. este de asemenea un bun antialergic, distruge histamina.

Imbunatateste capacitatea memoriei, creste imunitatea organismului impotriva stresului. Scade nivelul de glicemie si este foarte bun in cazul afectarii retinei la diabetici si cei care sufera de hipertensiune arteriala.

De asemenea Resveratrolul imbunatateste vederea, reface structura genelor afectate, impiedicand astfel mostenirea diabetului si a hipertensiunii arteriale.

Resveratrol scade riscul de boli cardiovasculare cu 30%-50%.
Indicatii Resveratrol:

-la persoanele care locuiesc intr-un mediu poluant;
-in cresterea imunitatii, in timpul terapiei antitumorale, impotriva stresului;
-resveratrol se foloseste impotriva bolilor de inima, infarct, arterioscleroza, prevenirea si tratarea acestora;
-imbunatateste microcirculatia din tesuturi si organe, resveratrol previne si trateaza varicele si tromboza;
-previne si trateaza bolile canceroase (in combinatie cu tratamentele traditionale);
-ajuta la reabilitarea organismului d**a interventiile chirurgicale;
-resveratrol ajuta in starile dinaintea tumorilor benigne si maligne, eroziune cervicala, fibrom uterin, noduli la san;
-in cazul imbolnavirilor de natura alergica, de exemplu astm;
-in diabet si hipertensiune, in tratarea si prevenirea afectarii retinei.

10/08/2014

Marele atu al terapiei cu ajutorul unui sapun este ca il folosim zilnic, ori de cateva ori pe zi, in mod automat, reflex, fara sa fie nevoie sa
Sapunul natural cu lapte de capra

Marele atu al terapiei cu ajutorul unui sapun este ca il folosim zilnic, ori de cateva ori pe zi, in mod automat, reflex, fara sa fie nevoie sa ne punemne punem ceasul sa sune ( ca in cazul antibioticelor), ori sa inghitim hapuri, prafuri, sa ne ungem cu ceva, etc. Ne spalam oricum si daca prin asta rezolvam o dermatita, o eczema, o iritatie, sau chiar amelioram un psoriazis peren, atunci eu zic ca orice baie merita sa gazduiasca un asemenea sapun. Costa el ceva mai mult decat un sapun-crema, dar acest sapun nu face decat sa spele si atat. Un sapun natural are, pe langa uleiurile vegetale, pline ochi cu vitamine , proteine si minerale, atat de necesare pielii noastre expuse la tot felul de agenti de poluare, are spuneam si uleiuri esentiale, adevarate elixire, potiuni valoroase pentru trupul si spiritul nostru.

Dar sa revin la sapunul cu lapte de capra.

Laptele de capra contine o multime de nutrienti, grasimi, proteine care aduc beneficii pielii. Beneficiile aduse de laptele de capra sunt simtite cel mai bine de persoanele care sufera de diverse afectiuni ale pielii . El poate fi de asemenea folosit de cei care doar vor sa mentina o piele tanara si sanatoasa.

Care sunt deci beneficiile pe care le aduce sapunul cu lapte de capra?

1. Asa cm stiti, PH-ul laptelui de capra este cel mai apropiat , daca nu chiar similar cu cel al laptelui uman, de aceea este atat de eficient in protejarea epidermei de invazia zilnica cu bacterii si chimicale.

2.Hidratarea .Un sapun cu lapte de capra este cu mult mai hidratant decat orice alt sapun natural, tocmai datorita laptelui de capra . Cu cat laptele de capra este mai prezent in sapun si cu cat procentul de grasime este mai ridicat, cu atat este mai hidratant sapunul. Mentinerea unei hidratari corespunzatoare a pielii pe tot parcursul zilei, este un factor covarsitor pentru mentinerea tineretii acesteia. Deshidratarea duce la imbatranirea precoce a pielii, tenul uscat fiind cel mai predispus la riduri.

3. Piele sensibila.Ca orice sapun natural, sapunul cu lapte de capra este recomandat persoanelor cu piele sensibila. Laptele de capra insa, cu proprietatile lui deosebite, aduce un plus de beneficii sapunurilor naturale, oricum benefice.

4. Acneea. Proteinele din laptele de capra ucid pur si simplu bacteriile care cauzeaza acneea. Asa scrie peste tot, inseamna ca asa si este. Am vazut filmulete cu oameni care se laudau ca au scapat de acnee prin simpla spalare pe fata cu sapun cu lapte de capra. Aproape imi pare rau ca nu am si eu o acnee mica! :)

5. Exfoliere delicata. Sapunul cu lapte de capra exfoliaza pielea delicat, inlatura usor celulele moarte, datorita acizilor alpha-hydroxy, prezenti in lapte.

6. Eczema. Poate cel mai important dintre beneficiile sapunului cu lapte de capra este acesta, reducerea, chiar eliminarea eczemelor, mancarimilor, iritatiilor, dermatitelor. Responsabili pentru asta sunt nutrientii din laptele de capra.

10/08/2014

Vitamina E

Un antioxidant veritabil, vitamina E mai este numita si un “sportiv absolut” al organismului. Vitamina E ne protejeaza pielea de la lumina ultravioleta si previne deteriorarea celulelor sub actiunea radicalilor liberi. Vitamina E ajuta celulele sa comunice in mod eficient si are rol de protectie impotriva cancerului de prostata si a temutei boli Alzheimer. Sistemul imunitar este foarte mult ajutat de vitamina E care sustine celulele B si T, recomandat fiind sa fie administrat impreuna cu seleniul.

Vitamina ECum ne dam seama ca avem deficit de vitamina E? Cele mai clare semne ale deficitului de vitamina E sunt cele legate de probleme digestive, furnicaturi sau amortirea bratelor, mainilor sau picioarelor, probleme hepatice sau ale vezicii biliare, incetinirea vindecarii ranilor, vene varicoase, scaderea tonusului muscular, sterilitate, scaderea activitatii s*xuale.

In ce alimente gasim vitamina E? Vitamina E poate fi asimilata din alimente precum: mustar, spanac, seminte de floarea soarelui, migdale sau varza creata (o lista a alimentelor ce contin vitamina E in cantitati insemnate puteti regasi in partea de jos a acestui articol).

Ce este vitamina E?

Chiar daca numele sau face sa sune ca o singura substanta, vitamina E este de fapt o familie de vitamine liposolubile care sunt active in tot corpul. Unii membri ai familiei vitaminei E se numesc tocoferoli. (Acesti membri includ alfa, beta, gamma si delta tocoferol.) Alti membri ai familiei vitaminei E sunt numiti tocotrienoli. (Acesti membri includ alfa, beta, gama si delta tocotrienol.)
Care sunt functiile vitaminei E?

Vitamina E combate stresul oxidativ. Cu toate ca oamenii trebuie sa respire oxigen pentru a ramane in viata, oxigenul este totusi o substanta riscanta in interiorul corpului, pentru ca poate face moleculele reactive. In chimie, acest dezechilibru legat de oxigen este numit stres oxidativ. Vitamina E ajuta la prevenirea stresului oxidativ “lucrand” alaturi de un grup de substante nutritive pentru a impiedica moleculele de oxigen sa devina prea reactive. Acest grup de elemente nutritive include vitamina C, glutation, seleniu si vitamina B3.

Vitamina E ajuta sa avem o piele frumoasa si sanatoasa. Vitamina E protejeaza pielea de radiatiile ultraviolete. Protectia pielii are loc fie extern prin creme sau lotiuni care contin vitamina E fie printr-o dieta care contine alimente bogate in vitamina E, caz in care vitamina va calatori catre membranele celulelor si va exercita acelasi efect de protectie, dar din interior.

Vitamina E protejeaza impotriva cancerului vezicii urinare. Concluziile studiilor si cercetarilor prezentate la reuniunea anuala a Asociatiei Americane de Cercetare a
Cancerului, Orlando, FL, 23 mai 2004 arata ca mancand alimente bogate in vitamina E putem reduce cu 50% riscul de aparitie a cancerului vezicii urinare. Cancerului vezicii urinare este pe locul 4 privind incidenta de cancer in randul barbatilor (este de patru ori mai frecvent la barbati decat la femei).

Vitamina E din alimente, nu din suplimente nutritive, ofera protectie impotriva cancerului de prostata si impotriva Alzheimer. Vitamina E este gasita de obicei in suplimentele nutritive sub forma de alfa tucoferol insa cercetarile arata ca numai in forma sa de gama tucoferol inhiba proliferarea celulelor canceroase de prostata, fara a afecta celulele sanatoase. D**a cm s-a mentionat mai sus, Vitamina E este un termen generic pentru o familie de cel putin opt molecule cu structura similara. Prima cercetare privind vitamina E a fost realizata de fratii Shute la inceputul secolului al 19-lea, pe soareci si a aratat ca o fractiune de vitamina E, alfa tocoferol, ajuta foarte mult fertilitatea. Din acest motiv, fratii Shute au denumit numit vitamina “tocoferol” de la cuvantul grecesc care inseamna “a da nastere.” Mai multe studii recente au aratat ca, la om, alte fractiuni de vitamina E pot fi chiar mai benefice. Gama tocoferol, spre exemplu, are efecte anti-inflamatorii si este cardioprotector. Alfa, delta si gama tucoferoli se gasesc in mod natural in alimente verzi (mustar, varza creata, spanac, verdeturi Collard), in seminte de floarea soarelui si in migdale. Un aport ridicat de vitamina E dar din alimente, nu din suplimente (care de obicei contin doar alfa tocoferol) este asociat si cu prevenirea bolii Alzheimer. Cercetarile arata ca persoanele care au o dieta bogata in vitamina E au un risc cu 67% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer.

Atunci cand provine din surse alimentare, vitamina E nu creaza nici un fel de toxicitate. Suplimentele nutritive cu vitamina E nu trebuie administrate in doze mai mari de 3000 UI pentru ca s-a dovedit a avea efecte toxice. Aceste efecte secundare toxice includ crampe intestinale si diaree, oboseala, vedere dubla si slabiciune musculara.

Prin definitie, o vitamina sintetica trebuie sa aiba aceleasi proprietati ca cea naturala. Daca nu este asa, atunci chimistii nu si-au facut treaba cm trebuie, sustine Patrick Holford in “Cartea Nutritiei Optime”. Acesta este si cazul vitaminei E. D-alfa tocoferol succinatul natural este cu 36% mai puternic decat vitamina E sintetica, denumita DL-alfa tocoferol (in acest caz “l”-ul dicteaza diferenta chimica). Asa ca vitamina E naturala (extrasa spre exemplu din germeni de grau sau ulei din soia) este mai buna.

Vitamina E se pierde din alimente destul de mult atunci cand acestea nu sunt proaspete sau sunt procesate industrial. In grau, de exemplu, vitamina E se gaseste in cea mai mare parte in stratul de germeni iar prin prelucrarea comerciala se indeparteaza intre 50% si 90% din vitamina E. Pentru a pastra vitamina E din uleiul de masline, semintele crude de floarea soarelui sau uleiul de arahide incercati sa le depozitati in recipiente inchise la culoare si sa le expuneti cat mai putin la lumina.

Din moment ce vitamina E este o vitamina solubila in grasimi, absorbtia slaba de grasime la nivelul tractului digestiv poate contribui la deficitul de vitamina E. Anumite probleme de sanatate pot determina sindromul de malabsorbtie de grasimi iar printre aceste probleme de sanatate enumeram bolile pancreatice, boala celiaca sau boala vezicii biliare. Cercetarile arata ca nasterea prematura poate creste riscul de deficit de vitamina E la sugari. Pe termen lung, consumul regulat de ulei mineral (de exemplu, ca laxativ) poate compromite, de asemenea, capacitatea de aprovizionare a organismului cu vitamina E.

Pentru a functiona eficient in organismul nostru, vitamina E are nevoie de alte patru elemente nutritive si anume vitamina C, glutation, seleniu si vitamina B3. Vitamina C este necesara pentru a mentine vitamina E intr-o forma metabolic activa. Glutationul (o molecula de proteina foarte mica numita tripeptida si formata din trei blocuri de aminoacizi) este necesar pentru a pastra vitamina C in forma sa activa. Seleniul (micromineral) si vitamina B3 (intr-o formula speciala numita NADPH) sunt necesare sa mentina glutationul in forma activa. De aici reiese concluzia sa obiceiurile noastre alimentare trebuie sa includa alimente bogate in cat mai multe vitamine si minerale.

Vitamina E poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea unor probleme de sanatate precum:

Acnee
Boala Alzheimer
Angina pectorala
Astmul
Ateroscleroza
Cancer de san
Diabetul zaharat
Epilepsie
Guta
Infertilitatea (s*x masculin)
Boala intestinala inflamatorie
Degenerescenta maculara
Menopauza
Migrena
Scleroza in placi
Tipuri de cancer oral
Osteoartrita
Boala Parkinson
Ulcer peptic
Boala vasculara periferica
Sindrom premenstruale
Sarcina indusa de hipetensiune
Psoriazis
Poliartrita reumatoida
Vaginita

Lista alimente care contin vitamina E intr-o masura importanta
Mustar
Spanac fiert
Seminte de floarea soarelui crude
Varza creata preparata
Migdale uscate si prajite
Verdeturi Collard fierte
Papaia fiecare
Masline 1 cana
Ardei gras rosu crud
Varza de Bruxelles fierta
Kiwi fiecare
Rosii
Afine
Broccoli la aburi

In anul 2000, Academia Nationala de Stiinte SUA a stabilit doza zilnica recomandata (DZR) pentru vitamina E d**a cm urmeaza:

Bebelusi 0-6 luni: 4 miligrame
Bebelusi 6-12 luni: 5 miligrame
Copii 1-3 ani: 6 miligrame
Copii 4-8 ani: 7 miligrame
Baieti si fete 9-13 ani: 11 miligrame

Barbati si femei, 14 ani si peste: 15 miligrame
Femei insarcinate cu varsta de 18 ani si peste: 15 miligrame
Femei care alapteaza cu varsta de 18 ani si peste: 19 miligrame

10/08/2014

Macesele

Macese propietati nutritiveMăceșele (Rosa canina) au proprietăți curative extraordinare, fiind adevărate depozite de vitamina C care îmbunătățesc imunitatea la gripe, viroze, infecții. Apreciate de mii de ani în medicina naturistă din întreaga lume, măceșele cresc nivelul de energie, scad colesterolul, contribuie la sănătatea mucoaselor, stimulează vindecarea rănilor și contribuie la prevenirea bolilor de inimă și la formarea celulelor canceroase. Ceaiul sau infuzia de măceșe tratează intoxicațiile, diarea, febra, viermii intestinali, palpitațiile. În plus, ceaiul, sucul sau infuzia de măceșe sunt benefice în perioadele de stres, de suprasolicitare fizică sau efort intelectual, anxietate, astenie, nevroză, în convalescența după boli infecțioase, viroze, anemie, bronșită cronică, imunitate scăzută. Măceșele sunt indicate și în prevenirea sau tratamentul naturist al afecțiunilor hepatice și renale.

Măceșele au proprietăți ușor laxative și antioxidante, fiind recomandate și în curele de slăbire sau în dieta de menținere a siluetei. Vitamina C ajută metabolismul glucidelor și este indispensabilă în formarea colagenului. Substanțele bioactive sunt eficiente în cura de slăbire prin inhibarea procesului de depunere a țesutului adipos, facilitarea arderilor și eliminarea toxinelor nocive pentru organism (toxine care încetinesc metabolismul și arderea calorică). Măceșele sunt utile în orice cură de detoxifiere a organismului datorită efectului lor de scădere a stresului oxidativ și de reducere a radicalilor liberi.

Pe lângă efectele ușor diuretice, măceșele mențin și buna funcționare a vaselor capilare și normalizează circulația sângelui. Dacă suferiți de varice, infuzia de măceșe nu trebuie să lipsească din programul dvs alimentar! Sucul de măceșe este bun vitaminizant, tonic, vasodilatator arterial, antilitiazic, antiinflamator intestinal.

Măceșul este un arbust înrudit cu trandafirul, cu flori și frunze căzătoare și tulpina acoperită de țepi mici, ascuțiți. Fructele de măceș fac parte din categoria fructelor de pădure însă acestea nu pot fi consumate decât dacă sunt culese într-un anume moment al anului, fiind preferabil să fie prelucrate astfel încât să se prevină degradarea vitaminei C și a bioflavonoidelor. Interiorul fructelor nu este comestibil și de aceea este recomandabil să fiți foarte bine informați despre modul de preparare a măceșelor sau să vă achiziționați derivate ale măceșului din magazine specializate.

Măceșele conţin foarte multe vitamine, în special vitamina C, dar şi vitaminele din complexul B, E, K şi PP (flavonoglucozide). În aceste fructe roșii mai găsim proteine, substanțe minerale, acizi esențiali, licopen sau betulina. Compoziția bogată în nutrienți a măceșelor tonifică și vitaminizează tot corpul, menținând sănătatea țesuturilor și a organelor interne.

Ceaiul și infuzia de măceşe întăresc imunitatea organismului şi sunt vasodilatatoare. Conţinutul ridicat de vitamina C şi alte substanţe benefice asigură buna funcţionare a organismului, întărirea sistemului imunitar şi un flux sanguin excelent. În mod special vitamina P contribuie la menținerea normală a permeabilității și elasticității capilarelor.
Infuzie de macese cu seva de mesteacan

În măceșe regăsim și bioflavonoide, substanțe deosebit de valoroase pentru sănătate asociate și cu pigmentul fructelor. Bioflavonoidele au reputația certificată de studii de a aduce numeroase beneficii pentru sănătate, precum scaderea colesterolului, tratamentul naturist al varicelor, prevenirea bolilor de inimă sau cancerului. Persoanele care sunt predispuse la infecții ale tractului urinar trebuie să știe că infuzia de măceșe este la fel de eficientă ca și sucul de afine roșii.

10/08/2014

Patlagina

Pătlagina (Plantago major, P. lanceolata) crește sălbatică pe talazuri și terenuri virane pe tot teritoriul țării noastre. Oricât ar părea de banală, pătlagina are însă proprietăți curative și utilizări medicinale deosebit de eficiente. Acționează ca emolient și expectorant, antihemoragic, cicatrizant, hipocolesterolemiant, antiseptic. Datorita proprietăților antibiotice și antiinflamatoare, pătlagina este planta cea mai folosită sub formă de extract ca tratament naturist împotriva afecțiunilor respiratorii.

Frunzele de pătlagină se recoltează în lunile de vară, preferabil înainte de deschiderea florilor și se pot usca pentru a fi utilizate și în extrasezon. Dacă stați la curte, nu ar fi rău să vă cultivați puțină pătlagină într-o parte nefolosită a grădinii, lângă un gard unde aceasta va avea și soare și umbră pe parcursul zilei. Sucul proaspăt de pătlagina curăță și dezinfectează fără să provoace usturime sau durere. Dacă aveți răni ușoare (dvs sau copiii), zdrobiți ușor câteva frunze de pătlagină spălate în prealabil și aplicați-le direct pe rană. Acestea ameliorează și înțepăturile de insecte. Cine a copilărit la țară probabil că a procedat așa în copilărie, la sfatul bunicilor.
Proprietăți și utilizări medicinale pentru pătlagină

În frunzele plantei se găsește un irodoid numit acubină care, alături de flavonoizi, tonifică vasele de sânge și au efect antiinflamator. Cercetătorii spanioli care investigau irodoizii plantei în anul 2000 au descoperit că acubina din pătlagină are proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene. Studii norvegiene desfășurate în același an au arătat că un extract de pătlagină poate lupta contra infecției cu pneumococ.

Administrată intern sub formă de extract, pătlagina are efect expectorant iar mucilagiul său calmează mucoasele inflamate, fiind un remediu ideal pentru tuse, răceli de sezon sau bronșită acută. Încă din anul 1982, cercetătorii bulgari arătau că extractul de pătlagină poate fi un tratament naturist indicat pentru bronșită acută și răceli. În studii ulterioare, s-a demonstrat suplimentar că pătlagina are un efect relaxant asupra căilor respiratorii. Pătlagina poate calma și astmul, laringita, faringita și multe reacții alergice care afectează respirația.

Contraindicații pătlagină: până în prezent nu s-au semnalat efecte adverse sau fenomene toxice. Totuși, nu ezitați să cereți sfatul medicului.

Extractul de pătlagină fluidizează secrețiile căilor respiratorii, ajută la ameliorarea tusei de diferite etiologii, se recomandă în inflamațiile căilor urinare. În plus, extractul de pătlagină îmbunătățește activitatea aparatului respirator, ajută în tusea cu expectorație dificilă și protejează funcția aparatului digestiv. Unicitatea produselor Schoenenberger Germania constă în faptul că plantele nu sunt diluate, nu sunt uscate, nu au extrase alcoolice și nu conțin nici un fel de aditivi sau conservanți. Toate ingredientele rămân în forma lor naturală.
Mod de administrare a extractului bio Schoenenberger de pătlagină: pentru adulți și copii peste 12 ani, recomandarea este de câte 10 ml de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă / copiilor între 4 si 12 ani le sunt recomandați câte 5 ml de două ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă.

10/08/2014

Uleiul de cocos

Ulei de nuca de cocosTimp de mulţi ani uleiul de cocos a fost controversat datorită conţinutului de grăsimi saturate, însă cele mai noi cercetări arată că a fost o eroare totală să considerăm că grăsimile saturate sunt toate la fel. Ca de obicei, Doctor Oz, citând cele mai noi studii, a repoziţionat uleiul de cocos pe un loc fruntaş între alimentele sănătoase pentru că acesta are, într-adevăr, proprietăţi nutritive extrem de valoroase.

Uleiul de cocos extravirgin este un superaliment care creşte arderile în corp, stimulează metabolismul şi ajută la sănătatea inimii pentru că scade colesterolul. Este foarte sănătos pentru gătit (inclusiv prăjire sau coacere). În plus, este foarte mult folosit în industria cosmetică pentru că oferă strălucire tenului, tonifică pielea şi întăreşte sănătatea părului. .

Nu toate grăsimile sunt la fel. Uleiul de cocos extravirgin este o grăsime pe care o mâncăm pentru a scăpa de grasimea nedorită! In ce sens? Uleiul de cocos extravirgin stimulează metabolismul si ne ajută să slăbim. Este uleiul care se găsește înăuntrul tuturor nucilor de cocos – deci iata un produs 100% natural, vegetal și simplu de obținut. Industria cosmetică a reacționat prima la descoperirile privind beneficiile aduse de uleiul de cocos, introducându-l în foarte multe produse de înfrumuseţare de la creme de corp până la balsam pentru păr și buze. Dar nu trebuie să uităm că frumusețea vine din interior și că proprietățile nutritive ale uleiului de cocos trebuie valorificate și în alimentația zilnică. Cu atât mai mult cu cât studiile arată că această grăsime naturală din fructul cocotierului ne ajută și la slăbire.

Cum gătim cu ulei de nucă de cocos

Uleiul de cocos are un preţ rezonabil, apropiat de cel al untului sau uleiului de măsline. Obişnuim să punem ulei de masline extravirgin în tigaia în care pregătim alimentele însă acesta este un lucru contraproductiv, ne sfătuiesc nutriţioniştii. Atunci când se încinge, uleiul de măsline îşi pierde din proprietăţile nutritive şi schimbă gustul mâncării.

Cu ulei de cocos extravirgin puteţi pregăti legume, carne, deserturi. Acesta nu fumegă, este foarte versatil, pastrează aromele mâncărurilor şi crează o crustă frumoasă alimentelor. Uleiul de cocos extravirgin are un gust bogat şi fin.

Putem face şi popcorn cu ulei de cocos extravirgin! Puneţi boabele de porumb de floricele într-un singur strat peste uleiul de cocos extravirgin căci se vor face mai repede și nu veți avea floricele arse. Floricelele au foarte multe fibre şi, consumate cu moderaţie, reprezintă un aliment sănătos (cu condiţia sa nu le ardeți).

Iata o reţetă de clătite sănătoase pentru micul dejun sau desert:

Ingrediente:1 cană de făină integrală, 1 ou, 1 lingură de ulei de cocos extravirgin, o jumătate de cană de lapte, puțin zahăr vanilat, puțină scorțișoară presărată.
Toate aceste ingrediente sănătoase au marele avantaj că oferă rapid senzația de sațietate și nu vă mai este foame pentru mult timp. Atunci când coaceți clătitele, ungeți în prealabil tigaia cu puțin ulei de cocos. Două clătite de acest tip au numai 100 calorii și numai 5 grame de grăsimi. Vă recomandăm clătitele alături de dulceața fără zahăr adăugat precum dulceața de Aronia sau Coacăze ce pot fi regăsite în site-ul www.prodietabio.ro.

La temperatura de sub 25 grade se solidifică natural. De aceea, aspectul uleiului de nucă de cocos este asemănător cu cel al untului. Uleiul de cocos extravirgin poate fi pus pe paine exact ca şi untul. Seamănă la gust cu acesta dar este uşor mai parfumat, mai exotic. Ca și untul are gust bun, dar spre deosebire totală față de unt, uleiul de cocos extravirgin chiar ne ajută să slăbim.

Recomandarea Doctor Oz

Celebrul nutriţionist al Americii, Doctor Oz, amintește în mai multe emisiuni de uleiul de cocos extravirgin ca fiind un superaliment (numărul 1 în lista lui de 5 superalimente) care ne ajută la slăbirea sănătoasă. Acest lucru se datorează faptului că ne ajută să ne simțim sătui timp de mai multe ore, fapt esențial având în vedere că mulți dintre noi resimțim nevoia de a mânca la foarte puțin timp după ce tocmai am terminat o masă și asta se intâmplă în special în cazul carbohidraților rafinați. Îndrumările Dctor Oz pot fi urmărite pe site-ul său http://www.doctoroz.com/video-series/metabolism-boosters?video_id=1942338335001. În plus, trebuie să știm că uleiul de cocos extravirgin îmbunătățește metabolismul iar un metabolism activ este benefic slăbirii. Uleiul de cocos este metabolizat într-un mod unic. Spre deosebire de uleiurile tradiționale și unt este rapid procesat de ficat și ars caloric. O demonstrație foarte sugestivă puteți găsi pe site-ul http://www.doctoroz.com/video-series/metabolism-boosters? video_id=1942338330001.
Uleiul de cocos: Sunt bune grăsimile saturate?

Ați putea întreba: de ce este uleiul de cocos atât de bun de vreme ce conţine grăsimi saturate? Oare nu sunt grăsimile saturate dăunatoare? Da, uleiul din nucă de cocos este format din 94 % grăsimi saturate, dar lucrurile sunt puţin mai complexe. Iniţial, nutriţioniştii au avansat ideea că grăsimile saturate provoacă boli de inimă. Cu toate acestea, omenirea a consumat grăsimi saturate – în formă de unt, untură, ulei de nucă de cocos, etc – timp de mii de ani, dar bolile de inima au fost rare înainte de anii 1920. Creșterea incidenţei bolilor de inimă din ultimele decenii poate corespunde cu utilizarea tot mai mare de uleiuri vegetale polinesaturate, cm ar fi uleiul de floarea soarelui, de porumb şi rapiţă, precum şi de margarină.
Diabet

Uleiul de nucă de cocos este o grăsime care diabeticii o pot mânca fără frică. Nu numai că nu contribuie la diabet, dar ajută la reglarea glicemiei, reducând astfel efectele bolii. Locuitorii insulelor extotice au consumat timp de mii de ani ulei de cocos fără să cunoască boala numită diabet, dar când au abandonat acest produs pentru alte uleiuri “occidentale”, rezultatele au fost dezastruoase.
Slăbire

Legătura dintre ulei de cocos și slăbire este foarte interesantă. Fermierii din America au descoperit acest efect la începutul secolului trecut atunci când au încercat să îngrășe vitele prin hrănirea lor de ulei de nucă de cocos. În loc să se îngraşe, vitele lor au pierdut in greutate!
Sănătatea oaselor şi a dinţilor

Uleiul de nucă de cocos îmbunătăţeşte absorbția de calciu şi de magneziu în organism, ceea ce înseamnă sănătatea oaselor şi a dinţilor. Absorbția îmbunătățită a calciului datorată folosirii uleiului de nucă de cocos nu permite cariilor dentare să se dezvolte și ne ajută să avem dinţi puternici. Calciul şi magneziul sunt un mare beneficiu pentru femeile de vârsta mijlocie, care pot fi afectate de osteoporoză.

10/08/2014

Seminte de chia

Semintele de chia sunt cea mai noua recomandare a nutritionistilor. Prestigioasa emisiune TV “Doctor Oz” a promovat aceste seminte de chia si de atunci vanzarile de chia au crescut spectaculos. Alaturi de semintele de in, semintele de chia sunt unele dintre cele mai puternice, functionale si pline de nutrienti alimente din lume. Semintele de chia sunt mici, au culori de bej, maro si negru si sunt originare din sudul Mexicului si Bolivia. Daca doriti sa urmati o dieta de tipul “Mananci si Slabesti” semintele de chia sunt cele mai recomandate si ideale pentru acest stil de dieta. In plus, semintele de chia sunt foarte bogate in nutrienti: au de 30 ori mai multi antioxidanti decat afinele, de 5 ori mai mult calciu decat laptele, de 3 ori mai mult fier decat spanacul, de 14 ori mai mult magneziu decat broccoli si de 8 ori mai mult omega 3 decat somonul.

Cum au cucerit semintele de chia intreaga lume? Prin faptul ca suprima pofta de mancare timp indelungat, confera energie si vitalitate, ajuta la slabire, au foarte putine calorii, sunt bogate in calciu, acizi grasi esentiali si fibre.

Cum putem manca semintele de chia? Semintele de chia au un gust usor de nuca, sunt usor de mestecat si de digerat. Putem adauga chia in briose, in cerealele de dimineata cu lapte, in iaurt, in lapte de cereale, lapte de migdale sau de orez, in diverse deserturi usoare precum placinta cu branza si stafide. Presarati seminte de chia peste salate sau integrati-le in dressinguri.

Semintele de chia sunt benefice organismului si “la moda” datorita faptului ca livreaza cantitatea maxima de nutrienti (vitaminele si mineralele necesare organismului) cu minimum de calorii. In seminte de chia regasim fibre, acizi grasi Omega 3 si Omega 6, calciu, antioxidanti si chiar proteine.
Amestecate cu cerealele de dimineata, o portie de seminte de chia poate furniza 42% din necesarul de fibre zilnic (ne protejam astfel de boli precum obezitatea, cancerul de colon, hipertensiune arteriala si boli ale tractului digestiv). Fibrele sunt vitale pentru toate aspectele legate de sanatate si ajuta la slabire si digestie.

In contact cu apa sau cu un alt lichid, aceste seminte isi maresc volumul de cateva ori, deci 2 lingurite sunt suficiente. Chia absoarbe pana la de 12 ori greutatea sa proprie si se extinde ceea ce reduce pofta de mancare!

Chia este foarte bogata in acizi grasi Omega 3 si Omega 6. Ba chiar trebuie sa stim ca semintele de chia au mai multi acizi Omega 3 decat somonul salbatic! Cu totii avem nevoie sa consumam cantitati mari de acizi grasi esentiali caci corpul nostru nu ii poate produce in plan intern si sunt esentiali pentru reconstructia de celule si in reglementarea proceselor organismului. Acizii grasi ajuta la reducerea inflamatiilor si scad riscul aparitiei unor boli cronice, cm ar fi cele de inima sau artitra. De asemenea, acizii Omega 3 si Omega 6 regleaza nivelul zaharului din sange si insulina, ceea ce insemna ca ajuta in dieta de slabire. Semintele de chia sunt foarte bogate in calciu asimilabil, de 5 ori mai mult decat laptele! Deficitul de calciu poate duce la osteoporoza, o afectiune caracterizata prin oase poroase si fragile care afecteaza in principal femeile.
Istoricul semintelor de chia

D**a cucerirea spaniola a Americii Latine, semintele de chia si beneficiile lor au fost date uitarii caci o noua agricultura, cea europeana, s-a impus pe continent. In zilele noastre, datorita lipsei extreme de nutrienti in alimentatia tarilor civilizate (in special Statele Unite ale Americii), oamenii de stiinta si nutritionistii se afla in cautarea de solutii naturale pentru a imbunatati starea de sanatate a noastra, stiut fiind ca preventia bolilor este mult mai putin costisitoare decat tratamentul acestora. Datorita acestui fapt, semintele de chia au fost redescoperite, proprietatile lor benefice au fost readuse la lumina si au castigat popularitate in toata lumea moderna.

Semintele de chia au fost un aliment de baza (precum porumbul si fasolea) in alimentatia aztecilor si mayasilor. Cuvantul chia provine de altfel din limba mayasilor insemnand “putere”. Sunt dovezi care arata ca oamenii au inceput sa consume seminte de chia in jurul anilor 3500 i.Hr. Aztecii si mayasii consumau seminte de chia in mod regulat fie sub forma de faina de chia, ulei de chia sau amestecate cu apa. Erau apreciate pentru capacitatea lor de a creste energia organismului si vitalitatea pe perioade lungi de timp.

Puteti adauga seminte de chia in cerealele de mic dejun sau le puteti pune in blender alaturi de lapte de migdale, orez ori soia si fructe congelate sau proaspete pentru a face smoothie-uri hranitoare. O alta idee pentru un mic dejun hranitor: iaurt gras grecesc, o lingurita de miere de albine naturala (sau sirop de artar) si o lingura de seminte de chia. Puteti adauga seminte de chia in aluatul de clatite sau de prajituri iar dulciurile vor deveni mult mai sanatoase si mai hranitoare!

Proprietatile nutritive ale semintelor de chia le recomanda pentru consumul zilnic in cerealele de dimineata sau macinate fin (cu orice rasnita de casa) alaturi de seminte de in, susan, dovleac si adaugate in shake-uri, aluaturi, deserturi.
Semintele de chia sunt extraordinar de eficiente si pentru frumusetea si hidratarea pielii. Ultimele cercetari su revolutionat industria cosmetica, iar uleiul din seminte de chia a fost declarat extraordinar de nutritiv si hidratant pentru pielea fetei, a gatului si a intregului corp!

Bio Royal

10/08/2014

10/08/2014

10/08/2014

10/08/2014

10/08/2014

10/08/2014

10/08/2014

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category