Saracescu Monica Psiholog, Psihoterapeut

14/11/2025

12/11/2025

🔸 Uneori, când doare, alegem căi nebunești ca să alinăm sufletul.
🔸 Alteori, ne oprim. Privim înăuntru. Și căutăm o cale cu sens.

În această întâlnire din cadrul Adolescenți Fericiți – Ediția 25, am vorbit despre puterea deciziilor.
Despre cât de ușor e să fii împins de la spate, să alegi plăcerea de moment, rebeliunea, fuga.
Și cât de curajos e să-ți alegi drumul, cu asumare, cu disciplină, cu sprijinul celor care cred în tine.

Adolescenții au învățat că o decizie bună nu vine din impuls, ci din:
✔️ Integritate
✔️ Responsabilitate
✔️ Dorința de a-ți depăși condiția
✔️ Puterea de a renunța la ceea ce te trage în jos

Au privit înspre alegerile altora. Și înspre alegerile lor.
Au înțeles că nu e ușor. Dar este posibil.
Iar viața îți răspunde diferit atunci când decizi să o conduci, nu să o eviți.

📅 Următoarea ediție începe pe 17 ianuarie 2026
📍 Constanța | 10 întâlniri de transformare
💬 Înscrieri & Detalii: 0724 227 864

❤️ Dacă îți dorești ca adolescentul tău să învețe să ia decizii sănătoase, să aibă încredere în sine și să-și construiască un viitor cu sens, acum este momentul!

🎓 Adolescenți Fericiți, Părinți Împliniți – Ediția 26
📲 Scrie-mi în privat sau sună pentru înscriere!

08/11/2025

„Numai celălalt mă poate face fericit.”
Iată convingerea profund înrădăcinată a persoanelor dependente afectiv.

Aceasta este, de fapt, definiția imaturității afective, care se poate manifesta prin credințe precum:

„Nu pot trăi singur(ă).”

„Singur(ă) nu sunt de nimic.”

„Celălalt este răspunzător de fericirea mea.”

„Eu sunt răspunzător(are) de fericirea celorlalți.”

„Suntem o singură ființă.”

„Suntem identici.”

„Celălalt e totul pentru mine. Dacă ne-am despărți, aș muri.”

„Trebuie să fiu totul pentru celălalt.”

„Celălalt trebuie să fie întotdeauna disponibil pentru mine.”

„Celălalt trebuie să fie singura mea grijă.”

„Trebuie să fiu singura grijă a celuilalt.”

„Când doi oameni se iubesc, trebuie să trăiască totul împreună, să-și spună totul, să nu-și ascundă nimic.”

„Celălalt există ca să mă împlinească.”

„Trebuie să-l împlinesc pe celălalt.”

„Celălalt trebuie să se poată baza pe mine oricând.”

„Trebuie să mă pot baza pe celălalt oricând.”

„Trebuie să fiu persoana cea mai importantă pentru celălalt.”

Dacă am avea de-a face cu niște copii, aceste certitudini ar fi perfect firești:
părinții trebuie să se ocupe constant de ei, să le asigure protecția, hrana, liniștea, securitatea emoțională.

Însă, aici este vorba despre adulți.
Nimeni nu mai trebuie să îi hrănească, să îi îngrijească, să le cânte cântecele de leagăn, să îi ridice atunci când cad sau să le aline rănile pentru a le securiza mediul.

Această etapă ar trebui să fie deja depășită.
Totuși, persoanele care suferă de imaturitate afectivă sunt încă în așteptarea unei figuri protectoare — o ființă care să fie mereu acolo:
un „zeu personal”, un „înger păzitor”.

🩵 Sylvie Tenenbaum

05/11/2025

🎯 Ce se ascunde în spatele unei dependențe?

Alcool, tutun, droguri, pariuri... sunt doar efectele.
În spate stă durerea nespusă, dorința de a aparține, lipsa de sens sau lipsa încrederii în sine.

În cadrul cursului „Adolescenți Fericiți, Părinți Împliniți” – Ediția 26, discutăm sincer cu adolescenții despre tentații, riscuri și ce pot face concret pentru a nu ajunge acolo.

📅 Începem pe 17 ianuarie 2026
📍 Constanța | Sâmbăta, 13:00 – 16:00
☎️ Înscrieri: 0724 227 864

✅ Protejează-l prin dezvoltarea sa personală și emotională!

02/11/2025

27/10/2025

Acel moment când colaboratorii devin prieteni și parte din familie. 💛

Când ești recunoscător oamenilor care îți fac viața profesională mai ușoară și îi vrei mai aproape — așa cm mi-o ușurează mie Gabriel, ori de câte ori apare ceva legat de tehnologie și partea tehnică.

A fost un weekend distractiv, plăcut și relaxat — exact cm aveam nevoie! 😊

24/10/2025

Recunoștința și durerea. Pot coexista.

În urmă cu ceva timp, o femeie mi-a spus ce îi transmite adesea partenerului ei de cuplu:

„Îți sunt recunoscătoare pentru efortul pe care îl faci atunci când îți cer.
Dar mă doare că trebuie să repet aceleași lucruri.
Mă doare când nu vezi presiunea de pe umerii mei.
Mă doare să simt că duc totul singură.”

Așa se nasc conflictele tăcute.
Pentru că poți aprecia gesturile bune și, în același timp, să suferi pentru lipsurile care rămân.

Iar dacă partea dureroasă nu e ascultată, recunoștința începe să se stingă.
În loc să vezi binele, vezi doar golurile.
Și, încet, admirația se transformă în reproș.

💔 Ceea ce lipsește nu e dragostea.
Ci echilibrul.

Un cuplu nu poate crește atunci când unul se simte împovărat, iar celălalt — neatent.

Adevărata apropiere înseamnă să recunoști ambele realități:

💗 „Îți mulțumesc pentru ceea ce faci.
Dar mă doare că rămân singur(ă) cu atâtea responsabilități.”

Doar când ambele sunt auzite apare șansa unei schimbări reale.

✨ Tu cm trăiești acest echilibru?
Poți spune, în același timp, „mulțumesc” și „mă doare”?

18/10/2025

Din cabinet: lecția despre „a pune întrebări”

Lucrând cu o clientă într-o ședință individuală, am descoperit o credință limitativă care o ținea blocată în relațiile ei:

„Nu pun întrebări oamenilor, de teamă să nu îi dezamăgesc.”
Această credință venea din relația cu mama — o figură adesea indisponibilă emoțional, uneori ignorantă, alteori dependentă, față de care copilul a învățat să tacă pentru a nu deranja.

Am ajutat-o pe clientă să înțeleagă că a pune întrebări nu e un act de invazie, ci poate fi un act de iubire.

Există, de fapt, două tipuri de întrebări:
💞 Când le punem din grijă, curiozitate autentică și dorința de a-l descoperi pe celălalt — pentru că ne pasă și vrem să fim prezenți cu adevărat.

🩶 Când le punem din control, pentru a manipula sau a ne proteja de propriile nesiguranțe.

Când a conștientizat această diferență, clienta a reușit să înlocuiască vechea convingere cu una nouă și sănătoasă:

„Am dreptul să pun întrebări celor din jur pentru că îmi pasă.
Țin cont de nevoile lor, îi respect și vreau să îi ajut.
Mă eliberez de teama de a dezamăgi.”

De aici am deschis un alt pas important: responsabilitatea în relații.

Am întrebat-o:

„Care este responsabilitatea ta într-o relație?”

Și împreună am construit răspunsul:
🌸 să ascult cu prezență
🌸 să îmi comunic nevoile
🌸 să respect limitele
🌸 să ofer atât cât pot, cât știu, cât vreau
🌸 să cultiv o atitudine care mă ajută să mă bucur de experiență
🌸 să setez o intenție pozitivă — pentru ca și celălalt să se bucure de prezența mea
Pentru că a fi într-o relație conștientă înseamnă să nu te ascunzi în spatele fricii de a dezamăgi, ci să-ți onorezi rolul cu empatie, respect și bun-simț.

16/10/2025

Din terapiile de azi:
„Trăiesc o viață sănătoasă atunci când plăcerea de astăzi nu mă doboară mâine.”

Sănătatea – fie ea emoțională, fizică sau relațională – înseamnă echilibru.

Înseamnă să știi când să te bucuri, fără să te pierzi.
Să alegi cu mintea limpede ceea ce îți hrănește sufletul, nu doar ceea ce îți oferă o satisfacție de moment.

Adevărata maturitate emoțională începe atunci când plăcerea nu mai devine o fugă de tine, ci o formă de a fi în armonie cu tine. 🌞

15/10/2025

🧳 Lecția de aseară: „Efectele bagajului personal asupra relației de cuplu”

Aseară, în cadrul întâlnirii noastre săptămânale din programul Cufărul cu Iubire – Cheia pentru Reconectarea în Cuplu, am deschis un subiect profund: bagajul emoțional pe care fiecare dintre noi îl poartă, uneori fără să-și dea seama.

De multe ori, partenerii dintr-un cuplu nu conștientizează cât de mult trecutul încă trăiește în prezentul lor.
Ajung să reacționeze, să se apere, să se retragă sau să se închidă — nu pentru că nu iubesc, ci pentru că poartă în ei povești vechi, răni netămăduite și mesaje învățate demult, care le-au modelat identitatea.

În atmosfera noastră liberă, sinceră și caldă, fiecare poveste devine o oglindă.
Ne inspirăm unii din alții, ne recunoaștem în fragmente de viață și, uneori, ne vindecăm doar auzind un adevăr rostit cu curaj.

Unul dintre participanți și-a amintit o replică spusă des de tatăl său:
👉 „Stai la locul tău.”

O frază aparent simplă, dar care l-a învățat să nu mai îndrăznească.
Să nu ceară.
Să nu strălucească.
Să se teamă să greșească.
Să se conformeze dorințelor altora, pierzând treptat legătura cu sinele său autentic.

Astfel de replici, repetate în copilărie, devin fire invizibile care ne leagă de trecut.
Dar vestea bună este că ele pot fi rupte cu conștiență, blândețe și curaj.

Acest participant a ales să-și recâștige puterea:
a mers în psihoterapie,
a început să se descopere,
și, împreună cu iubita lui, a ales să participe la acest program.
Pentru că profunzimea unei relații începe întotdeauna cu profunzimea relației cu tine însuți.

💬 Te invit și pe tine la un exercițiu simplu, dar revelator:
Scrie pe o foaie acele expresii pe care ți le spuneau părinții în copilărie – „ca să-ți bagi mințile în cap”, „pentru binele tău”, „ca să te înveți minte”.

Apoi respiră și privește-le cu sinceritate:
✨ Ce aur ascund unele dintre ele?
✨ Ce durere sau limitare ți-au adus altele?
✨ Ce alegi să păstrezi? Și ce alegi să lași să plece?

Pentru că eliberarea începe în clipa în care alegi să nu mai fii prizonierul poveștii vechi.
Și din acel moment, iubirea din prezent poate în sfârșit… să respire. 💞