18/03/2025
Consider că am ceva relevant de spus pe tema aceasta, așa că am să scriu despre asta.
„Adolescence”, nu e departe de realitate, e o oglindire adecvată a unui fascicul din realitatea în care trăim, specific, un fascicul(nu un standard)dintr-o extremă a realității lumii în care trăim.
Am lucrat 26 de ani cu copii și adolescenți, adesea navigând situații mai complicate și mai încărcate, am jonglat cu multe dificultăți și vă pot spune foarte sigur că adolescența nu e o briză de vară, chiar și atunci când nu ajunge să fie o perioadă de negură și mlaștină emoțională. E greu să vezi cm copilul devine adult, chiar și atunci când nu se luptă cu proprii demoni.
"Adolescence" nu e pentru cei care vreți să vă uitați la el pentru a învăța, e exact ca educația sexuală, exact ca educația emoțională, exact ca parentingul în care copilului i se dă voie să se exprime și să se opună. Practic nu e mare lucru de învățat din el dacă sunteți preocupați de relația cu copilul vostru, dacă sunteți implicați, e vorba de o situație care se situează la o extremă, extrema cazurilor specifice. E de înțeles faptul că e important să discutăm cu copiii noștri, să fim implicați, să comunicăm, să știm ce repere ai și ce repere sociale sunt acum populare în “trib”. Cei care vrem să învățăm, facem asta și nu vom afla mult în plus din serie. Seria nu o văd utilă pentru cei care se autoeducă deja, ar fi utilă pentru cei care nu înțeleg sau nu acceptă importanța acestor aspecte. Este un conținut greu de privit tocmai pentru că scoate la iveală situații sau conflicte dincolo de ceea ce considerăm că „ni se poate întâmpla nouă”, ba e dificil și pentru cei care știm că aceste situații pot fi la câțiva centimetri metaforici de noi.
Cei care înțeleg că nu e ușor să navighezi adolescența în sistemele noastre sociale, se vor îngrozi și vor pierde câteva nopți de somn văzându-și temerile ecranizate. Cei care în mod real ar trebui să înțeleagă și să învețe ceva, nu se vor uita probabil niciodată și dacă se vor uita li se va părea o porcărie care nu reflectă realitatea posibilă a vieții adolescenților, deoarece pentru ei este nevoie să fie convinși că la ei în casă așa ceva nu se va întâmplă niciodată. "Adolescence" ar fi benefic pentru cei care ar trebui să fie atenți la nevoile adolescenților dar aleg să ignore sau să minimalizeze aceste probleme, considerând că realitatea descrisă nu li se aplică.
"Adolescence" nu e un reper, e un fascicul, dar e de discutat în schimb despre adolescență, așa din perspectiva lumii în care trăim acum, adolescența reală, concretă, de azi.
Cei care au disponibilitatea de a înțelege dificultățile acestei vârste știu că e nevoie de mult mai mult decât reguli sau interdicții, e necesară disponibilitatea de a asculta și de a accepta că un adolescent poate avea puncte de vedere care ne surprind sau chiar ne înspăimântă, e nevoie de prezență, de înțelegere, de iubire, de acceptare, de...așteptare și susținere. Suntem adulți, nu avem acces de membru în club, oricât de mult am vrea, putem ajunge în cel mai bun caz părintele cool, care are ceva mai multă utilitate decât ceilalți.
E foarte important să nu ne mințim. Oricât de bună e relația cu copilul nostru, în adolescență trecem de pe partea cealaltă a ușii și intrăm de acum doar în vizită. Asta e natural și echilibrat. Suntem adulți, nu mai avem acces de membru în club oricât de mult am vrea. Putem ajunge în cel mai bun caz părintele cool, care are ceva mai multă utilitate decât ceilalți. Vă spun asta din poziția de părinte cool(stalker adolescent, poți da feedback de pe contul fals, dacă greșesc 😁)
Uneori, suntem atât de prinși în încercarea de a-i proteja pe adolescenți de greșeli și de consecințe, încât uităm că și ei au nevoie să-și exploreze propriul drum, să-și înțeleagă resursele și limitele, să învețe din eșecuri și să exerseze libertatea într-un cadru de siguranță. Ar fi benefic ca părinții, profesorii și ceilalți adulți implicați în viața adolescenților să înțeleagă faptul că rezistența, confruntarea și contestarea autorității nu sunt mereu semne de rebeliune fără sens, ci pot semnala o căutare de autonomie și validare. Ar fi de luat în calcul faptul că adolescenții sunt din ce în ce mai expuși la influențe culturale și sociale globale: trenduri virale, presiuni de imagine, competiție școlară, hărțuire online, toate adăugându-se provocărilor clasice ale pubertății și maturizării. Conștientizarea acestor noi factori de risc, dar și a resurselor pe care adolescenții le pot descoperi în sine sau în jurul lor, face parte din obligația noastră, ca psihologi, educatori ori simpli părinți, de a-i sprijini și de a le oferi un cadru sigur și empatic de dezvoltare.
Este esențial să înțelegem că perioada adolescenței nu e doar o etapă dificilă în care apar turbulențe emoționale, dar și un interval de potențial uriaș pentru dezvoltare identitară, creativitate și asumare treptată a independenței.
Scriu asta cu litere mari: CAPACITATEA NOASTRĂ DE A NE ADAPTA ȘI DE A ACCEPTA TRANSFORMĂRILE LUMII ÎN CARE TRĂIM DETERMINĂ CALITATEA RELAȚIEI PE CARE O CONSTRUIM CU EI, degeaba demonizăm ecranele și ne bazăm doar pe reguli, interdicții, închidem ochii și ne dăm ochii peste cap la cât de sensibili, de diferiți de(ce s-o mai spune despre adolescenți)sunt ei acum.
Știți pentru cine chiar cred că e util "Adolescence"?
Pentru psihologi și viitori psihologi.
Pentru colegi și viitorii colegi care vor lucra cu adolescenți.
Pentru toți colegii care au făcut formarea cu "mergeți să vă căutați pe cineva care vă semnează practica", "nu avem timp să mai facem practică" și au avut momentan expunere doar la studii de caz generalizate și la manuale standardizate, neadaptate la societatea în care trăim. Este necesar să se țină cont de faptul că adolescenții de astăzi nu mai trăiesc în aceeași realitate ca generațiile anterioare: au acces la informații variate și uneori contradictorii, se confruntă cu standarde nerealiste și caută constant validare pe platformele online, lumea lor s-a schimbat și oricât de conectați suntem cu ei, noi o înțelegem doar parțial și nu suntem parte din ea, oricâtă muzică ascultăm și oricât de la curent suntem cu ceea ce se întâmplă.
"Adolescence" e o pastilă de șoc și eu una mă bucur că ne dă prilej de discuție, pentru că fie că suntem părinți, specialiști, mentori sau pur și simplu observatori ai schimbărilor sociale, avem datoria de a recunoaște și de a integra realitatea adolescenților de azi, știind că implicarea noastră într-un parteneriat autentic cu ei este cheia care poate deschide drumul către o dezvoltare sănătoasă și către maturizare echilibrată Într-o lume în care mentorii lor pot fi psihopați narcisici, reperele lor sunt încă vulnerabile, modelele de relaționare și comunicare au devenit mai fluide, iar mijloacele de exprimare ale adolescenților s-au diversificat mult prin intermediul rețelelor sociale.
