15/09/2025
A devenit, din păcate, o situație foarte frecventă prezentarea la medic pentru diverse simptome atipice ( dureri de cap, amețeli, ceață mentală, scăderea capacității de concentrare, tulburări de memorie de scurtă durată) care alterează calitatea vieții oamenilor, fără a li se putea atribui o cauză medială concretă.
Mulți pacienți ajung să consume o volum imens de servicii medicale clinice, imagistice și de laborator, fără a identifica o problemă organică.
Deși intuim acest lucru de ceva vreme, iată că avem acum dovada clară, fundamentată științific, că acest scrolling permanent pe rețele de socializare și feed-uri generează un efect psihosomatic înfiorător in populația generală.
Creierul uman este programat să acorde atenție amenințărilor, declanșând răspunsul „luptă sau fugi”, cu mobilizarea hormonilor de stres - cortizol și adrenalină. În mod normal, acest răspuns se resetează după dispariția pericolului, dar expunerea repetată îl menține activ, obosind și dereglând sistemul de stres și funcțiile legate de recompensă. Astfel, lucrurile plăcute devin mai puțin atractive, iar anxietatea, epuizarea și lipsa de speranță cresc, afectând calitatea vieții.
Un cerc vicios apare când oamenii, simțindu-se anxioși, caută mai multe știri negative, mărind stresul și anxietatea și accentuând hipervigilența pentru posibile amenințări viitoare. Aceasta este esența doomscrollingului – un ciclu greu de întrerupt.
Fluxul continuu de știri negative și algoritmii ce promovează conținutul tulburător sporesc efectele nocive. Anii recenți, marcați de pandemie, conflicte și dezastre naturale, au fost un teren fertil pentru această expunere continuă.
Pentru cine dorește o analiză mai profundă a situației, anexez link-ul articolului original
Experts say graphic images, nonstop outrage, and the 24/7 negative news cycle don’t just upset us—they alter our stress response and harm mental health.
