Cabinet Individual de Psihologie ELENA PAP

31/12/2025

Un gând la final de an!

2025 a fost un an al devenirii – un timp al descoperirilor, al experiențelor asumate și al observării atente, uneori tăcute, dar esențiale.
A fost un an în care am învățat să privesc mai profund, să înțeleg mai nuanțat și să acord sens trăirilor, relațiilor și schimbărilor.
Un an al conștientizării, al creșterii interioare și al echilibrului construit pas cu pas.
Privesc înainte cu recunoștință și speranță. Fie ca 2026 să fie un an al clarității, al blândeții față de sine și ceilalți, al conexiunilor autentice și al evoluției armonioase.
Un an în care să continuăm să observăm, să înțelegem și să creștem.
Mulțumesc!
La mulți ani!

26/12/2025

Vocația de a lucra cu oamenii

Sunt psiholog clinician și logoped de mulți ani, iar drumul meu profesional a fost de la bun început, un drum al întâlnirii cu omul.
De 27 de ani, lucrez cu oameni aflați în suferință, în căutare de sprijin, sens și echilibru.
În urmă cu 27 de ani am activat ca asistent social în Spitalul de Boli Contagioase, pe secția HIV/SIDA, un loc în care fragilitatea vieții m-a învățat lecții profunde despre durere, speranță și demnitate.
Ulterior am fost profesor psiholog în licee și grădinițe, psiholog în cadrul Departamentului Social Misionar al Arhiepiscopiei Tomisului, profesor psihopedagog într-o școală specială, apoi psihologul si logopedul copiilor din centrele protecției copilului.
Dincolo de titluri și funcții, am rămas mereu același om care ascultă, simte și însoțește!
De când mă știu, am lucrat cu oameni care aveau nevoie.
!!!!Observ adesea, pe diverse pagini, cereri precum: „Vă rog, recomandați-mi un psiholog sau un logoped foarte bun.”!!!
Tehnic vorbind, toți suntem buni. Avem teoria, scoala, fișele de lucru, instrumentele, metodele și aparatura necesară.

Este ca și cm ai avea schița de mobilier de la Ikea: totul este acolo, gata să fie asamblat. 😀

! Și totuși, există un dar.

În lucrul cu omul nu este suficientă doar tehnica. Este nevoie de chemare. De talanți.
Eu simt.
Uneori simt prea mult.
Nu cu toți cei care mă caută pot crea legături psihologice profunde, mai ales atunci când întâlnesc multă negativitate sau neîncredere.
Dar pe cei mai mulți îi pot ajuta.
Cum? Simplu. Îi simt!
Este aceasta o artă? Nu cred. Este un dar – un dar divin.
Însă acest dar nu ar avea valoare fără muncă, fără studiu și fără dorința sinceră de a deveni mai bun. De aceea, formarea continuă a fost și rămâne pentru mine o necesitate.
Nu există curs valoros la care să nu mă înscriu, pentru că fiecare om care îmi trece pragul merită cea mai bună versiune a mea.
Dincolo de diplome, metode și experiență, cred cu tărie că esența lucrului cu omul este iubirea față de aproapele nostru.
Ea dă sens profesiei, susține relația terapeutică și transformă fiecare întâlnire într-un act autentic de sprijin, vindecare și umanitate.
Cu drag și prietenie,
Psih.
Pap Elena
Un 2026 cu sănătate si iubire!

23/12/2025

De sărbători, mintea se liniștește, sufletul se încălzește, iar iubirea se arată cel mai frumos în bucuria de a-i face fericiți pe cei apropiați. 🎄
Sărbători fericite!

21/12/2025

Bucuria de a dărui în preajma sărbătorilor

Sărbătorile sunt momente speciale, în care oamenii devin mai apropiați și mai atenți unii la alții. Dincolo de cadouri și tradiții, adevărata semnificație a sărbătorilor este bucuria de a dărui. A dărui nu înseamnă doar a oferi lucruri, ci și timp, afecțiune, o vorbă bună sau un zâmbet.
În această perioadă, gesturile simple pot aduce multă fericire. Un cadou oferit din suflet, un ajutor sau o îmbrățișare pot schimba starea cuiva și pot aduce speranță. Mai ales pentru copii, dăruirea este o lecție importantă despre generozitate și prietenie.
Bucuria de a dărui îi face pe oameni mai buni și mai uniți. Atunci când oferim din inimă, sărbătorile devin mai luminoase, iar sufletele noastre mai bogate.
Cu recunoștința si pace,
Psih. Pap Elena

13/12/2025

In urma cu 10 ani! Maria o adevărată artistă!
Pe atunci, dra avea 5 ani;)

Lucrare colectiva, Mosul cel Bun!

10/12/2025

Buna dragilor!
Am primit astăzi următoarea intrebare:

"Buna ziua, am o problema, cm m-ati sfatui sa procedez?
Este un copil de grupa 0 in momentul in care scrie : I O si el zice io. Il intreb ce a auzit prima data? Raspunde: " i o" si scrie "ai ". A fost cu diagnostic de spectru si scos din el. In prezent are diagnostic doar de adhd. Atunci cand e pus sa repete un cuvant mai complex, amesteca literele."

Am ales sa răspund aici pentru a veni in sprijinul mai multor părinți/specialiști supervizati.

1. Separarea sunetelor prin exerciții foarte scurte și vizuale

Copilul spune „io” ca un singur bloc, nu ca două sunete distincte. Asta înseamnă că are dificultăți în segmentarea fonologică.

Încercați:

Folosiți jetoane / capace / cuburi.
Spui „I – O”, iar el pune două jetoane separate.
Apoi întrebați: „Câte sunete sunt?” → el trebuie doar să arate jetoanele, nu să scrie.

Faceți exercițiul fizic: bate din palme pentru fiecare sunet.

Obiectivul: să simtă că sunt două sunete, nu un singur cuvânt.

2. Asocierea sunet–literă prin rutine foarte repetitive

Copilul scrie „ai” pentru că:

fie nu reține stabil litera și sunetul,

fie sare prea repede la execuție (tipic ADHD),

fie confuzionează vocalele apropiate.

Practic:

Puneți în față un carton cu literele I și O (culori diferite).
Rostirea: „Primul este I. Scriu I.”
Apoi: „Al doilea este O. Scriu O.”

Îl ghidați prin verbaj pas cu pas. ADHD răspunde bine la un pattern verbal constant.

3. Încetinirea procesului înainte de a scrie

Copiii cu ADHD execută adesea mai repede decât procesează.

Introduceți o regulă simplă:

„Întâi spun. Apoi arăt. Apoi scriu.”

Exemplu:
Aud: „I O”.
Spun: „I… O”.
Arăt cu degetul pe două cartonașe.
Abia acum scriu.

4. Pentru cuvintele mai complexe pe care le amestecă

Tulburările de procesare fonologică sau dificultatea de memorie auditivă de lucru sunt comune.

Ajută:

Să rupă cuvântul în bucăți: silabe sau chiar sunete.

Să repete cu ritm (copiii cu ADHD răspund bine la ritm):
Ex.: „ma –și- nă"

Folosirea schemelor vizuale: cutii desenate pentru fiecare sunet/silabă.

Cu drag,
Psih. Logoped Supervizor,
Pap Elena

09/12/2025

Ce este dislalia?

Dislalia este o tulburare de pronunție în care copilul omite, înlocuiește, distorsionează sau inversează sunete (ex.: spune “lapiță” în loc de “lapte”, “tatou” în loc de “trapez”).

Este cea mai frecventă tulburare de limbaj în copilărie.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul este pus de logoped (uneori în colaborare cu medicul ORL sau neurolog, la nevoie).
Pașii includ:

1. Evaluarea inițială a limbajului

logopedul ascultă vorbirea spontană

cere repetarea unor cuvinte și propoziții

testează fiecare sunet al limbii române

2. Identificarea tipului de eroare

Logopedul stabilește dacă sunt:

omisiuni (copilul nu produce sunetul deloc)

substituiri (înlocuiește cu alt sunet)

distorsiuni (sunetul e produs greșit)

adăugiri (adaugă sunete inutile)

3. Examinarea organelor fono-articulatorii

Se verifică:

mobilitatea limbii

frenumul lingual (dacă e prea scurt)

dentiția și ocluzia

buze, palat, respirație

4. Control ORL (dacă e nevoie)

Pentru a exclude:

hipoacuzie ușoară

otite repetate

vegetații adenoide foarte mari

5. Evaluare psihologică (rareori)

Doar dacă există suspiciuni de întârziere globală în dezvoltare, ADHD, TSA etc.

La ce vârstă se poate pune diagnosticul?

Până la 4 ani, formele ușoare pot fi încă normale.

După 4 ani, majoritatea sunetelor trebuie să fie corecte.

Diagnosticul de dislalie se pune, în mod obișnuit, între 4 și 5 ani.

Sunetele complicate precum R, S-Ș, Ț-C-G pot apărea corect și spre 5–6 ani.

Cum se corectează dislalia?

Tratamentul este terapia logopedică, care include:

1. Exerciții pentru mobilitatea limbii și buzelor

„limba ceas”

„limba lopată”

„vântul în pânze”

exerciții de respirație și suflat

2. Provocarea sunetului (emiterea corectă)

Logopedul ajută copilul să simtă locul în care se produce sunetul:

unde se așază limba

cum se formează fluxul de aer

cum se poziționează buzele

3. Automatizarea sunetului

Se trece prin etape:

1. sunet izolat

2. silabe

3. cuvinte

4. propoziții

5. conversație

4. Generalizarea în vorbirea de zi cu zi

Părinții primesc exerciții pentru acasă.

Cât durează până când se îndreaptă?

Depinde de:

vârstă (cu cât mai mic, cu atât mai repede)

tipul dislaliei (unul sau mai multe sunete)

cooperarea copilului

frecvența ședințelor

exercițiile făcute acasă

În general:

sunete simple: 1–3 luni

sunete dificile (ex. R, S-Ș): 3–6 luni

dislalia multiplă: 6–12 luni

Uneori mai repede, alteori mai lent – dezvoltarea limbajului este foarte individuală.

Se poate îndrepta complet?

În majoritatea cazurilor, DA.
Cu terapie logopedică constantă, dislalia se corectează complet în peste 90% din situații.
Psih. Logoped Supervizor,
Pap Elena

08/12/2025

Ce este dispraxia verbală?

Dispraxia verbală este o tulburare motorie de planificare și programare a mișcărilor articulatorii, nu o problemă de mușchi sau tonus, ci una de coordonare dintre creier și aparatul fonator.

Copilul știe ce vrea să spună, dar nu reușește să planifice corect succesiunea mișcărilor limbii, buzelor și maxilarului pentru a produce sunetele și silabele corect.

Cum se manifestă dispraxia verbală? (Semne clinice principale)

1. Eroare inconsistentă

același cuvânt poate fi produs în 3 moduri diferite

nu există un tipar fonologic stabil

Ex.: la 3 încercări, „papuc” → pacu, papu, tapu.

2. Dificultate majoră în imitația verbală

copilul nu poate reproduse cuvinte la cerere

uneori spune mai bine spontan decât la imitație

3. Probleme de tranziție între sunete și silabe

pauze nefirești

rupturi în vorbire

silabisire cu efort

4. Distorsiuni articulatorii

Nu doar omisiuni/substituiri – ci sunete deformate, tensionate.

5. Producția devine mai proastă pe măsură ce cuvântul este mai lung

Un indicator foarte puternic!

„ma”
„mama”
„mamaligă” (devine neinteligibil)

6. Prozelitism nonverbal motor

Mulți copii au:

- dificultăți în secvențe motorii (ex.: să bată ritmul)

- probleme de coordonare (pantaloni, nasturi)

- planificare motorie globală deficitară

7. Gesticulație compensatorie

Copilul caută poziția limbii cu degetul, mușcă buza, deschide excesiv gura.

Cum diagnosticăm dispraxia verbală? (Pașii evaluării logopedice)

Evaluarea trebuie să fie dinamică și repetată, nu doar un test rapid.

1. Anamneza țintită

Se investighează:

întârzieri motorii

dificultăți de hrănire, supt, mestecat

antecedente neurologice

istoric de hipotonie, terapii motorii

evoluția limbajului – dacă nu a existat „explozie” de vocabular

2. Observație generală

Logopedul urmărește:

modul de inițiere a vorbirii

imitarea gesturilor orale (ex.: limba sus, buzele rotunde)

capacitatea de a trece dintr-o mișcare în alta

Copilul cu dispraxie are dificultăți evidente la secvențiere.

3. Probe specifice de discriminare între fonologic și motor

Testăm producția repetată:

silabe simple: pa–pa–pa

silabe alternante: pa–ta–pa–ta

silabe crescătoare: pa–pa–paci–pacinta

Copilul dispraxic:

se blochează la alternanțe

pierde ritmul

nu poate reproduce rapid secvențe

Testăm cuvinte de diferite lungimi

monosilabice

bisilabice

polisilabice

Performanța scade disproporționat la polisilabice.

Testăm imitația progresivă

de la sunet → silabă → cuvânt → propoziție

În dispraxie:

Imitația este mult mai proastă decât producerea spontană.

4. Evaluarea motricității orale nonverbale

Se verifică:

mișcări voluntare (limba sus, circular)

tranziții (sus-jos-sus)

coordonarea respirației cu vorbirea

Dispraxia = dificultate în mișcări voluntare, dar reflexele sunt normale.

5. Inteligența verbală vs nonverbală

Foarte important în diagnostic:

copiii cu dispraxie au înțelegere bună

abilitățile cognitive sunt normale

problema este strict de programare motorie

Aceasta îi diferențiază de tulburările fonologice sau de limbaj mixt.

Cum diferențiem dispraxia de alte tulburări? (diagnostic diferențial)

✔️ de tulburarea fonologică

fonologic → erori CONSISTENTE

dispraxie → erori INCONSISTENTE + probleme motorii

✔️ de întârziere simplă de limbaj

în întârziere → evoluția este lentă dar stabilă

în dispraxie → copilul pare blocat, stagnat, inconsistent

✔️ de disartrie

disartrie = problemă musculară, tonus afectat

dispraxie = problema e în PLANIFICARE, nu în mușchi

✔️ de TSA

în TSA pot exista comportamente asemănătoare, dar
→ în dispraxie contactul social este bun, cooperarea este prezentă

Semiologia logopedică a dispraxiei (formulări tehnice utile în diagnostic)

- inconsistență fonetică ridicată

- dificultate severă în imitația verbală

- prezența distorsiunilor articulatorii

- tranziții dificile între sunete și silabe

- afectare accentuată la cuvinte polisilabice

- dificultate în secvențiere motorie orală voluntară

- inteligibilitate generală scăzută

- prosodie afectată (accent, ritm, intonație)
Psih. Logoped,
Elena Pap

08/12/2025

Cum diagnosticam logopedic tulburările de limbaj?
Sa începem cu întârzierile de limbaj.

1. Anamneza (colectarea informațiilor despre copil)

Scopul este înțelegerea factorilor biologici, psihologici și de mediu care pot influența limbajul.

Se investighează:

Istoricul sarcinii și al nașterii (prematuritate, complicații)

Dezvoltarea psihomotorie (stat, mers, coordonare)

Istoricul bolilor, otite repetate, probleme ORL

Dezvoltarea limbajului până în prezent (primele cuvinte, combinarea cuvintelor)

Contextul familial și stimularea lingvistică

Situații de bilingvism

Comportamente asociate (atenție, joc, socializare)

2. Observația comportamentului și a comunicării

Se urmărește copilul în situații naturale și semi-structurate.

Logopedul observă:

Dorința și intenția de comunicare

Strategiile de comunicare (gesturi, privire, sunete, cuvinte)

Capacitatea de imitare

Tipul jocului (funcțional, simbolic)

Reacția la cerințe verbale simple

3. Evaluarea limbajului receptiv (înțelegerea limbajului)

Întârzierile expresive sunt adesea secundare insuficienței de înțelegere, deci această etapă este esențială.

Se verifică:

Înțelegerea comenzilor simple („Dă-mi mingea”)

Înțelegerea vocabularului de bază (părți ale corpului, obiecte cunoscute)

Capacitatea de a identifica acțiuni/imagini

Înțelegerea propozițiilor simple și complexe

Dacă limbajul receptiv este afectat → nu mai vorbim de întârziere expresivă simplă.

4. Evaluarea limbajului expresiv

Aici se stabilesc caracteristicile întârzierii.

Se examinează:

a) Vocabularul activ

număr aproximativ de cuvinte

tipul cuvintelor (substantive, verbe, adjective)

apariția combinațiilor de cuvinte

b) Structura propozițiilor

propoziții cu două cuvinte („mama apa”)

propoziții simple

raportul între lungimea frazei și vârsta cronologică

c) Pronunția și articularea

prezența sunetelor dezvoltate conform vârstei

omisiuni, substituiri, distorsiuni

d) Fluența și ritmul vorbirii

(chiar dacă nu există un diagnostic propriu-zis de bâlbâială)

5. Evaluarea funcțiilor psiholingvistice de bază

Întârzierile expresive pot proveni din deficit în:

atenția auditivă

discriminarea auditivă

memoria auditiv-verbală

capacitatea de analiză și sinteză fonologică

imitație verbală

organizarea ritmică

6. Examinarea motricității orale

Pentru a exclude cauze motorii.

Se analizează:

tonusul buzelor, limbii, obrajilor

mobilitatea limbii (sus, jos, lateral)

suflat, mușcat, supt, înghițit

respirația (orală sau nazală)

7. Utilizarea probelor standardizate

În România se folosesc, între altele:

SETL – Scala de Evaluare a Limbajului la Copil

PEABODY – Test de vocabular receptiv

DENVER II (pentru screening al dezvoltării)

Teste logopedice de evaluare fonetică / fonologică

Acestea oferă parametri obiectivi privind nivelul dezvoltării limbajului.

8. Formularea diagnosticului logopedic

Un diagnostic de tipul:

Întârziere în dezvoltarea limbajului – componentă expresivă

(se poate adăuga: vocabular redus, propoziție biword, pronunție viciată etc.)

Uneori se formulează și sub-diagnostice:

- întârziere moderată/severă

- tulburare mixtă receptiv-expresivă (dacă e cazul)

- tulburări asociate (dislalie, dispraxie)

9. Recomandări și plan terapeutic

Diagnosticarea se încheie cu:

necesitatea terapiei logopedice

intensitatea (1–2 ședințe/săptămână)

recomandări pentru părinți (exerciții, stimulare, rutine)
Psiholog/ Logoped supervizor,
Elena Pap

04/12/2025

Astăzi, un băiețel mi-a dăruit un desen.
M-a surprins să mă văd prin ochii lui, înconjurată de inimioare. " TU AI MULTE INIMI "
l- am citat.
Pentru el a fost o joacă, pentru mine a fost un mic reminder despre câtă sinceritate și bunătate pot avea copiii.
Uneori ei ne spun, în felul lor, mult mai mult decât reușim noi prin cuvinte.
Va mulțumesc, dragii mei!
Cu prietenie, inimi!

01/12/2025

1 Decembrie – Ziua României

Astăzi celebrăm nu doar o țară, ci legătura dintre oameni.
Să ne amintim că România se construiește în fiecare clipă în care alegem bunătatea, înțelegerea și grija față de cei din jur.

În această zi a unității, să ne oprim pentru un moment și să ne reamintim că adevărata putere a unei națiuni stă în sufletele oamenilor ei — în curajul de a se vindeca, în dorința de a crește și în capacitatea de a rămâne împreună.

La mulți ani, România!
La mulți ani tuturor celor care, prin fiecare gest de lumină, fac lumea mai blândă!

28/11/2025

Metode eficiente pentru a deveni stăpâni pe propria minte!

✅ În timpul unui atac de panică

1. Respirație 4–6

Inspiră 4 secunde

Expiră 6 secunde
→ Ajută la calmarea fiziologică.

2. Denumește 5 lucruri

Metoda 5-4-3-2-1 pentru ancorare:

5 lucruri pe care le vezi

4 lucruri pe care le poți atinge

3 sunete pe care le auzi

2 mirosuri

1 gust
→ Scoate mintea din „alarmă”.

3. Pune picioarele pe podea

Simte ferm solul sub tălpile tale.
→ Crește senzația de siguranță.

4. Repetă o frază liniștitoare

Exemple:

„Nu sunt în pericol.”

„E un val care trece.”

„Am mai trecut prin asta și s-a terminat.”

5. Concentrează-te pe un obiect

Alege un obiect apropiat și descrie-l în minte: culoare, formă, textură.
→ Reduce intensitatea panicii.

După atacul de panică

6. Bea apă încet

Rehidratarea și ritmul lent ajută la revenire.

7. Mers ușor sau întindere blândă

Activează sistemul de relaxare.

8. Notează ce ai simțit

Un jurnal scurt:

Ce s-a întâmplat înainte?

Cum am reacționat?
→ Ajută la identificarea tiparelor.

Prevenție pe termen scurt

9. Rutina respirației (1–2 minute/zi)

Practicată zilnic, scade frecvența atacurilor.

10. Limitează stimulii declanșatori

Cafeaua, energia, somnul insuficient, ecranele înainte de culcare pot amplifica anxietatea.
Succes dragii mei!